683 matches
-
omul face cercetare științifică (nu când vorbește despre ea!), apelul la modelele deterministe este mult mai frecvent decât vor să accepte partizanii tehnicilor pur și absolut interpretative. Concluzionând, vom spune așadar că experimentul constituie o metodă care estefolosită în științele socioumane, zona lui predilectă de aplicare constituind-o fenomenele care se petrec la nivelul individului uman, al colectivităților de dimensiuni reduse sau al altor entități ce pot fi supuse acțiunii cercetătorului și/sau pot fi controlate suficient de bine de acesta
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
P. Rossi expune o serie de considerații privind avantajele și dezavantajele fiecăreia, natura datelor și validitatea lor. Am oferit clasificarea de mai sus și pentru a arăta că există mai multe modalități de a sistematiza ideile privitoare la studiile empirice socioumane, în care însă întrebările „ce observăm” și „în ce condiții” au o semnificație deosebită. Înțelegem deci că există dificultăți mari atunci când vrem să delimităm formele principale de „observație”. În ceea ce ne privește, credem că o posibilitate rațională ar fi să
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
rândul lor, acestea au diferite forme de realizare, dar considerăm că despre metode diferite putem vorbi doar în interiorul celei de a treia specii, distingând aici două proceduri care n-ar trebui confundate: interviul și ancheta. În rezumat, susținem că științele socioumane se folosesc, în principal, de cincimetode fundamentale prin care se poate realiza investigarea directă a universului empiric: • experimentul • observația (propriu-zisă) • analiza documentelor • interviul • ancheta, ultimele patru fiind, cum am spus, variante ale observației, dar care, datorită diferențelor mari dintre ele
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mult sau mai puțin recunoscută ca atare. Patru remarci ni se par decisive pentru a înțelege corect afirmația noastră tare despre existența a cinci metode: 1. Fără a intra aici într-o discuție chiar sumară cu privire la sfera și conținutul științelor socioumane (pentru detalii, vezi Iluț, 1997, cap. 1), să precizăm că metodele respective suntspecifice nu doar sociologiei, ci disciplinelor socioumane în general- după cum s-asugerat deja, cu ponderi diferite: în psihologie domină experimentul; în științele educației, experimentul și ancheta; în antropologia culturală
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
tare despre existența a cinci metode: 1. Fără a intra aici într-o discuție chiar sumară cu privire la sfera și conținutul științelor socioumane (pentru detalii, vezi Iluț, 1997, cap. 1), să precizăm că metodele respective suntspecifice nu doar sociologiei, ci disciplinelor socioumane în general- după cum s-asugerat deja, cu ponderi diferite: în psihologie domină experimentul; în științele educației, experimentul și ancheta; în antropologia culturală, observația participativă și interviul intensiv; în istorie, analiza documentelor și a urmelor(arheologie); în sociologie, ancheta și interviul, dar
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
din faptul că îmbină mai multe metode sau instrumente de culegere a informațiilor, ci și prin aplicarea diferitelor metode și procedee de prelucrare și interpretare statistică a datelor (vezi Rotariu et al., 1999). 3. Abordând problema complexității metodologiei în științele socioumane, trebuie să remarcăm că în psihologie și pedagogie, uneori chiar în sociologie, se aplică testele. Termenul „test” - care, provenind din engleză, înseamnă în sens larg „probă” - a devenit atât de popular, încât uneori și pentru aplicarea unor banale chestionare neofiții
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
informației prin comunicare, ce pot exclude chiar orice contact direct cu subiecții interogați (de pildă, chestionarul expediat prin poștă). O poziție interesantă adoptă cunoscutul sociolog român Septimiu Chelcea, cercetător cu merite deosebite în studierea și prezentarea domeniului metodologic al științelor socioumane, care, într-o lucrare din 1996, se oprește pe îndelete asupra acestui gen de metode bazate pe comunicare verbală între cercetător și subiect. El consideră ancheta ca fiind o metodă generală, în a cărei aplicare concretă se regăsesc două forme
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
că abandonează poziția expusă mai sus, rezervând un capitol special pentru chestionar (folosind ca echivalent, în text, și termenul „anchetă”) și unul distinct pentru interviu, unde un spațiu larg este acordat interviului nestructurat. După părerea noastră, în clasificarea metodelor științelor socioumane care fac apel la schimbul de informații prin mijloace lingvistice cu indivizii umani, membri ai colectivității vizate de cercetare, există, logic, două posibilități principale de a opera: fie facem distincția între proceduri de comunicare orală și în scris, fie facem
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
care au ales o anumită formațiune ori un anumit candidat, este suficient să se analizeze un eșantion format din câteva mii de indivizi. 5. Tehnici de anchetătc "5. Tehnici de anchetă" După cum s-a văzut, ancheta, ca metodă specifică științelor socioumane, presupune un schimb de informații, mai exact, o comunicare între cercetător și anumite „elemente” (indivizii umani) ale „realității sociale” investigate, primul fiind cel care, prin intermediul chestionarului, provoacă un comportament verbal din partea celor din urmă. Transmiterea informației de la persoanele chestionate spre
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
altele. Un gen aparte de interviuri îl constituie cele clinice, intensive și de mare profunzime, utilizate în psihoterapie și psihodiagnostic, care pretind, din partea realizatorului, un înalt nivel de pregătireteoretico-metodologică și o experiență bogată în domeniu. Spre deosebire de acestea, interviul din științele socioumane - în particular, din sociologie -, chiar dacă nu se aplică la un număr semnificativ mai mare de persoane și chiar dacă, uneori, este tot atât de liber și de profunzime, se caracterizează prin aceea că urmărește aflarea unor informații ce au un oarecare grad de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
aceea, pentru a spori valoarea unei cercetări, opțiunea logică este aceea de a combina mai multe metode, tehnici și procedee, minimizând astfel riscurile metodologice și maximizând tăria și suplețea datelor. Acest deziderat este din plin prezent în discursurile din disciplinele socioumane; s-a încercat chiar și o conceptualizare a lui prin termenul „triangulație” (triangulation). Împrumutat din topografie, unde desemnează localizarea prin intersecția unor linii trasate din trei puncte, în metodologia științelor umane termenul are, firește, un caracter metaforic. Nu atât pentru că
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ne-au permis, ancheta, ca metodă principală, a fost însoțită și de alte metode, în speță, de observație și interviu. Capitolul IIItc "Capitolul III" CONSTRUCȚIA CHESTIONARULUITC "CONSTRUCȚIA CHESTIONARULUI" Una dintre cele mai frapante caracteristici ale cercetării empirice în domeniul științelor socioumane - ale metodei anchetei, în special - este aceea că, exeptând unele domenii restrânse, care folosesc instrumente standardizate, cum ar fi testele în psihologie ori anumite scale complexe în psihosociologie, practic, cu ocazia fiecărei noi investigații, cercetătorul este obligat să-și construiască
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
compararea rezultatelor obținute de doi cercetători diferiți și, în general, când se dorește realizarea unor analize secundare sau metaanalize. Prin cele menționate mai sus - aspecte ce reprezintă câteva elemente ale unei problematici extrem de ample, cea a cunoașterii în domeniul științelor socioumane, pe care am abordat-o mai pe larg în primul capitol al cărții - nu dorim aici decât să subliniem necesitatea acordării unei atenții cu totul speciale alcătuirii chestionarului, ca operație prealabilă fundamentală a unei anchete sau unui sondaj. În plus
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de teren a operatorilor, prin controlul și sancționarea realizatorului anchetei sau sondajului de către comunitatea științifică); diminuarea sau evitarea erorilor neintenționate presupune instruire, experiență, autoanaliză. 2. Validitatea și fidelitatea instrumentelor de cercetaretc "2. Validitatea și fidelitatea instrumentelor de cercetare" În științele socioumane, noțiunea devaliditate are, față de limbajul obișnuit, o accepțiune mai specială, dar nu prea mult îndepărtată: validitatea înseamnă gradul în care un instrument explorează (măsoară) ceea ce investigatorul intenționează să exploreze (măsoare) cu el. Subsumată validității este fidelitatea, care ne spune în ce măsură
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
din câmpul socioumanului însă, datorită complexității, fluidității și efectelor de interacțiune cercetător-subiect, a te întreba dacă ai aflat ceea ce ți-ai propus să afli este esențial. Înainte de a expune succint principalele forme de validitate utilizate și utilizabile în domeniul științelor socioumane, să revenim la a accentua că între validitate și fidelitate există o puternică asimetrie, prima incluzând-o, așa cum am mai menționat, pe cea de a doua. Un item sau un chestionar, referitor la aceeași stare reală, poate să dea aceleași
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Se poate spune că, prin îmbinarea cerințelor reprezentativității cu abordarea de mai mare adâncime, concomitent cu o raționalizare a costurilor, ideea multifazicității este nu numai o schemă de eșantionare, ci și un principiu de cercetare, în general, pentru domeniul științelor socioumane. 3.5. Eșantionarea pe cotetc "3.5. Eșantionarea pe cote" Este cea mai cunoscută și mai utilizată procedură de eșantionare nealeatorie. Ea încearcă să limiteze subiectivitatea operatorilor în alegerea subiecților de anchetat, prescriind încadrarea acestor alegeri în anumite „cote”, adică
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
trei clase de proceduri poate fi divizată, la rândul său, în două subclase, relativ distincte, în funcție de tipul variabilelor utilizate: cantitative sau calitative (categoriale). Tipologii. Construirea și utilizarea în scopuri descriptive și explicative a tipurilor sunt operații deosebit de frecvente în științele socioumane, dar nu numai. Clasificarea indivizilor într-un număr redus de clase este necesară pentru o mai clară înțelegere a diversității situațiilor reale și pentru detectarea unor regularități și similitudini cu caracter predictiv pentru „comportamentul” indivizilor după alte variabile decât cele
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ceea ce se întâmplă în ele. Pentru eliminarea acestor neajunsuri, au fost puse la punct, îndeosebi în ultimele două-trei decenii, o serie de proceduri formale de calcul, în sensul că se regăsesc în mai toate pachetele de programe statistice pentru științele socioumane, de genul SPSS, capabile să conducă la rezultate ce măsoară gradul de legătură dintre distribuțiile mai multor variabile calitative. Una dintre cele mai cunoscute proceduri de acest gen este analiza loglineară, care, centrându-se pe frecvențele din căsuțele tabelelor multidimensionale
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Colecția CURSUS 37 Seria Sociologie Doru Tompea este profesor universitar, rector al Universității "Petre Andrei", Iași. Este doctor în filosofie, membru al Asociației Societăților de Filosofie de Limba Franceză. A publicat, singur și în colaborare: Etica, Axiologie. Deontologie (1995); Paradigme socioumane (1996); Psihosociologie industriala (1996); Romania la Conferințele de pace. Paris: 19191920, 1946-1947 (1996); Petre Andrei, Discursuri parlamentare (1996); Weber-azi. Weber-ieri (1998); Contradicția sociologiei lui Vilfredo Pareto Metodă sau Sistem?! (1998); Dileme epistemologice la Durkheim (1999); Etica. Morală și putere (2000
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
mediul în care acesta evoluează (microgrupul de apartenență, mediul socio-cultural general, instituțiile și organizațiile cu funcții de sprijin social inclusiv instituția căreia i se adresează cererea de ajutor). În această etapă se dovedește utilitatea unor cunoștințe teoretice din diverse științe socioumane, ca și utilitatea metodelor științifice de cercetare (în special a celor de culegere a datelor empirice). Astfel, la nivel teoretic, analiza situației va activa cunoștințe din domeniul sociologiei, psihologiei, antropologiei, dar și din acela al economiei, dreptului, științelor politice, geografiei
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
și tehnici utilizate în asistența socială În timpul procesului de intervenție, dar și în ceea ce privește culegerea datelor empirice se utilizează metode și tehnici specifice: * observația; * documentarea; * interviul; * povestirea autobiografică. Observația este o metodă fundamentală de culegere a datelor empirice, utilizată în științele socioumane și în practica asistenței sociale.9 Metoda observației nu este utilizată doar în cunoașterea științifică. Ea este în primul rând un mijloc de orientare a omului în mediul înconjurător. Orice relație cu exteriorul presupune din partea subiectului uman realizarea unor observații
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
1994) consideră că rețeaua socială reprezintă ansamblul relațiilor unui individ. Autorii citați precizează că termenul de rețea este utilizat atunci când accentul se pune pe o perspectivă mai largă, deschisă spre exterior, potrivit teoriei sistemice (microsistem, macrosistem, sistem, subsistem de rețelele socioumane), iar termenul de relație se utilizează când accentul cade pe perspectiva interindividuală (relațiile între membrii unei echipe, familii, etc). Rețelele de relații de care dispune o persoană la un moment dat pot include: soțul/soția, copiii, părinții, părinții soțului/soției
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
Colecția UNIVERSITARIA Nr. 137 Seria Psihologie Lucrare publicată cu sprijinul Universității "Petre Andrei" din Iași Seria Psihologie este coordonată de Ștefan Boncu Camelia DINDELEGAN este lector universitar doctor la Universitatea din Oradea (Facultatea de Șiinte SocioUmane, Departamentul de Psihologie). Psiholog principal autonom (psihologie clinică) specializat în psihoterapii cognitive și comportamentale, psihologie aplicată în domeniul securității naționale, psiholologie educațională, consiliere școlară și vocațională. Coordonator al Laboratorului de Psihologie și Terapii Nemedicamentoase la Spitalul Clinic Municipal "Dr. Gavriil
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ce vizează această realitate nu au ajuns la un stadiu de dezvoltare după criteriul exactității, al predictibilității și deci al aplicabilității practice comparativ cu științele "tari" (fizică, chimie, biologie), iar, pe de altă parte, de faptul că, fiind vorba de sociouman, cunoașterea comună "este la ea acasă", având puternice atuuri epistemice și ajungând la rezultate mult mai pertinente față de prezența ei în alte domenii. Dar nu trebuie să omitem a sublinia că există o serie de limite ale cunoașterii comune care
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
orice face un om, cum ar fi: vorbirea, mersul, gândirea sau visarea”.<footnote Ivancevich John M., Matteson Michael T., Organizational Behaviour and Management, Boston Homewood, 1990, p. 651. footnote> Comportamentul, ca și conceptul de acțiune sunt concepte-cheie În domeniul științelor socioumane, avându-se În vedere că realitatea societală exprimă omul și acțiunea sa (comportamentul său). După Max Weber (1864-1920), „acțiunea este socială, În sensul că Înțelesul său subiectiv ținea seama de comportamentul altora și este, de aceea, orientat În desfășurarea sa
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]