1,301 matches
-
modifice, un procent mai mare din rezultate vor fi considerate creative. Așadar, vom trece acum rapid în revistă caracteristicile acestui tip de persoane, începând cu analizarea factorilor legați de mediul sociocultural care au legătură cu crearea unor lucruri noi. Mediul sociocultural al persoanelor creative Unul dintre primele aspecte care trebuie să fie analizat este dacă o anumită persoană s-a născut într-un mediu sociocultural în care există un surplus de energie suficient de mare pentru a încuraja dezvoltarea curiozității și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cu analizarea factorilor legați de mediul sociocultural care au legătură cu crearea unor lucruri noi. Mediul sociocultural al persoanelor creative Unul dintre primele aspecte care trebuie să fie analizat este dacă o anumită persoană s-a născut într-un mediu sociocultural în care există un surplus de energie suficient de mare pentru a încuraja dezvoltarea curiozității și a interesului în sine (tabelul 16.5). Chiar dacă se spune că nevoia este mama descoperirilor, lipsurile prea mari nu par să ducă la o
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
activități intelectuale și să se rupă de condițiile defavorabile (Beatie și Csikszentmihalyi, 1981). Aspirațiile părinților la atingerea unui anumit nivel de educație sunt o componentă importantă a capitalului cultural pe care îl are un copil. Alt aspect important al mediului sociocultural care se leagă de creativitate este accesul copilului la aria de specialitate. În multe domenii este obligatoriu pentru un tânăr să fie instruit de experți cât mai devreme (Bloom, 1985). Șansa ca o persoană să poată studia fizica sau muzica
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
favorizează conformismul sau inovația? Caracterul marginal (social, etnic, economic, religios) pare să fie mai favorabil dorinței de a încălca normele decât un mediu convențional, din clasele de mijloc. Calitățile personale Prezența unor condiții prielnice din punctul de vedere al mediului sociocultural este indispensabilă, dar, neîndoielnic, insuficientă pentru a aduce un aport creativ. Persoana respectivă trebuie să aibă, în plus, capacitatea și înclinația de a introduce lucruri noi în domeniul ei de activitate. Acestea sunt trăsăturile pe care psihologii le-au studiat
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
până la endocrinologul Gheoghe Marinescu, găseau În știință o modalitate de transgresare a controverselor nerezolvate ce se purtau la nivelul simțului comun În legătură cu măsura În care sfera politicului și cea a economicului trebuiau liberalizate și democratizate, precum și referitoare la toate implicațiile socioculturale care decurgeau. Astfel, ceea ce Îi poate părea cititorului contemporan ca fiind o alăturare paradoxală și neconcordantă Între teoriile eugeniste și ideile democratice liberale, limitată la cazul sociologului Andrei, era percepută de acest gânditor și de alți contemporani ai săi ca
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a transformărilor României după primul război mondial. Problemele rezultate În urma acestor transformări au fost interpretate printr-o prismă biologizantă, care a determinat și imaginarea unor soluții centrate pe importanța corpului și a legilor eredității, considerate mult mai relevante decât tradițiile socioculturale. Mișcarea eugenistă a oferit cadrul și mijloacele de promovare a biologiei ca disciplină științifică În corpul principal al dezbaterilor intelectuale și, mai important, la nivelul instituțiilor academice și universitare. Eugeniștii au contribuit esențial la formularea și introducerea unei paradigme științifice
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
luare a deciziilor și a modurilor de selecție a elitei guvernamentale. Dar dincolo de aceste mecanisme ale funcționării instituțiilor, se înfruntau două concepții, în privința elitei fundamental diferite și care dataudin epoci diferite. În culturile predemocratice de tip aristocratic sau monocratic, caracteristica socioculturală esențială este „distanța verticală dintre dominatori și dominați” (ibidem, p. 210). Distanța verticală obținută prin mijloace materiale sau simbolice este „principiul constitutiv”, care asigură existența și perenitatea unor diferite grupuri aflate față în față. Când, spre sfârșitul Evului Mediu, s-
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
o societate modernă. Difuzarea inovațiilor O modalitate de a aprecia influența unei elite oarecare este aceea de a examina rolul pe care ea este capabilă să-l joace în difuzarea unei inovații, fie ea de ordin material sau de ordin sociocultural. Se știe că fenomenul de difuzare a inovațiilor este un proces colectiv de tip „epistemologic”, fiind reprezentat grafic printr-o curbă logistică în formă de S (Mendras și Forsé, 1983, cap. 3). De altfel, aspectul acestei curbe este acela care
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
comodificării, presupuse a fi rezultatul unei evoluții simbiotice cu contextul natural. Pe această linie de argumentație, mișcările ecologiste sunt aliate ale grupurilor care militează pentru acceptarea diversității culturale din regiunile în curs de dezvoltare și pentru dezvoltare - prin menținerea diversității socioculturale. Sunt numeroase cazurile în care acțiuni locale de protejare a intereselor - economice și/sau culturale - ale unor colectivități amenințate de programe de expansiune ale unor mari companii sau/și de state au beneficiat de aportul organizațiilor ecologiste locale, dar mai
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
schimbare; - descrierea pașilor de schimbare, incluzând timpul de implementare, agentul responsabil, acțiunea, modul de monitorizare și evaluare; - analiză SWOT a planului de schimbare, identificând factorii care pot afecta pozitiv sau negativ implementarea planului. - analiză PEST (adică a factorilor politici, economici, socioculturali și tehnologici) a planului de schimbare. De asemenea, orice plan de schimbare organizațională trebuie să conțină o evaluare realistă a rezistenței la schimbare și să propună pași concreți de înfrângere a acesteia. Planificarea socială desemnează realizarea de programe de acțiune
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
același ordin de mărime. Finanțarea ONG-urilor a fost însemnată și mixtă în ceea ce privește sursele, fiind vorba atât de bani publici ai statelor occidentale, cât și de donații private. Direcțiile de acțiune principale au vizat sprijinul procesului de democratizare, schimbarea climatului sociocultural în sensul culturii politice de tip occidental și oferirea de asistență financiară în formarea de specialiști la nivel național. Printre cele mai active astfel de organizații s-au numărat Fundația pentru o Societate Deschisă (FSD), Asociația Pro Democrația, Freedom House
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
asigurarea în exclusivitate a coșului zilnic, respectiv la îndeplinirea unor condiții minime de viață necesare supraviețuirii, iar caracterizarea unei persoane ca „persoană săracă” se face prin raportarea la anumite standarde, atât pentru necesitățile umane de bază, cât și pentru cele socioculturale. Acest model a fost preferat de către specialiștii din România, chiar dacă nu s-a conturat o opinie clară cu privire la avantajele folosirii lui. Relația dintre s. absolută și cea relativă poate fi de suprapunere sau de identificare (Zamfir, 2000a, p. 27). Astfel
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de investire în educație și infrastructură” „(Voicu, Pop, 2002, p. 263). .Perspectiva sociologică asupra modernizării introduce ca factori determinanți ai acesteia, alături de cei economici, factorii sociali și culturali. Weber, Parssons, Inkless explică diferențele de dezvoltare economică dintre țări prin diferențele socioculturale dintre societăți. Dincolo de diferențele de perspectivă asupra factorilor modernizării și a modului lor de acțiune, teoriile modernizării converg către aceeași concluzie: s. reprezintă caracteristica comună a societăților ce se află într-un punct incipient sau intermediar al drumului către modernitate
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
socială au primit accepții dintre cele mai diferite. Astfel, frica față de dezordinea socială, cu efectele ei nocive, necesitatea unui control social al factorilor de risc, atitudinea față de delincvenți, impunerea legislației sociale etc. au luat forme diferite în timp, în funcție de contextul sociocultural propriu/specific comunităților și persoanelor cu risc crescut de integrare socială. Totodată, s-a conturat și un răspuns diferențiat în planul serviciilor de suport pentru cei aflați în dificultate, cu efecte diferite în timp privind responsabilitatea socială față de persoanele marginalizate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
etica, dreptul și economia etc. Având în vedere complexitatea problemelor sociale și a impactului lor asupra bunăstării persoanelor/grupurilor/comunităților, asistența socială implică cu necesitate precizări teoretice privind tipologia riscurilor, precum și modele de soluționare a lor într-un anume context sociocultural în continuă dinamică și schimbare. Prin managementul de caz sunt stimulate activități sociale în echipă interdisciplinară pentru soluționarea cazurilor, metode de prevenire a excluziunii sociale prin servicii specializate, asistența socială asumându-și responsabilitatea pentru persoanele vulnerabile. Această misiune a practicii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
stress, stress management, occupational health, psychosocial health. 1. Cadrul conceptual și metodologic pentru diagnoza și intervenția eficientă în managementul stresului ocupațional și promovarea sistematică a sănătății în muncă Activitatea umană legată de o profesiune este emergentă din interacțiunea factorilor psihobiologici, socioculturali și organizațional-ocupaționali. Ca modalitate esențială a existenței umane, ce se desfășoară în baza unor criterii riguroase ca durată și mod de organizare, ea generează cele mai multe situații stresante. Persoana inclusă în activitatea de muncă este constrânsă de cele mai multe ori să se
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
din perspectivă sistemic-evoluționistă. Cu alte cuvinte, grupul este considerat ca realitate supusă schimbărilor evolutive, dezvoltarea lui trebuind să devină un obiectiv important al oricărei organizații. După ce dezvăluie conținutul proceselor dinamic-evolutive, autorul trece la analiza factorilor externi (naturali, tehnico-materiali, socioistorici și socioculturali, grupurile de referință, grupurile de presiune) și interni (conformismul și nonconformismul, tensiunile latente și camuflate, coeziunea și disocierea) care influențează dinamica grupurilor de muncă, încheind capitolul cu prezentarea modelelor lor de dezvoltare (modelul dezvoltării stadiale și modelul grupului optimal), acesta
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
psihologiei conducerii. El consideră drept cheie a depășiri acestei dificultăți apariția concurenței reale între conducătorii diferitelor organizații, care i-ar putea motiva pe aceștia să se perfecționeze. În finalul prezentării lucrării este de semnalat faptul că ea poartă amprenta mediului sociocultural și socioeconomic din care provine, în care au fost realizate cercetările ce au stat la baza îndrumărilor practice. Mai mult, influențele se resimt și la nivel teoretic, putându-se constata pe alocuri insuficienta reprezentare și fructificare a unor teorii consacrate
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
neunitar, trădat de multiple compromisuri. Însă pe de altă parte, modernitatea, mai cu seamă procesul de modernizare, nu se mai poate ancora Într-un tipar strict occidental, deoarece putem vorbi de modernizări diferite, după cum experiența comunismului a Însemnat pentru situația socioculturală românească, În mare parte premodernă, o „modernizare” sui-generis, cel puțin În ceea ce privește gradul nivelării sociale produse de industrializare. Modernitatea și modernizarea românească au depins, și credem că depind În continuare, Într-o măsură prevalentă, de o cultură rurală În opoziție cu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
diferitelor categorii de proprietar, pentru Înțelegerea gradului de autonomie reală pe care Îl are cetățeanul român. O altă chestiune majoră a studiului tranziției culturale În modernitate este problema mai complexă a secularizării și de-secularizării, a repercusiunilor acestora asupra comportamentului sociocultural al individului. O menționez aici doar În treacăt. Remarc doar că tranziția culturală românească nu este definită de consecințele secularizării asupra comportamentului cultural, deoarece este greu să vorbim de o nivelare religioasă profundă care să fi creat un comportament cultural
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a formei fără fond, până la capacitatea unei integrări europene rapide. Critica europenității noastre cuprinde atât din sursele ei exterioare, cât și din cele interne, ce-i drept, foarte puține, democratizarea ineficientă a instituțiilor, reabilitarea societății civile atomizate de stalinism, comportamentul sociocultural modern precar. Se poate observa din acest punct de vedere un clivaj Între un anumit grad de modernizare, care incontestabil a avut loc În România, și o conștiință (percepție critică) a modernității românești ca experiență a democratizării În România. De
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de „prăpastie” - un loc gol, teren viran - Între reprezentanții generației ’70, care s-au distins În politică, și cei ai generației ’90, care au profitat de o carență umană și de reprezentare: revoluția a „săltat” peste generația optzeciștilor, acest fenomen sociocultural fiind unul dintre cele mai tulburătoare ale actualei stări de lucruri În România. Ajung acum la experiența personală pe care am avut-o - sugerată În paragraful introductiv al provocării de față - și la Întrebările pe care doream să vi le
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Vulcan, Doi ctitori de G. M. Samarineanu, Dr. Ioan Lupaș de N. T. Ionescu ș.a.), prin articole istorice (Organizațiile voievodatelor și cnezatelor la românii din Crișana de E. Țigu, Diecii și preoții din trecutul românilor bihoreni) sau prin consemnarea evenimentelor socioculturale din provincie (Astra în 1926 de George Bota, Universitatea liberă „E. Gojdu” de Teodor Neș ș.a.). Seria a treia, purtând subtitlul „Revistă lunară de cultură”, adună în colegiul de redacție mai vechi colaboratori, precum George Bota, Emil Isac, Ion Th.
FAMILIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286945_a_288274]
-
I. Peltz semnează Considerațiuni asupra romanului, Victor Eftimiu abordează subiectul traducerii autorilor români în limbile de circulație internațională (Problema traducerilor), Petru Comarnescu discută despre Epopeea muncii americane, Al. Busuioceanu analizează Pictura românească modernă, ilustrând astfel o paletă largă de preocupări socioculturale. La rubrica „Păreri” apare cronica lui Constantin Noica la volumul Pe culmile disperării al lui Emil Cioran (5-6/1934). Poezia este și ea bine reprezentată: E. Lovinescu trimite câteva poezii inedite scrise în franceză de Hortensia Papadat-Bengescu și semnează o
FAMILIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286945_a_288274]
-
în 1905 cu proză, la „Jurnalul femeii”. Colaborează cu schițe, povestiri, romane în diferite publicații, precum „Neamul românesc literar”, „Ramuri”, „Viitorul româncelor”, „Luceafărul”, „Unirea femeilor române”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Universul” ș.a. În 1912 și 1913 a semnat articole socioculturale la rubrica „Cronica femenină. Scrisoare către nepoată” din „Neamul românesc”. În volum debutează cu romanul Dreptul vieței, apărut în 1908. Prin personajele feminine, având rol central în proza sa, autoarea subliniază menirea femeii ca liant al familiei și totodată ca
LECCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287765_a_289094]