501 matches
-
preuniversitar la Liceul de Muzică din Brașov (1964-1976). Studiile universitare le-a efectuat între anii 1976-1982 la Conservatorul „George Enescu“ din Iași, secția Canto, sub îndrumarea unor renumiți profesori ca: Ella Urmă (canto), Dumitru Chiriac și Elena Gâscă (teorie și solfegiu), Anton Zeman (armonie), Ionuț Huști (contrapunct), Dimitrie Tăbăcaru, Corneliu Calistru și Gheorghe Victor Dumănescu (clasa de operă), Gabriela Ocneanu și Mihai Cozmei (istoria muzicii universale și românești). Și-a perfecționat pregătirea de specialitate la Seminarul Internațional de Interpretare organizat de
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
1944-1947). Între anii 1947-1952 a urmat cursurile Conservatorului de Muzică „Ciprian Porumbescu” din București (1947-1952), Secția Profesor de muzică și Dirijat de cor, unde s-a bucurat de îndrumarea unor profesori de valoare, ca: Ioan D. Chirescu (teoria muzicii și solfegiu), Ion Dumitrescu (armonie), Marțian Negrea (contrapunct), Tudor Rogalski (orchestrație), Zeno Vancea, George Breazul (istoria muzicii), Tiberiu Alexandru, Emilia Comișel (folclor muzical), Dumitru D. Botez, Ioan D. Vicol (dirijat de cor și ansamblu coral). După absolvire, în anul 1952, a fost
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
de cor din Odessa, la Conservatorul din Iași, cu Antonin Ciolan, și la Schola Cantorum din Paris. Revenit în țară, șia dedicat talentul și puterea de muncă activității componistice și învățământului muzical. A fost o perioadă profesor de teorie și solfegii la Conservatorul din Iași, ca și la cel din București, a întemeiat și a fost dirijor al Societății muzicale Cântarea Moldovei din Iași, consilier muzical la Radiodifuziunea Română, secretar al Uniunii Compozitorilor - Filiala Iași. O viață întreagă închinată muzicii, închinată
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
în neființă la 18 ianuarie 1974. A fost înmormântat la cimitirul Eternitatea din Iași. TEODOREANU, SOFIA (1871-1951ă PROFESOARĂ, PIANISTĂ A fost una dintre figurile proeminente ale vieții muzicale ieșene din trecut, una din cele mai bune profesoare de teorie și solfegiu ce au avut-o Academiile de muzică din România. Dintre toate caracterizările care i s-au făcut, cea mai plastică este a norei ei, Lili Teodoreanu, soția lui Ionel Teodoreanu, scriitoarea Ștefana Velisar-Teodoreanu (1897-1995ă, cea care în volumul de memorialistică
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
unde se remarcă repede printre colegele de vârstă și mai mari. Printre profesori i-a avut pe renumiții muzicieni A. Bascoff și C. Gros. După absolvirea studiilor muzicale, de la 21 septembrie 1901, i s-a încredințat Catedra de Teorie și Solfegiu de la Conservatorul ieșean, pe care a deținut-o aproape patru decenii, până la 1 iulie 1937, când a ieșit la pensie. Competența și autoritatea de care se bucura, datorită îndelungatei sale activități didactice, și scrupulozitatea ce o caracteriza, au asigurat predării
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
profesor de muzică la seminarul din Iași, administrator al tipografiei "Presa Bună", redactor al revistei Lumina creștinului. În 1943 și-a luat diploma de licență în muzică la Conservatorul din Iași. În 1945 a fost numit profesor de teorie și solfegii la Conservator, dar a predat și religie la mai multe licee din oraș. A continuat editarea revistei Lumina creștinului (pentru o scurtă perioadă) în atelierele catolicului Alexandru Terek, deoarece tipografia "Presa Bună" deportată la Beiuș nu a mai revenit la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Dinu mă scotea mai des din cămin, la concerte, "hai, Ovidiu, nu mai învăța la chimie, hai să mergem la concert, în seara asta dirijează cutare". A.V. Nu erați unul dintre elevii care învățau mai mult la teorie și solfegii, la materiile de strictă specialitate, învățați la toate. O.B. La toate. Eu aveam de recuperat în primul rând la muzică. Dar aveam de recuperat și la materiile de cultură generală. Pentru că în cei doi ani pe care i-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
acea experiență, avându-l la pupitru pe maestrul George Pascu, mai târziu pe maestrul Ion Pavalache. În '64 am dat admiterea la Conservator, unde i-am avut profesori pe Florica Mărieș, pe Tiberiu Popovici, pe Costică Constantinescu la teorie și solfegii, pe maestrul Pascu la istoria muzicii. A fost un ciclu de învățământ complet, de mare ajutor pe drumul pe care l-am străbătut mai târziu. Un învățământ care, în ziua de azi, mi se pare că este mai superficial. A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
rolul lui Nilacanta din "Lakmé", baritonul Gheorghe Bădulescu... A.V. Florica Mărieș a fost prima Dumneavoastră profesoară? M.S. Mai întâi am urmat cursurile Școlii Populare de Artă, acolo au fost primele mele lecții cu Traian Uilecan, profesor de teorie și solfegii era Sorin Vânătoru, apoi am studiat canto în Conservator cu Florica Mărieș și cu Tiberiu Popovici. A.V. Ce amintire păstrați despre Florica Mărieș? M.S. Doamna Florica m-a iubit foarte mult. Îmi aduc aminte, cântam "Aida" la 9 dimineață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
a dus la Arta Florescu 3, și a întrebat-o: "doamnă, ce părere aveți? Fata asta are voce, să facă operă?" Și doamna Arta, foarte sceptică, a răspuns: "poate să încerce". După care, am început o muncă asiduă, am învățat solfegiu, să-mi pregătesc cât de cât o tehnică vocală. Cu o studentă a Conservatorului din București, Maria Diaconu, m-am pregătit, am dat examen de admitere acolo, nu am reușit pentru că era prea devreme, după care am fost sfătuită "de ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Am colegi cu o carieră foarte frumoasă, au foarte mult succes, care muncesc cu o tenacitate incredibilă, cântând chiar opere moderne, cum ar fi cele de Zemlinski, învățând atunci tot ce eu am învățat în 12 ani de zile de solfegiu, de muzică. Pentru mine, un solfegiu este ceva ușor. Pentru colegul la care mă gândesc nu era atât de ușor. Și totuși, el suplinea munca aceasta îndelungată, atunci, în momentul în care i se cerea, și reușea să fie un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
frumoasă, au foarte mult succes, care muncesc cu o tenacitate incredibilă, cântând chiar opere moderne, cum ar fi cele de Zemlinski, învățând atunci tot ce eu am învățat în 12 ani de zile de solfegiu, de muzică. Pentru mine, un solfegiu este ceva ușor. Pentru colegul la care mă gândesc nu era atât de ușor. Și totuși, el suplinea munca aceasta îndelungată, atunci, în momentul în care i se cerea, și reușea să fie un artist impecabil. A.V. Vă întreb
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
lume a muzicii după ce am vizionat un film despre Johann Strauss, m-au încântat așa de mult valsurile, încât mi-am spus că ar fi ceva care m-ar interesa. Am vrut să continui, și așa am început să studiez solfegiu, să învăț muzică. A.V. Cum ați descoperit diferența de pregătire, de experiență, de tehnică dintre genul cântecului popular și genul "operă"? L.V. Poate că acum, după 23-24 de ani de activitate în domeniul operei pot să-mi dau seama
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
și împărțit la paritate : există cam 3-4 partide importante de o parte și la fel de cealaltă parte a baricadei. Dar de vreme ce valonii rămân divizați pe culori și interese, flamanzii, de când cu bardul Barth, s-au adunat sub același interes, cântă același solfegiu. Se spune despre Barth de Wawer - un profesor de istorie de la Universitatea bruxelleeză - că ar fi foarte deștept și curajos, dar mai ales neînduplecat, încăpățânat chiar, fapt ce până acum a dobândit din plin. De cealaltă parte Elio di Rupo
BUTOIUL CU PULBERE AL EUROPEI ? de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 48 din 17 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349698_a_351027]
-
candidat și vor fi cel puțin la nivelul programei ultimei clase de gimnaziu. Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă. Proba a III-a a) Auz melodic, constând în intervale simple și compuse până la decima și solfegiu la prima vedere, pe bază de bilete de examen, diferențiat pentru: ... - vioară; - corzi grave - suflători - percuție; b) Dicteu melodic de 12-16 măsuri, diferențiat pentru: ... - vioară; - corzi grave - suflători - percuție;. Probele a) și b) se apreciază cu o singură notă, care
ORDIN nr. 4.958 din 12 octombrie 2004 privind Metodologia de organizare şi desf��şurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2005-2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162394_a_163723]
-
partitură și vor fi cel puțin la nivelul programei ultimei clase de gimnaziu. Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă. Proba a III-a a) Auz melodic, constând în intervale simple și compuse până la decima și solfegiu la prima vedere, pe bază de bilete de examen, cu același grad de dificultate ca la corzi grave și suflători; ... b)Dicteu melodic de 12-16 măsuri, același ca la corzi grave și suflători. Probele a) și b) se apreciază cu
ORDIN nr. 4.958 din 12 octombrie 2004 privind Metodologia de organizare şi desf��şurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2005-2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162394_a_163723]
-
muzicală de factură romantică, modernă sau românească, la alegerea candidatului, executată fără partitura. ... Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă. Proba a III-a a) Auz melodic, constând în intervale simple și compuse până la decima și solfegiu la prima vedere, pe bază de bilete de examen, cu același grad de dificultate ca cel de la vioară; ... b) Dicteu melodic de 12-16 măsuri, același ca la vioară. ... Probele a) și b) se apreciază cu o notă care se calculează
ORDIN nr. 4.958 din 12 octombrie 2004 privind Metodologia de organizare şi desf��şurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2005-2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162394_a_163723]
-
zone ale tării (hora, sârba, geampara, breaza, doina, brau), cu sau fară acompaniament. ... Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă. Proba a II-a a) Auz melodic, constând în intervale simple și compuse până la decima și solfegiu la prima vedere, pe bază de bilete de examen, de aceeași dificultate ca acela de la corzi grave și suflători-percuție; ... b) Dicteu melodic de 12-16 măsuri, același ca la corzi grave și suflători-percuție. Probele a) și b) se apreciază cu o
ORDIN nr. 4.958 din 12 octombrie 2004 privind Metodologia de organizare şi desf��şurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2005-2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162394_a_163723]
-
alegerea candidatului, executată fără partitura, cel puțin la nivelul programei ultimei clase de gimnaziu. ... Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu singură notă. Proba a III-a a) Auz melodic, constând în intervale simple și compuse până la decima și solfegiu la prima vedere, pe bază de bilete de examen, de aceeași dificultate cu cel de la corzi grave și suflători-percuție; ... b) dicteu melodic de 12-16 măsuri, același ca la corzi grave și suflători-percuție; ... Probele a) și b) se apreciază cu o
ORDIN nr. 4.958 din 12 octombrie 2004 privind Metodologia de organizare şi desf��şurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2005-2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162394_a_163723]
-
urmează: ... - latino american - ritm în măsura ternara - reggae - twist sau rock and roll Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă. Proba a III-a a) Auz melodic, constând în intervale simple și compuse până la decima și solfegiu la prima vedere, pe bază de bilete de examen, de aceeași dificultate cu acela de la corzi grave și suflători. ... b) dicteu melodic de 12-16 măsuri, același ca la corzi grave și suflători. ... Probele a) și b) se apreciază cu o
ORDIN nr. 4.958 din 12 octombrie 2004 privind Metodologia de organizare şi desf��şurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2005-2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162394_a_163723]
-
b) o piesă romantică, modernă sau românească, la alegerea candidatului, executată fără partitura. ... Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă. Proba a III-a a) Auz melodic, constând în intervale simple și compuse până la decima și solfegiu la prima vedere, pe bază de bilete de examen, de aceeași dificultate cu acela de la vioară; ... b) dicteu melodic de 12-16 măsuri, același ca la vioară. ... Probele a) și b) se apreciază cu o singură notă, care se calculează ca
ORDIN nr. 4.958 din 12 octombrie 2004 privind Metodologia de organizare şi desf��şurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2005-2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162394_a_163723]
-
elevi de la liceele de muzică, secția teoretică sau instrumentală. SECȚIA TEORETICA Proba I a) Auz melodic, constând în intervale simple și compuse până la decima și auz armonic: bicorduri până la octavă, trisonuri majore și minore în poziție strânsă, toate stările. ... b) Solfegiu la prima vedere de 12-16 măsuri, până la trei alterații constitutive, în măsurile de 2,3 sau 4 timpi, cu inflexiuni modulatorii la tonalități înrudite de gradul I, cu salturi de maximum o octavă perfectă, cu maximum patru durate de timp
ORDIN nr. 4.958 din 12 octombrie 2004 privind Metodologia de organizare şi desf��şurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2005-2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162394_a_163723]
-
președinte (fără drept de notare) - directorul sau directorul adjunct al unității de învățământ; - vicepreședinte (fără drept de notare) - șeful catedrei de specialitate; - membri (cu drept de notare) - doi profesori de specialitate sau de specialități înrudite și un profesor de teorie - solfegiu - dicteu. 2. Subiectele din cadrul probei a III a, respectiv dicteu melodic, solfegiu la prima vedere vor fi elaborate de comisia de examinare cu o oră înaintea începerii probei, în prezența și cu avizarea inspectorului de specialitate / profesor metodist. Comisia de
ORDIN nr. 4.958 din 12 octombrie 2004 privind Metodologia de organizare şi desf��şurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2005-2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162394_a_163723]
-
învățământ; - vicepreședinte (fără drept de notare) - șeful catedrei de specialitate; - membri (cu drept de notare) - doi profesori de specialitate sau de specialități înrudite și un profesor de teorie - solfegiu - dicteu. 2. Subiectele din cadrul probei a III a, respectiv dicteu melodic, solfegiu la prima vedere vor fi elaborate de comisia de examinare cu o oră înaintea începerii probei, în prezența și cu avizarea inspectorului de specialitate / profesor metodist. Comisia de examinare elaborează un număr de bilete egal cu cel puțin jumătate din
ORDIN nr. 4.958 din 12 octombrie 2004 privind Metodologia de organizare şi desf��şurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2005-2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162394_a_163723]
-
fără drept de notare) - directorul sau directorul adjunct al unității de învăț��mânt; - vicepreședinte (fără drept de notare) - șeful catedrei de specialitate; - membri (cu drept de notare) - doi profesori de specialitate sau de specialități înrudite și un profesor de teorie - solfegiu - dicteu. 2. Textele la prima vedere, temele de conversație ale candidatului cu comisia de examinare, precum și stabilirea subiectelor de la proba de muzică punctele b), c),d), e), vor fi elaborate de comisia de examinare cu o oră înaintea începerii probelor
ORDIN nr. 4.958 din 12 octombrie 2004 privind Metodologia de organizare şi desf��şurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2005-2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162394_a_163723]