537 matches
-
legitimat Frontul ca adversar al dictaturii ceaușiste. Totuși, pactul Încheiat cu armata În 1989 și recrutarea generalilor Stănculescu și Chițac În elita guvernamentală au umbrit imaginea FSN, partidul afirmând În acest sens o anumită complicitate cu artizanii represiunii. De altfel, solidarizarea PDSR-ului cu cei doi generali a fost explicită În momentul condamnării lor, În 1999. Un comunicat oficial al partidului sublinia: PDSR ia act cu Îngrijorare de sentința Curții Supreme de Justiție, cât și de consecințele periculoase ale precedentului creat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
cu pronunțat caracter politic, În care intenția lăudabilă de aflare a adevărului este Înlocuită cu un proces al armatei române”. Negarea responsabilității lui Stănculescu și Chițac, precum și refuzul MApN de a plăti daune victimelor În calitate de parte civilmente responsabilă echivalau cu solidarizarea Ministerului democratic al Apărarării cu Ministerul comunist al Apărării. În aceeași cheie, Babiuc propunea „o amnistie” care să asigure „liniștea și stabilitatea națională”. Raportarea Partidului Democrat la trecutul comunist propune o lectură pe două paliere. Pe de o parte, necesitatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
conflict și război; o a doua tradiție este cea lockeană, care accentuează relațiile contractuale, de schimb, din relațiile internaționale (cum sunt relațiile de cooperare economică); a treia tradiție este cea kantiană, a societății globale, care se concentrează asupra proceselor de solidarizare transnațională și asupra a ceea ce astăzi includem în ideea de guvernare globală (global governance). Așadar societatea de state a ultimelor secole se structurează în jurul a trei procese esențiale: războiul (conflictul), schimbul (cooperarea) și solidarizarea (comuniunea). Celor trei fenomene le corespund
RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean, Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1511]
-
care se concentrează asupra proceselor de solidarizare transnațională și asupra a ceea ce astăzi includem în ideea de guvernare globală (global governance). Așadar societatea de state a ultimelor secole se structurează în jurul a trei procese esențiale: războiul (conflictul), schimbul (cooperarea) și solidarizarea (comuniunea). Celor trei fenomene le corespund, potrivit lui Wight, trei școli de gândire în Relațiile Internaționale: realismul, raționalismul și revoluționismul. În privința identificării celor trei linii de abordare, este interesant faptul că, în viziunea lui Wight, dar și a lui Bull, de
RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean, Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1511]
-
de politică externă ce se puteau face! Este zadarnic să demonstreze astăzi, în 1945 (deși este exact) că distrugerea Germaniei înseamnă cotropirea Europei de către năvala hoardelor asiatice, dacă de la 1939 până în 1944 n-au împlinit niciuna dintre condițiile necesare pentru solidarizarea Europei în jurul Germaniei național-socialiste, făcând dimpotrivă totul pentru a adânci șanțurile și a crea prăpăstii între cele mai multe dintre națiile europene și Germani. Nu mă îndoiesc că, dacă s-ar mai putea găsi într-o situație similară aceleia din 1939, Hitler
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
dascăl cu adevărat. Iar discipolul care nu este tentat de dorința contrazicerii sau distrugerii (simbolice!) a maestrului nu a ajuns la demnitatea de a fi un autentic Învățăcel. Lauda - ca și cârtirea, Înălțarea - ca și căderea, fidelitatea - ca și lepădarea, solidarizarea - ca și lașitatea, adorarea - ca și respingerea sunt secvențe cât se poate de firești ale resurecției umane prin Învățare. Toate fac parte din... legile omenești! În orice operă de discipolat are loc o curioasă contrabalansare dintre iubire și ură, dintre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
să mizăm și pe o complementaritate a celor două facultăți, pe o Îmbinare stimulatoare menită să conducă la creșterea amândurora. Iubirea fără rațiune devine oarbă, iar cunoașterea fără un „strop” de iubire rămâne rea și stearpă. O cunoaștere fără o solidarizare „pasională” cu obiectul cunoașterii nu se poate naște. Dacă nu empatizezi cu adevărul pe care Îl cauți, dacă nu „crezi” În valoarea lui, acesta nu se ivește - sau, dacă apare, nu are nici o șansă de așezare În lume sau de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
lași și pe el să ajungă la aceeași concluzie... Să ai răbdare ca binele să lucreze nu dinspre tine spre el, ci din interiorul lui. Căci binele făcut cu forța nu are aceeași valoare cu cel ce vine de la sine. „Solidarizarea” de acest tip cu „non-binele” poate fi o stare tranzitorie spre binele ce va surveni definitiv. Într-o zi, soția mi-a adus aminte de un gând pe care mai că-l uitasem: să-l iubești pe celălalt atunci când merită
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
venit! 8.8. Sărbătoarea luminii și Învierii Sărbătoarea Sfintelor Paști poate fi un prilej pentru interiorizări, rememorări și edificări. A existat și există o anumită constantă a acestei mari sărbători a creștinătății: năzuința perpetuării spiritului prin Înviere, bucuria trăirii prin solidarizare și comuniune a acestui miracol, expansiunea și revigorarea sufletească. Dacă aceste constante se salvgardează, restul nu mai contează... Chiar și În anii formării mele În regimul trecut, astfel de determinări nu au putut fi puse la zid. E drept că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
intense efuziuni și tradiții comunitare sunt cele legate de Nașterea Domnului, care prefațează Anul Nou, prilej de noi conexiuni și refaceri ale legăturilor dintre pământ și cer, imanență și transcendență, eu și celălalt, clipă și veșnicie. Este șansa unei noi solidarizări și de durată la nivelul indivizilor și colectivităților, șansa „măsurării” vieții noastre cu exigențele valorilor supreme. Identitatea unei societăți este dată și de felul cum Își semnifică și gestionează temporalitatea. Indivizii și comunitățile pot dispărea; ceea ce rămâne este rânduiala și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
din amorțirea existențială. Repetiția se face nu În perspectiva Întronării trecutului, fie el și memorabil, ci din dorul neostoit al profilării unui viitor Întremător, creator, vertebrat de fiorul Înălțării și al Înveșnicirii noastre. E o formă subtilă și definitivă de solidarizare cu transcendentul, cu devenirea absolută. Sărbătoarea presupune ieșire din sine, expansiune socială, difuziune de atitudini și simțire, coparticipare și comuniune. Adorând aceleași valori, oamenii se Întâlnesc și se regăsesc, dând o nouă consistență corpului social. Având o funcționalitate eminamente colectivă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
9.5. Statutul icoanelor În școli Suntem pentru prezența Însemnelor religioase În școli. Din moment ce religia este o disciplină școlară, e firească apariția unor reprezentări corespunzătoare În școală. E un prilej de marcaj identitar, de subliniere a apartenenței spirituale și de solidarizare comunitară În jurul unor valori comune. Icoana nu se reduce la un simplu mijloc de Învățământ; ea este un obiect cultural, ce funcționează ca o pecete simbolică unificatoare și edificatoare. La o adică, e și un semn de distincție, de marcare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
bine să continue urcușul pentru a afla și alte bucurii ale promisiunii, iubirii și dragostei infinite a lui Dumnezeu. A existat și există o anumită constantă a acestei mari sărbători a creștinătății: năzuința perpetuării spiritului prin Înviere, bucuria trăirii prin solidarizare și comuniune a acestui miracol, expansiunea și revigorarea sufletească. Această constantă se reeditează an de an, cu o mai intensă vigoare, cu mai largi rezonanțe interioare și cu mai mari bucurii. Depinde de noi, de felul cum ne-am pregătit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
la radioul sau televiziunea locală. Și câte și mai câte... Nu e ușor să fii preot Într-o lume În schimbare, În plină trepidație, nestatornică și chiar buimacă. Se impune o nouă simfonie, noi tipuri de conlucrare, forme inedite de solidarizare. Așa că noi, laicii, am priceput În fine că e greșit să stăm deoparte - pasivi și indiferenți - și că a venit timpul să fim mai apropiați de preotul din parohia noastră. La cele bune sau ușoare, dar și la cele rele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
și normalitate eugenică" Identificarea femeilor din cuplurile interetnice ca potențiali agenți disgenici ilustrează, de fapt, o strategie mai larg folosită a localizării indivizilor și grupurilor a căror stigmatizare și excludere din structura socială sănătoasă, eugenică, ar fi putut contribui la solidarizarea societății normale. Această strategie a fost evidențiată În numeroase analize ale societăților moderne, În special În cazul mișcărilor intelectuale care Încercau să construiască modele normative ale comportamentului social. Definiția a ceea ce putea fi inclus În granițele societății normale a fost
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
viață. La fel e și atitudinea de individualism pregnant, cu personalitate, pe care cartea o sugerează: o viață de om autoarea nu a pactizat cu nimeni, nu a intrat în falange și nu și-a surdinizat opiniile pe motivul unor solidarizări conjuncturale, ci a trăit independent, într-un Iași care cauționează toate aventurile (cu condiția să fie substanțiale, vecine cu biblioteca), Salonul literar reprezentând, prin finețe și erudiție, încununarea unui stil, a unei demnități. Motiv pentru care, parcurgând volumul cu atenție
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
manifestă prin tendința vorbitorilor de a-și păstra un teritoriu privat, neîmpărtășit cu ceilalți participanți la dialog, de a se distanța de ceilalți. Cele două fețe de care dispun vorbitorii se concretizează în strategii ale politeții pozitive (sau strategii ale solidarizării cu interlocutorul), respectiv strategii ale politeții negative (sau strategii ale desolidarizării de interlocutor). Alegerea uneia sau alteia dintre strategii este parte a unui comportament planificat, menit să contribuie la menținerea unor relații interpersonale armonioase. Prin strategiile politeții pozitive vorbitorii accentuează
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
M.N., A.T.A., PAN și altele. Promovând ideea revistei Gândirea, condusă de Nichifor Crainic, de a crea o organizație a tuturor artiștilor români care, sub denumirea de Liga artelor, în baza unui program, „potrivit sufletului nostru” să ducă la „solidarizarea elitei creatoare în jurul unui ideal menit să însuflețească nevoile sale cărturărești”, ziarul se alătură acestui demers și-l însuflețea. Erau în ziar și articole demascatoare, poate de vendetă politică precum cel cu titlul: „Banda Teodorovici” „Luptătorul” capturată de poliție” din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Cernăuți s-a constituit în ziua de 13 mai 1926 - se spune în „Închinare” care deschide numărul omagial. „Bucuroși de rezultatele lucrărilor noastre de un an de zile am vrea să facem din revista aceasta un instrument de cooperare și solidarizare intelectuală în domeniul filologiei. Revista Filologică legitimându-și existența înainte de toate prin contribuția științifică a colaboratorilor ei,, vrea să fie deci un organ de legătură între Cercul nostru și filologii din celelalte centre universitare românești...să stabilim un contact cât
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
căci "nu s-a interesat de maghiarii care trăiau în afara granițelor, considerându-i [...] dușmani ai națiunii"57. Dincolo de acest interes pentru vecini, strict legat de prezența etnicilor maghiari, autorul surprindea evoluția altor țări din dorința de a sublinia momentele de solidarizare internațională împotriva regimului comunist. Un asemenea episod fusese chiar cel din 1956, când studenții și-au manifestat simpatia față de protestatarii din Polonia, ceea ce a contribuit la declanșarea revoluției din Ungaria 58. Pe de altă parte, în 1989, Ungaria se implicase
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
avut loc al doilea Congres dobrogean, unde s-a luat hotărârea ca, în viitor, acțiunile mișcării să devină revoluționare. Societatea „Dobrogea” a inițiat un program cu două direcții de acțiune: internă și externă. Acțiunea internă, în Bulgaria, avea ca scop solidarizarea în jurul ideii de cucerire a Dobrogei, iar acțiunea externă trebuia să organizeze nuclee cu rolul de a stârni nemulțumiri, de a perturba ordinea publică în Dobrogea și a exploata situația spre a forma convingerea că populația nu suportă administrația românească
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
, George A. (23.IV.1900, Măldăeni, j. Teleorman - 31.I.1958, București), poet, publicist și traducător. Este fiul lui Alexandru Petre, ceferist închis șase luni pentru solidarizare cu răsculații din 1907. Urmează școala primară în satul natal, apoi cursul secundar la Liceul „Sf. Haralambie” din Turnu Măgurele. De aici, în ultimul an, datorită, se pare, atitudinii profesorilor față de debutul său liric în ziarul local „Cuvântul” (1919), se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
brațul său cel tare să-l sprijonească și ajute În contra potrivnicilor. Textul este edificator pentru confuzia politică de la acea dată. Principalul său mesaj era acela că autoritatea Împăratului ar fi contestată de niște instigatori neprecizați, dar extrem de periculoși. Apelul la solidarizarea În jurul Tronului era formulat În termeni dramatici, de parcă, Într-adevăr, tătarii invocați s-ar fi aflat din nou la porțile Transilvaniei, cu atât mai surprinzător, cu cât aproape nimeni, la data respectivă, nu contesta deschis autoritatea imperială, incluzând aici guvernul
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
să nu meargă la luptă Împotriva oricui. Cei vizați prin această formulă erau, de fapt, grănicerii sârbi „rebeli” Împotriva cărora guvernul maghiar intenționa să trimită inclusiv soldați români, intrați de curând În subordinea sa. Iar În spatele tuturor acestor alianțe și solidarizări, care prefigurau confruntările din toamnă, putem Întrezări, regizate cu abilitate, manevrele imperiale, bazate pe loialismul dinastic și pe onoarea militară, dar și pe specularea sentimentelor naționale ale grănicerilor. Am putea fi sceptici cu privire la importanța acestor aspecte pur formale, care țineau
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mesajul difuzat reușește să facă joncțiunea cu orizontul de așteptare al mentalității tradiționale, să rezoneze la acest nivel de sensibilitate rudimentar. Unul dintre aspectele care se degajă cel mai insistent din analiza acestor texte privește Încercarea autorităților de a provoca solidarizarea supușilor de condiție socială modestă În fața agresiunii franceze, prin prezentarea repetată a atrocităților săvârșite de armatele franceze asupra unor locuitori nevinovați ai imperiului. Este o propagandă eficientă, care urmărește formarea unor sentimente de compasiune și, implicit, prin aceasta, de solidarizare
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]