12,660 matches
-
școlii sale sociologice. Acum, își găsise sponsorul. Numai că acesta urmărea interesele sale. Să fim drepți, fondurile au creat posibilitatea reluării unor cercetări monografice mai vechi (Nerej, Drăguș), au fost antamate noi monografieri (Șanț, Clopotiva, Dîmbovnic) și, pe lîngă revista Sociologia Românească, Gusti a inițiat redactarea monumentalei Enciclopedia României, din care au apărut patru volume. Dar regele urmărea, totodată, prin legea Serviciului Social din 1938, să administreze o lovitură legionarilor. De fapt, regele a ieșit înfrînt din această înfruntare. Pentru că echipele
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
Evident, operele mele, ca ale multora, sunt atât de complexe, încât nu pot fi luate drept ilustrații la teorii deja elaborate (marxism, psihanaliză etc.). Ele caută, din contră, să arate necesitatea altor cercetări, să o provoace, apelând la o nouă sociologie, la o nouă economie, la o nouă psihanaliză, la o nouă Istorie, fapt care a derutat specialiștii poate prea înțepeniți în disciplinele lor. Dar ce bine că există și minți aventuroase! Lumea se schimbă atât de repede, încât e necesar
Michel Butor: - "Scriu mereu contra uitării" by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/15820_a_17145]
-
înțelesul germanului weltkultur), iar Vladimir Tismăneanu de la Universitatea din Maryland, College Park, e deja o figură familiară cititorului român, mulțumită cărților sale (Arheologia terorii, Fantoma lui Gheorghiu-Dej, ș.a.), conferințelor de la New Europe College și Institutul de Studii Liberale și rubricii Sociologia comunismului din Revista 22. Deși discuțiile s-au purtat în jurul unor subiecte distincte - toate, totuși, în legătură cu Europa Centrală și fiecare carte în sine se dovedește a fi o lectură interesantă, a le citi ca pe un întreg e un exercițiu
Visând la Europa Centrală by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15932_a_17257]
-
degrabă pătimașe decît analitice. Trebuie să așteptăm sfîrșitul războiului dintîi mondial pentru a vedea, din sînul aceleiași generații, ivindu-se primele spirite critice. E. Lovinescu, bunăoară, din mantaua căruia a ieșit școala critică modernă, atît în literatură, cît și în sociologie. Lovinescu este acela care a reînnodat firul ce părea rupt al maiorescianismului, vorbind, de exemplu, de generații maioresciene de critici literari. Desigur, linia lirică și-a avut și în anii '20 susținătorii, Pârvan, bună oară, răbufnind încă o dată în deceniul
Generații "lirice" și generații "critice" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15994_a_17319]
-
filozofie, istorie, lună, obiectivitate, pleiadă etc.), sebastianism, supraidealism ș.a.m.d. Pînă la alăturarea, năucitoare la o simplă răsfoire, de fenomene artistice diverse, grupări sau personaje și doctrine. Dincolo de interesul său practic de netăgăduit, este și un tentant teren de sociologie literară. Putem studia cele mai folosite nume (alături de compușii cu nou/nouă, preferate sînt numerele - ani, membri fondatori, numere la întîmplare), cele mai des întîlnite reacții, revolte, legitimări, motive de asociere artistică. Dar apropiindu-ne de corpul articolelor, sesizăm o
Cartografii și (re)orientări critice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15996_a_17321]
-
prozatorul D.D. Pătrășcanu), a devenit membru al PCR încă înainte de constituirea acestuia, scriind, aproape în întregime, ziarul Socialistul. A ajuns apoi, după afilierea Partidului Comunist din România, activist al Kominternului, ținînd să-și ia și un doctorat la Leipzig în sociologie economică. Pseudonimul său de partid era Andrei și face prima oară închisoare în 1924, nescăpînd de acolo decît după o lungă perioadă de grevă a foamei și a setei, împreună cu fiul lui Gherea, Alexandru, și el comunist. Acesta din urmă
Procesul Pătrășcanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15765_a_17090]
-
în 1933, obținea invidiata bursă Rockefeller, urmată de o alta Humboldt (pînă în 1936), cînd își ia un strălucit doctorat în Germania. Reîntors cu doctoratul luat, se alătură, din nou, Școlii monografice a lui D. Gusti. Devine redactor al revistei Sociologie românească, nimic mai puțin decît director la nou întemeiatul Institut Social Român și asistent onorific la catedra lui D. Gusti, ajutîndu-l pe profesor și la pregătirea, în Paris, a pavilionului românesc la expoziția universală. Era bun specialist în statistica demografică
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
tîrziu moare, uitat, la 62 de ani. Dacă social-democrația ar fi fost lăsată să existe, Claudian ar fi devenit, cu siguranță, o personalitate sociologică-culturală foarte cunoscută și stimată. Dar și așa, personalitatea sa, cuceritoare, cîștigase aderenți destui, iar cursurile sale (Sociologia generală, Sociologia religiilor, Clasele sociale, Sociologia războiului etc.) se impun, recoltînd simpatii, apoi cartea sa din 1935 Cercetări filosofice și sociologice e, negreșit, demnă de reținut. A considerat util, după carnagiul războiului, să elaboreze un studiu doct despre antisemitism, pe
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
uitat, la 62 de ani. Dacă social-democrația ar fi fost lăsată să existe, Claudian ar fi devenit, cu siguranță, o personalitate sociologică-culturală foarte cunoscută și stimată. Dar și așa, personalitatea sa, cuceritoare, cîștigase aderenți destui, iar cursurile sale (Sociologia generală, Sociologia religiilor, Clasele sociale, Sociologia războiului etc.) se impun, recoltînd simpatii, apoi cartea sa din 1935 Cercetări filosofice și sociologice e, negreșit, demnă de reținut. A considerat util, după carnagiul războiului, să elaboreze un studiu doct despre antisemitism, pe care l-
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
ani. Dacă social-democrația ar fi fost lăsată să existe, Claudian ar fi devenit, cu siguranță, o personalitate sociologică-culturală foarte cunoscută și stimată. Dar și așa, personalitatea sa, cuceritoare, cîștigase aderenți destui, iar cursurile sale (Sociologia generală, Sociologia religiilor, Clasele sociale, Sociologia războiului etc.) se impun, recoltînd simpatii, apoi cartea sa din 1935 Cercetări filosofice și sociologice e, negreșit, demnă de reținut. A considerat util, după carnagiul războiului, să elaboreze un studiu doct despre antisemitism, pe care l-a intitulat Antisemitismul și
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
cazul lui Varia. Cel care a lansat pe piață acele jenante produse de artizanat kitsch, pe care, inițial, nimeni nu le-a băgat în seamă tocmai datorită imposturii lor evidente, este dl Lucian Radu Stanciu, sociolog, cercetător la Institutul de Sociologie al Academiei Române. Fără nici o pregătire în domeniul artelor plastice - dl Stanciu nu este nici sculptor, nici critic și nici istoric de artă, nu este nici măcar membru al U.A.P., singura structură profesională în care se regăsesc oamenii de specialitate -, domnia sa
Anomaliile anului Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16194_a_17519]
-
a citi este evident diferit de cel al lui Sebastian: "textele psihanalitice le-a devorat că pe române de formare, povestirile interpretate că metafizica, eseurile critice savurate ca niște povești, istoria deghizata în compilații de anecdote, programele de televiziune că sociologie și românul unchiului său că pe autobiografia acestuia". Mod de lectură inevitabil într-o societate de consum, în care " vi se vinde, într-o oferta specială, propria imagine împreună cu un suflet". În cele din urmă dificilă reconciliere are loc printr-
Michčle Hechter and Mihail Sebastian by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/16198_a_17523]
-
mai curînd suspectă, iar lectură intrinseca a textului literar (așa cum o propunea Nouă Critică) a fost adeseori înlocuită cu lecturile extrinseci. Deseori, literatura însăși a fost înlocuită (sau transformată în pretext) cu diverse alte cîmpuri de manifestare a spiritului uman: sociologia, filozofia, istoria, antropologia etc. Cei mai conservatori dintre criticii și teoreticienii literări protestează și astăzi - evident zadarnic - la colonizarea profesiunii lor de către alte domenii. Ce rol a jucat deconstructivismul în toate acestea? Dacă e să-i dăm crezare lui Hillis
Deconstructivismul - un nod de legătură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16217_a_17542]
-
de nu și de tragism". Ne putem pune întrebarea în ce grad rămîne actual discursul eseistic-critic al lui Nicolae Steinhardt. Există două tentații de încălcare a principiului estetic, una, amplu reprezentată, în prezent, bazată pe aplicarea unor metode dinafară (de la sociologie și psihanaliză la structuralism și matematică), alta de natura intropatiei, prin lărgirea lui axiologică, în cele din urmă cu o semnificație existențială. N. Steinhardt s-a manifestat ca un adversar decis al structuraliștilor, atacînd "terminologia lor invariabilă, lexicul lor categoric
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
internațional, feminismul italian al anilor '70 este profund diferit, deși nu îl neagă ci dimpotrivă se adaugă celui istoric. Este un feminism care își are începutul în mișcarea de contestație din 1968, dar originile le are în studiile de psihanaliză, sociologie și antropologie. El se luptă contra persistenței în imaginarul colectiv a unei reprezentari, întreținute milenar de o societate masculistă, a femeii mamă, înger păzitor al casei sau obiect de plăcere: oricum, o ființă inferioară și supusă bărbatului. În spiritul acestui
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
atare al comunicării fiind în cazul acestora mai explicit (prin polii emitere și receptare). Sunt teme încă prea puțin supuse cercetărilor în Lingvistica generală sau în Lingvistica aplicată, în Psiholingvistică sau în Psihologie - inclusiv în ariile lor direct legate de Sociologie și în genere de integrările sociale. (Abia recent s-a publicat "primul volum" de perspectivă psiholingvistică - așa afirmă autorii, T. Dijkstra și K. de Smedt 1996, X - fie și cu deficiențe și limite.) Sau, de asemenea, aspecte ale căror reverberații
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
Iulia Alexa Literatura din perspectiva teoriilor celor mai recente asupra mecanismelor expresiei, din perspectiva funcțiilor și canalelor de comunicare, din perspectiva istoriei mentalităților, a sociologiei, a retoricii și a filosofiei actului expresiei, totul cu o impresionantă acribie intelectuală, aplicat pe poezia și proza pașoptistă și postpașoptistă, iată subiectul tezei de doctorat a profesorului Liviu Papadima. Dar cartea tratează degajat și spiritual chestiuni de teorie a
Bolliac, Odobescu, Spielberg și literatura by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16427_a_17752]
-
pe care le-au conținut luările lor de poziție concrete din momentul 1968. De aceea cred că se schimbă tipul de intelectual. într-un anume sens Julliard are dreptate: acest tip nou este al intelectualului care scrie studii de politologie, sociologie sau filosofie politică. El nu mai e nici critic literar, nici filosof pur și simplu. E un profesionist al socialului și politicului. Aceasta nu înseamnă însă dispariția completă a tipului precedent. Și nici acapararea de către intelectuali a clasei politice, rămasă
Intelectualii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16444_a_17769]
-
se practica, spre exemplu în școala catehetică de la Alexandria, principiul conform căruia, înainte de însușirea Sfintei Scripturi și primirea Botezului era necesară împroprierea culturii profane, lucru împlinit de aproape toți Părinții. Problemele culturii patristice erau numeroase și complexe: teologie, antropologie, educație, sociologie, cult, istorie, misiune variată, oratorie sacră, filocalie, artă literară în proză și versuri etc., dar operele de controversă și de dialog sunt printre cele mai interes toate filosofiile vremii lor în care ză de efortul de a-l exprima cât
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
și forța persuasivă a textului. Adio, Europa! este, în primul rând, un roman politic profund analitic, eseistic (asemănător în acest sens cu scrierile lui Al. Ivasiuc sau Augustin Buzura) în care se problematizează pe teme de filozofia istoriei, psihologie experimentală, sociologie, etică etc., în acord cu tipul de literatură - "intensivă" - la care aspira Ion D. Sîrbu încă din tinerețe: cred că literatura secolului nostru trebuie să depășească orizontala intrigii și analizei romantice. Epicul nu mai poate fi justificat prin desfășurarea neprevăzută
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
Prin aceasta Noica, precum mai înainte Cioran, se deosebește radical de orientările ideologice tradiționaliste, apropiindu-se vizibil de pledoariile, din anii douăzeci, ale lui Lovinescu și Zeletin. Și deși Noica se păstrează exclusiv în sfera culturalului, ignorînd-o pe cea a sociologiei, e importantă observația sa: "A cultiva mai departe, cu precădere, valorile spiritualității noastre populare este o imposibilitate. Orice cultură conștientă este personală, este o formă de individualizare, în timp ce creația populară e anonimă... Deci, spiritualitatea populară trebuie depășită - spre creație personală
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
fiind cu o funcție de producție creatoare. N-am greși prea mult dacă am spune că este o literatură fantastică, cultivînd un fantastic ideologic. 1) Conceptul este lansat și aplicat la evoluția educației familiale în societatea românească la Elisabeta Stănciulescu în Sociologia educației familiale, (vol. 2), Ed. Polirom, 1998, vezi în special pp. 378-381. 2) Peter L. Berger, Thomas Luckman, Constituirea socială a realității, Ed. Univers, 1999.
Despre condiția literaturii în socialismul real by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/16533_a_17858]
-
generația modernistă - clasicii modernismului - Hemingway, Faulkner, Steinbeck, Dos Passos, și cea a postmoderniștilor: Pynchon, Barth, Coover, Federman etc. Dacă ar fi să-i lipim o etichetă - simplificatoare ca orice etichetă - s-ar putea spune că Saul Bellow - cel licențiat în sociologie și antropologie, profesor la diverse universități americane, printre care, cea din urmă și cea mai durabilă, Universitatea din Chicago - este un scriitor intelectualist. Datorită nu numai luxuriantei erudiții în care-și scaldă romanele, nu numai acutei lucidități cu care sesizează
S-a stins și Saul Bellow by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11825_a_13150]
-
generația modernistă - clasicii modernismului - Hemingway, Faulkner, Steinbeck, Dos Passos, și cea a postmoderniștilor: Pynchon, Barth, Coover, Federman etc. Dacă ar fi să-i lipim o etichetă - simplificatoare ca orice etichetă - s-ar putea spune că Saul Bellow - cel licențiat în sociologie și antropologie, profesor la diverse universități americane, printre care, cea din urmă și cea mai durabilă, Universitatea din Chicago - este un scriitor intelectualist. Datorită nu numai luxuriantei erudiții în care-și scaldă romanele, nu numai acutei lucidități cu care sesizează
S-a stins și Saul Bellow by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11825_a_13150]
-
culturale, pe de-o parte și examinarea evoluției culturale, pe de alta, studiile literare ca disciplină academică pot avea o bază științifică (și știu că în tradiția Anglo-Saxonă accepția acestui cuvînt trimite imediat la științele naturale). Totuși cred că, în sociologie și în psihologie, azi e general acceptată ideea că aceste discipline se pretează la munca științifică. În același sens cred că studiind istoria literară sau sistemele literare putem fi științifici și analitici. În alte limbi, mai puțin engleza, se folosește
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]