629 matches
-
simplul fapt de a fi. Ulise este credincios promisiunilor pe care și le face lui însuși, el dă dovadă de niște virtuți subline: putere de a îndura, obstinație, curaj, capacitate de a suporta singurătatea, stăpânire de sine, tot atâtea calități socratice... Tot așa, Ulise nu se lasă prins în mrejele iubirii, ale dorinței, ale sexului ori ale femeilor: el refuză avansurile nimfei Calypso, care-i promite eternitatea dacă acceptă să rămână cu ea pe insula Ogygia, apoi construiește în câteva zile
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
mai pregnant decât cel a lui Platon... Ca perfect imbecil, pradă ideală, el îmbrățișează teza hedonistă încă de la începutul dialogului și termină făcând din plăcere cea mai mare impostoare. între extreme, el oscilează, evoluând în voia valurilor, legănat de verbul socratic - sau cel puțin platonician. Filosoful idealului ascetic își alege cel mai bun rol pentru a evita comunicarea, dialogul și dezbaterea. Alegând un personaj sărac conceptual, teza sa va suferi de aceleași lipsuri. Dar procedeul își arată limitele! Socrate evoluează într-
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
trăsăturile pe care le reproșează lui Gorgias, lui Protagoras și alor săi: o pasiune maladivă pentru formă, o obsesie a retoricii de dragul retoricii, o manie a subtilităților dialectice, o evitare a subiectului și o concentrare asupra unor probleme adiacente. Confiscarea socratică a cuvântului se efectuează în detrimentul subiectului: plăcerea. Socrate pierde efectiv enorm de mult timp disertând asupra unor digresiuni inutile pentru avansarea unei reflecții asupra subiectului. Atâtea pagini despre ceea ce este asemănător și neasemănător, finit și infinit, limitat și nelimitat, atâtea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
prin demersul metodic și deductiv. „Trei chestiuni rezultă din cele spuse de Țugurlan”: iată o pauză recapitulativă a dialogului, punctarea unui stadiu al argumentării și punerea în față a concluziilor provizorii cu principiile, adică cu postulatele admise. Atitudinea e perfect socratică. Un critic de prestigiu râdea nu demult de alți critici care-l comparaseră pe Ilie Moromete cu Socrate. Noi să fim politicoși și să respectăm opinia acelui critic, nerâzând de el. MOLIERE, SAU COMICUL ABSOLUT Gogol spune undeva, în Suflete
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
dialog filosofic, este un set bine organizat de reguli codificate. Un dialog verbal, dimpotrivă, este viu și sensibil la relația dintre participanți, neavând o finalitate anticipabilă. Socrates considera, evident, că interacțiunea dintre maestru și Învățăcei, ceea ce numim noi acum metoda socratică, și nu textul care rezultă, este filosofie. Cunoașterea practică și explicația științifică Nu putem aprecia prețioasele cunoștințe de care se privează acțiunile extrem-moderniste atunci când Își impun pur și simplu planurile decât dacă ne facem o idee cu privire la realizările potențiale și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
față de spiritualitatea populară, tinde să amplifice valoarea textelor, punând la contribuție improvizația și fantezia mistificatoare. Interesul pentru individualitatea spirituală a unui popor este prezent și în comentariile asupra ideilor filosofului ucrainean G.S. Skovoroda. Influența lui Skovoroda, definit ca un geniu socratic, este sesizabilă în mai multe studii publicate în presa rusă, H. preluând de la acesta ideea genezei divine a poeziei. Istoric prin vocație, el se angajează într-un fel de luare în posesie a trecutului și a urmelor lui. Câteva discursuri
HAJDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287398_a_288727]
-
121 5.1. Prezentarea eficientă 122 5.1.1. Prezentarea informativă 131 5.1.2. Prezentarea persuasivă 132 5.1.3. Proiectarea unei prezentări și teoria haosului 135 5.2. Ascultarea eficientă 138 5.2.1. Ameliorarea ascultării și metoda socratică 146 Rezumat 149 Exerciții și teme de reflecție 150 Scenariu: Prezentarea ineficientă 150 Întrebări 151 Capitolul 6 Conflictul - dimensiune esențială a comunicării 153 6.1. Conflictul. Perspective de analiză 154 6.2. Conflictul. Caracterizare generală 156 6.3. Tipologia conflictului
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
celuilalt 381 13.3.1.2. Învățarea prin cooperare 381 13.3.1.3. Metoda învățării cooperative 383 13.3.1.4. Baza de date 384 13.3.1.5. Tehnicile TGT și STAD 384 13.3.1.6. Seminarul socratic 385 13.3.1.7. Tehnica plusurilor și minusurilor 387 13.3.1.8. Microgrupurile de mentorat 387 13.3.1.9. Metoda mozaicului 388 13.3.1.10. Predarea reflexivă 389 13.3.1.11. Grupurile de discuție tutoriale
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ori de a formula soluții în minte. Din păcate, în al doilea caz, aceste atribute interferează cu ascultarea vorbitorului (este vorba despre apariția unui zgomot intern), existând posibilitatea pierderii adevăratului înțeles al mesajului. 5.2.1. Ameliorarea ascultării și metoda socratică tc "5.2.1. Ameliorarea ascultării și metoda socratică " Unii autori, printre care Robert Goyer și Carl Weaver, sugerează căi specifice pentru lărgirea capacității de ascultare; câteva dintre cele exprimate de acesta din urmă ni se par capabile de a
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în al doilea caz, aceste atribute interferează cu ascultarea vorbitorului (este vorba despre apariția unui zgomot intern), existând posibilitatea pierderii adevăratului înțeles al mesajului. 5.2.1. Ameliorarea ascultării și metoda socratică tc "5.2.1. Ameliorarea ascultării și metoda socratică " Unii autori, printre care Robert Goyer și Carl Weaver, sugerează căi specifice pentru lărgirea capacității de ascultare; câteva dintre cele exprimate de acesta din urmă ni se par capabile de a genera o serie de exerciții în activitatea didactică: 1
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
obține o învățare mai puternică în procesul de ascultare: parafrazarea gândurilor vorbitorului, exprimarea înțelegerii pentru sentimentele acestuia și adresarea întrebărilor; în ceea ce privește cea de-a treia tehnică, respectiv cea referitoare la dimensiunea întrebărilor, aceasta reprezintă obiectul de studiu principal pentru metoda socratică. O tehnică utilă, în directă consonanță cu posibilitățile de îmbunătățire a ascultării interactive, o reprezintă focalizarea direcției de acțiune asupra emițătorului (fie el cadrul didactic, într-o structurare a relaționărilor profesor-elev, fie unul dintre elevii/studenții membri ai unui microgrup
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de tip elev-elev). Într-adevăr, ascultarea interactivă se definește în relația receptorului cu un anume emițător și tip de mesaj. De aceea, propunem ca modalitate eficientă de optimizare a metodei ascultării interactive utilizarea, spre exemplu, a anumitor segmente din metoda socratică. În sens originar, aceasta reprezintă, în fapt, un grup de metode centrate pe relația profesor-elev; Ioan Cerghit vorbește despre metodele interogative (conversative sau dialogate), dintre care cea mai importantă este conversația euristică. „Specificul acesteia rezultă din faptul că, atunci când recurge
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
se întemeiază pe o succesiune de întrebări puse de profesor cu abilitate, în alternanță cu răspunsurile elevilor, care conduc, până la urmă, la realizarea unui nou salt pe calea cunoașterii” (Cerghit, 1997, pp.115-116). Astfel, avem un prim sens al metodei socratice, folosirea unei secvențe de întrebări și a interacțiunii pentru a proiecta strângerea de informații de la elevi/studenți; cei mai mulți profesori folosescmetoda socratică pentru a dezvolta conținutul informațional presupus de materia în cauză. În opinia lui Kenneth Moore, implicând în general cadrele
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
la realizarea unui nou salt pe calea cunoașterii” (Cerghit, 1997, pp.115-116). Astfel, avem un prim sens al metodei socratice, folosirea unei secvențe de întrebări și a interacțiunii pentru a proiecta strângerea de informații de la elevi/studenți; cei mai mulți profesori folosescmetoda socratică pentru a dezvolta conținutul informațional presupus de materia în cauză. În opinia lui Kenneth Moore, implicând în general cadrele didactice în punerea de întrebări și, în același sens, conducând elevii în contradicții logice, metoda socratică se distinge prin patru mari
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
elevi/studenți; cei mai mulți profesori folosescmetoda socratică pentru a dezvolta conținutul informațional presupus de materia în cauză. În opinia lui Kenneth Moore, implicând în general cadrele didactice în punerea de întrebări și, în același sens, conducând elevii în contradicții logice, metoda socratică se distinge prin patru mari etape, și anume: - „mai întâi este pusă o largă, deschis-închisă întrebare la care cei mai mulți elevi/studenți pot să răspundă; - o a doua secvență de întrebare începe să îngusteze șirul răspunsurilor și focalizează gândirea cursanților în cadrul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
afirmațiilor se întrepătrunde cu întrebările, ținând cont de punctele de interes major; - o întrebare finală, conclusivă, aduce cursanții la punctele de încheiere dorite” (Moore, 1994, p. 191). Desigur că preluăm concluzia la care ajunge autoarea, împărtășind convingerile acesteia în ceea ce privește metoda socratică; astfel, în clasă, profesorul nu poate decât cu dificultate să utilizeze o astfel de metodă în sens originar (de relaționare față în față, individualizată între cadrul didactic și cursant), el fiind mai degrabă condiționat să treacă de la un elev la
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și a primit răspunsul elevului; întărirea are efecte pozitive și motivante pentru elevi atunci când folosirea ei este ponderată de identificarea unui optim de către cadrul didactic. Putem ușor să observăm că folosirea anumitor elemente care aparțin, în mod curent, practicii metodei socratice de către profesor tinde să sporească dimensiunea pozitivă a răspunsului primit de la elevi/studenți; este evident acum considerentul în urma căruia am introdus metoda socratică drept un procedeu în cadrul metodei ascultării interactive. Mai mult, putem extinde sfera eficienței unor astfel de structuri
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cadrul didactic. Putem ușor să observăm că folosirea anumitor elemente care aparțin, în mod curent, practicii metodei socratice de către profesor tinde să sporească dimensiunea pozitivă a răspunsului primit de la elevi/studenți; este evident acum considerentul în urma căruia am introdus metoda socratică drept un procedeu în cadrul metodei ascultării interactive. Mai mult, putem extinde sfera eficienței unor astfel de structuri comunicative în sensul explicării acesteia elevilor/studenților și dezvoltării împreună cu ei a unui sistem coerent și adaptat posibilităților proprii de utilizare a structurilor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
unor astfel de structuri comunicative în sensul explicării acesteia elevilor/studenților și dezvoltării împreună cu ei a unui sistem coerent și adaptat posibilităților proprii de utilizare a structurilor respective chiar de către cursanți, în activitatea de microgrup; o tehnică aparte a metodei socratice (denumită seminarul socratic)- pe care o vom discuta în cadrul metodei acvariului (fishbowl) - va extinde, în acest sens, aria de semnificație pedagogică a metodei. Rezumat 1. Prezentarea eficientă presupune următorii pași: pregătirea (selectarea ariei în care se va înscrie subiectul, efectuarea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
structuri comunicative în sensul explicării acesteia elevilor/studenților și dezvoltării împreună cu ei a unui sistem coerent și adaptat posibilităților proprii de utilizare a structurilor respective chiar de către cursanți, în activitatea de microgrup; o tehnică aparte a metodei socratice (denumită seminarul socratic)- pe care o vom discuta în cadrul metodei acvariului (fishbowl) - va extinde, în acest sens, aria de semnificație pedagogică a metodei. Rezumat 1. Prezentarea eficientă presupune următorii pași: pregătirea (selectarea ariei în care se va înscrie subiectul, efectuarea unei distincții la
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mai multe tipuri de ascultare: pentru a înțelege, pentru a reține, pentru a analiza și evalua critic conținutul, ascultarea empatică etc. În ascultare este importantă acțiunea emițătorului de dirijare prin tehnica punerii întrebărilor; o importantă astfel de tehnică este metoda socratică. Exerciții și teme de reflecțietc "Exerciții și teme de reflecție" 1. La prezentarea eficientă putem cere cursanților să se gândească fiecare timp de 10-15minute la o prezentare pe care ar dori să o facă în fața colegilor lui (despre orice temă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în intervalele dintre activ și interactiv studiul de caz, problematizarea, dezbaterea, experimentul și alte metode care definesc un grad de interactivitate crescut cu întreaga clasă, pentru ca la polul interactiv să numim metode ca brainstorming, Phillips 66, metoda acvariului (fishbowl), seminarul socratic, focus grupul etc. De altfel, reamintim că putem consemna aceste metode într-o astfel de poziționare drept date de intrare în continuumul metodologic, ele fiind supuse unei presiuni permanente în ceea ce privește schimbarea locului pe care îl ocupă. Astfel, pentru a oferi
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
multe despre un anume subiect în care intervievatul deține expertiză, motiv pentru care îi adresează acestuia un șir de întrebări) și o arie descendentă (cu intervievator expert și intervievat neinițiat, caz în care intervievatorul desfășoară o acțiune de tipul maieuticii socratice); în ambele situații remarcăm rolul observatorului pe concluziile căruia - concluzii afirmate la finele întâlnirii - se poate desfășura un viitor stagiu de intervievare. 13.2.2.5. Metoda interacțiunii observate (fishbowl)tc "13.2.2.5. Metoda interacțiunii observate (fishbowl)" Metoda
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de performanță la nivelul echipei; - echipelor li se oferă recunoaștere în funcție de nivelul acestei îmbunătățiri; - scorul de bază obținut individual pentru determinarea îmbunătățirii performanței este recompus după fiecare test administrat. 13.3.1.6. Seminarul socratictc "13.3.1.6. Seminarul socratic" Autorii metodei, Mortimer Adler și Dennis Gray (online), subliniază că discuția care are loc aici este centrată mai mult pe înțelegerea colectivă și mai profundă a materialului de studiat decât pe identificarea unui răspuns corect. Astfel, seminarul socratic pornește de la
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
6. Seminarul socratic" Autorii metodei, Mortimer Adler și Dennis Gray (online), subliniază că discuția care are loc aici este centrată mai mult pe înțelegerea colectivă și mai profundă a materialului de studiat decât pe identificarea unui răspuns corect. Astfel, seminarul socratic pornește de la ideea că este mai important ca persoanele care învață să își pună întrebări și să construiască multiple răspunsuri în loc să caute, cu obstinație, „răspunsul corect”; înțelegerea tinde să fie una de profunzime, participanții urmând să ajungă la aceasta prin
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]