948 matches
-
Ion Vartic, Prințul, diavolul și Bunul Dumnezeu, F, 1984, 9; Cristea, Modestie, 201-205; Ghițulescu, O panoramă, 83-92; Raicu, Fragmente, 428-433; Popescu, Teatrul, 140-153; Cosma, Romanul, I, 231-233; Doina Modola, Dramaturgia și critica ei, ST, 1989, 2; Grigurcu, Peisaj, I, 231-234; Solo Har, Generația contruntărilor, Tel Aviv, 1994, 272-281; Alexandru Sever, DRI, IV, 365-387; Valeriu Cristea, Dumnezeu în camera de gazare, CC, 1997, 3-4; Ion Vartic, Portret sintetic de scriitor insolit, APF, 1997, 9; Dicț. analitic, II, 158-160, IV, 540-542; Lucian Boz
SEVER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
al XVI-lea. SCRIERI: O aventură estetică cu Teodor Mazilu, București, 1972; Contururi scenice, București, 1975; Le Pouvoir du comique, Tel Aviv, 1979; Siluete, îngr. Ileana Cudalb, București, 1999; Leone De’ Sommi, precursor al regiei moderne, București, 2001. Repere bibliografice: Solo Har, Generația confruntărilor, București, 1997, 555-561; Scriitori israelieni de limba română - Israel Writers of Romanian Language, îngr. George Bălăiță, București, 1998, 491-514. D.Mc.
STRIHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289982_a_291311]
-
Gheorghe Grigurcu, „Romantismul românesc”, F, 1982, 12; V. Fanache, „Romantismul românesc”, ST, 1982, 12; N. Nicolescu, „Romantismul românesc”, ATN, 1983, 2; Mircea Scarlat, „Romantismul românesc”, RL, 1985, 37; Ioana Em. Petrescu, „Romantismul românesc”, VTRA, 1985, 12; Grigurcu, Peisaj, I, 256-265; Solo Har, Generația confruntărilor, Tel Aviv, 1994, 288-292; Velea, Universaliști, 262-268; Cristofor, Țara Sfântă, I, 211-217; Micu, Ist. lit., 774; Dicț. scriit. rom., IV, 494-495; Aczél, Scriitori rom. Israel, 157-159. St. V.
TACCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290033_a_291362]
-
Community, University of North Carolina of Grinsboro, School of Education, Grinsboro. Shapiro, H. (1990), The End of Radical Hope? Postmodernism and the Challenge to Radical Pedagogy, University of North Carolina of Grinsboro, School of Education, Grinsboro. Shea, C., Kahane, E., Sola, P. (1989), The New Servants of Power: A Critique of the 1980s School Reform Movement, Greenwood Press, New York. Shor, I. (1986), Culture Wars: School and Society in the Conservative Restoration, 1969-1984, Routledge & Kegan Paul, Londra. Shor, I., Freire, P. (1987
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
morale, Constanța, 1997, Cum se face o teză de licență, Constanța, 2000, Supraomul de masă, Constanța, 2003; Maria Corti, Pentru o enciclopedie a comunicării literare, Constanța, 2000 (în colaborare cu Ștefania Mincu); Gian Paolo Caprettini, Semiologia povestirii, Constanța, 2000; Leonardo Sole, Cuvânt ce tremură, Craiova, 2000; Lorenzo Renzi, Cum se citește poezia, Constanța, 2001; Marco Lucchesi, Grădinile somnului - Giardini del sonno, ed. bilingvă, pref. trad., Craiova, 2003; Aldo Onorati, Sincopele iubirii, Craiova, 2003. Repere bibliografice: Mona Momescu, Poeți promovați de „Pontica
POPESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288932_a_290261]
-
de ceață”, RL, 1970, 48; Alex. Ștefănescu, „Moartea a doua”, LCF, 1971, 20; Popa, Dicț. lit. (1971), 452; Mircea Iorgulescu, Iosif Petran, CL, 1972, 22; Martha Cohen, Iosif Petran. Pasionanta viață a unui scriitor, „Tribuna magazin” (Tel Aviv), 1997, octombrie; Solo Har, Generația confruntărilor, București, 1997, 431-441; Elena-Esther Tacciu, „Insula infernală”, „Minimum” (Tel Aviv), 1998, 1; Aczél, Scriitori rom. Israel, 127-129; Manolescu, Enciclopedia, 564. E.-E.T.
PETRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288775_a_290104]
-
not less true that a science that wants to remain a science has to express itself in the universal language of the concepts. It remains self-understood still that, in this domain, the fruitfulness of the results one obtains is the sole judge of the ways in which one proceeds” (19.IV.1932). Bouglé’s “Préface” to the volume Les convergences des sciences sociales et l’Esprit international, edited by the Centre d’Etudes de Politique Etrangère in 1938, can help understand
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ca în Fata nr. 11 628 și Peter. SCRIERI: Evrei, treceți Nistrul!, pref. Maier Rudich, Tel Aviv, 1980; ed. pref. Magdalena Popescu-Bedrosian, București, 1992; Și astăzi, și mâine, mereu..., pref. Șlomo Leibovici-Laiș, postfață Elli Hilhne, Tel Aviv, 1998. Repere bibliografice: Solo Har, Generația confruntărilor, București, 1997, 422-429; Cristofor, Țara Sfântă, I, 157-160; Aczél, Scriitori rom. Israel, 122-124. E.-E. T.
PALTY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288636_a_289965]
-
celălalt, iubirea aproapelui, iubirea lui Dumnezeu este condiția fericirii. „Dumnezeu este iubire”, spune Sf.Ev. Ioan. În creștinism, iubirea este deschiderea către celălalt, este starea de comuniune. Ea este motorul universal al lumii, este ceea ce Dante numea „amor che muove il sole et l'altre stelle”. În creștinismul oriental, practica ascetică include o tehnică specială de comuniune mistică, reprezentată prin rugăciunea inimii sau practica isihastă (etimologie gr. hesychia = liniște; lat. tranquillitate animi = liniște sufleteascăă. Prin aceasta se urmărește obținerea unei iluminări interioare
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Șlefuitorul de lentile, Tel Aviv, 1988; Cu dragoste, cu patimă, cu ură, Tel Aviv, 1994; Zilnicele prăbușiri, Tel Aviv, 1995; [Poezii], AMI, 40-51; Cu și fără Ea, Tel Aviv, 1998; Sertarul cu iluzii, postfață Andrei Strihan, Iași, 1998. Repere bibliografice: Solo Har, Generația confruntărilor, București, 1997, 145-151; Cristofor, Țara Sfântă, 37-40; Manolescu, Enciclopedia, 131; Aczél, Scriitorii rom. Israel, 49-51. E.-E.T.
CAROLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286120_a_287449]
-
ei apoi ieși în curte să stropească cimentul încins, trebuia puțină răcoare. Trecuseră desigur câțiva ani, părea să nu audă vuietul vremii ce-i șuiera la urechi, cânta, fals dar cu mare cuprindere, se auzea din când în când „O sole mio!”... restul nu se înțelegea. Intrasem emoționat în curte; cum să-i explic că tocmai trecusem pe trotuar, prin fața sorții, ca în urmă cu treisprezece ani, Anna Viaceslava, neschimbată, în uniforma de elevă, atunci abia începuse războiul, era în 1939
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
încurajeze, adică să nu-l mai vadă trist. El nici n-o auzi. Gândul i se mută repede, se simți încălzită în soarele acelei zile de primăvară, își reluă, în surdină însă, melodiile preferate - două, trei - iar când încheie cu „sole mio”, Rex se așeză pe picioarele dindărăt și, sprijinit pe cele din față, o urmări cu capul într-o parte, cu urechile ciulite, nu se știe de ce acorda acestei melodii, întotdeauna, o atenție deosebită. 18. Stăteam în fotoliu. Imposibil să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
Vrei să-ți vorbesc despre mozaicurile Ravennei, despre nemuritoarea Veneție? Concertele lui Sergiu aveau loc în teatrul La Fenice, o bijuterie arhitectonică. Am vizi tat piața pisicilor, ne-am plimbat cu gondola, ferme cați de gondolierul care ne cânta O sole mio. În Piața San Marco, am mâncat în extaz înghețate cu frișcă, în vreme ce mii de porumbei învârtejau nebunește aerul din preajmă, nu aveam destui ochi pentru splendorile din muzee, pentru superbele biserici. E o zicală potrivit căreia „Dumnezeu a creat
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
Vrei să-ți vorbesc despre mozaicurile Ravennei, despre nemuritoarea Veneție? Concertele lui Sergiu aveau loc în teatrul La Fenice, o bijuterie arhitectonică. Am vizi tat piața pisicilor, ne-am plimbat cu gondola, ferme cați de gondolierul care ne cânta O sole mio. În Piața San Marco, am mâncat în extaz înghețate cu frișcă, în vreme ce mii de porumbei învârtejau nebunește aerul din preajmă, nu aveam destui ochi pentru splendorile din muzee, pentru superbele biserici. E o zicală potrivit căreia „Dumnezeu a creat
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
stellas non cum caelo, sed contra caelum moveri). El aduce în sprijinul argumentației sale drumul parcurs de Lună și Soare, însă niciuna dintre ele nu cunoaște staționarea sau mișcările retrograde, cât despre celelalte cinci planete minore haec autem quae de sole ac luna diximus, etiam quinque stellarum recessum adsignare sufficient (I, 18, 19). Macrobius admite ca pe un adevăr general acceptat (constat) că planetele înaintează toate cu aceeași viteză, iar diferențele care pot fi observate în durata revoluțiilor lor provin din
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
diferențele care pot fi observate în durata revoluțiilor lor provin din diferențele de mărime a orbitelor lor (I, 21, 6 - constat enim nullam inter eas celerius ceteris tardiusve procede: sed cum sit omnibus idem modus meandi, tantam eis diversitatem temporis sola spatiorum diversitatis facit). Planetele au, așadar, o viteză lineară egală și o viteză angulară proporțională cu depărtarea lor, fapt care îi permite lui Macrobius să descopere ordinea planetelor (ordo) și să le aranjeze între Pământ și stelele fixe, luând drept
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
repaos mișcare, imobilitate mobilitate, întrucât planetele posedă mișcare proprie, contrară mișcării Cerului, și mișcarea în care le atrage Sfera stelelor fixe. Pământul este imobil și ocupă centrul sferei cerești 24 (I, 19, 11 mundanae autem sphaerae terra centrum est, ideo sola immobilis perseverat; Tim. 40b-c, Rep. X, 616c; Arist. De. Caelo II, 13, 293b, 30). Macrobius admite repartiția clasică a elementelor (de sus în jos) ether, aer, apă, pământ, argumentând că elementele de cea mai mare greutate se găsesc cel mai
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
singulis ordo positionis adscripsit. Ideo stellae quae per spatia grandiora discurrunt, ambitum suum tempore prolixiore conficiunt; quae per angusta, breviore. Constat enim nullam inter eas celerius ceteris tardiusve procedere: sed cum sit omnibus idem modus meandi, tantam eis diversitatem temporis sola spatiorum diversitas facit). Macrobius aplică teoria contrariilor ascuțit și grav, generatoare de muzică, care echivalează cu opoziția rapiditate - lentoare asupra muzicii celeste (II, 4, 2). Afirmase că un sunet este cu atât mai ascuțit, cu cât mișcarea este mai rapidă
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
13, 7 et passim) și activă, amestecată cu materia pe care o ordonează, ci și activitatea contemplativă ce conține în sine ordinea pe care o impune, pentru că a contemplat această ordine în Intelect (I, 8, 4 omnemque animae cogitationem in sola divina dirigere): astfel Sufletul, pe de o parte, atinge Intelectul care este ordinea în sine, pe de alta, materia pe care o organizează. Organizarea Universului dezvăluie, în același timp, Alteritate și Identitate, planul ideal se raportează doar la Identitate și
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
calitatea sufletului se limitează treptat până la nivelul cel mai de jos (I, 14, 9 in inferiora vero ac terrena degenerans, fragilitatem corporum caducorum deprehendit meram divinitatem mentis sustinere non posse, immo partem eius vix solis humanis corporibus convenire, quia et sola videntur erecta, tamquam ad supera ab imis recedant, et sola cailum facile tamquam semper erecta suspiciunt solisque inest vel in capite sphaerae similitudo, quam formam diximus solam mentis capacem). Astfel, doar omul are capacitatea de a raționa (ratio, ), animalele facultatea
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
jos (I, 14, 9 in inferiora vero ac terrena degenerans, fragilitatem corporum caducorum deprehendit meram divinitatem mentis sustinere non posse, immo partem eius vix solis humanis corporibus convenire, quia et sola videntur erecta, tamquam ad supera ab imis recedant, et sola cailum facile tamquam semper erecta suspiciunt solisque inest vel in capite sphaerae similitudo, quam formam diximus solam mentis capacem). Astfel, doar omul are capacitatea de a raționa (ratio, ), animalele facultatea de a simți și a crește (sentire vel crescere, ), iar
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
nu se exprime cu același limbaj muzical pe care îl foloseau în teatru și în muzica instrumentală. Missa solemnis era scrisă cu aceleași principii ale operei seria (serioasă), mai exact, cu arii, coruri și simfonii orchestrale: de exemplu, ariile a solo din misele lui Mozart reflectă stilul și forma unei părți dintr-un concert; cele șase mise mari ale lui Haydn au fost definite „moștenirea simfonică a compozitorului”. Nu toți muzicologii împărtășesc opinia în baza căreia trebuie să existe o diferență
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
o șansă? Wakefield arborează cea mai sinceră mină de care este În stare. De cîtva timp mă Încearcă, știi, un fel de sentiment, cum că aș fi greșit pe undeva, că aș fi putut trăi o altfel de viață. — O sole mio! Îi detest pe indivizii ăștia livrești! Nu e ca la reîncarnare, amice. Nu știu pe nimeni care să creadă că a trăit adevărata viață, toți cred că a fost un fel de vis. Am o singură Întrebare: crezi În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
să-mi refac studiile, mate, rom, fizica până la nivelul clasei a 10-a. Am început și studiul limbii engleze și mă descurc bine, asta e părerea mea. Am început anul acesta și un studiu al bibliei prin corespondență la școala sola scriptura. Curs care se întinde pe 2 ani. La 29 de ani să te apuci să-ți refaci studiile este ciudat însă am zis că dacă timpul acesta care trece nu-l folosesc cu cap, va fi un timp irosit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
un semn al timpurilor: pescărușii sunt paraziți și trăiesc din gunoaie. Roma Îl primise. Roma Îi primește pe toți. Și nu iartă pe nimeni. Sorbind cea de-a doua cafea amară din acea zi, răsfoi frenetic vraful de ziare. Il Sole 24 Ore. La Stampa, Il Messaggero, Il Giornale, L’Unita - după aceea, Il Giorno, La Nazione, L’Unione Sarda. Rezultatul? O simplă parafrazare. În pagina a treia, În Il Tempo, se relatau niște indiscreții referitoare la o posibilă candidatură a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]