770 matches
-
totul, sau, mă rog, știu esențialul: Știu că dispune de un izvor germinativ generos, cel al simțirii productive, din care se alimentează registrul liric. Și acest lucru este fundamental. Ionel Necula Referință Bibliografica: Cristina Emanuela Dascalu-lirismul afectiv între echinocțiu și solstițiu / Pompiliu Comsa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1286, Anul IV, 09 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Pompiliu Comsa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
CRISTINA EMANUELA DASCALU-LIRISMUL AFECTIV INTRE ECHINOCTIU SI SOLSTITIU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349915_a_351244]
-
atunci când a venit la Iordan să Se boteze, Mântuitorul avea ca la 30 ani (Luca III, 23). De fapt însă, atât în Orient cât și în Occident Nașterea Domnului a fost serbată de la început la aceeași dată, în legătură cu aceea a solstițiului de iarnă, numai că orientalii au fixat-o, după vechiul calcul egiptean, la 6 ianuarie, pe când Apusul, în frunte cu Roma, a recalculat-o, fixând-o în funcție de data exactă la care cădea atunci solstițiul, adică la 25 decembrie. Se consideră
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
la aceeași dată, în legătură cu aceea a solstițiului de iarnă, numai că orientalii au fixat-o, după vechiul calcul egiptean, la 6 ianuarie, pe când Apusul, în frunte cu Roma, a recalculat-o, fixând-o în funcție de data exactă la care cădea atunci solstițiul, adică la 25 decembrie. Se consideră că sărbătoarea Nașterii s-a despărțit pentru prima dată de cea a Botezului, serbându-se la 25 decembrie, în Biserica din Antiohia, în jurul anului 375 apoi la Constantinopol în anul 379. Peste câțiva ani
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
Ierusalimului, generalizându-se astfel în creștinătatea răsăriteană. La fixarea zilei de 25 decembrie ca dată a sărbătorii Nașterii Domnului, s-a avut în vedere probabil și faptul că mai toate popoarele din antichitate aveau unele sărbători solare care cădeau în jurul solstițiului de iarnă (22 decembrie), sărbători care erau împreunate cu orgii și petreceri deșănțate și pe care Crăciunul creștin trebuia să le înlocuiască. Biserica a vrut să contrapună o sărbătoare creștină mai ales cultului lui Mitra, zeul soarelui, cult de origine
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
împreunate cu orgii și petreceri deșănțate și pe care Crăciunul creștin trebuia să le înlocuiască. Biserica a vrut să contrapună o sărbătoare creștină mai ales cultului lui Mitra, zeul soarelui, cult de origine orientală, a cărui sărbătoare centrală cădea în jurul solstițiului de iarnă (22—23 decembrie), ea fiind privită ca zi de naștere a zeului Soare, învingător în lupta contra frigului și a întunericului,(Ziua de naștere a Soarelui nebiruit), pentru că de aici înainte zilele încep să crească, iar nopțile să
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
-lea, acesta se sărbătorea odată cu Botezul Domnului, pe data de șase ianuarie. Cel mai practicat obicei, care a rămas până în zilele noastre, este colindatul. Totuși, etnologii văd în această sărbătoare ca fiind urmașa Saturnaliilor și a altor sărbători romane, dedicate solstițiului de iarnă. În ziua de Crăciun, așează o nucă și un bănuț în apa cu care te speli pe față. Se spune că vei avea noroc tot anul și vei fi sănătos. De asemenea, în ziua de Crăciun, superstiția spune
SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ÎN FOLCLORUL ROMÂNESC ŞI EUROPEAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347661_a_348990]
-
martie, la Bunăvestire când vara sa Elisabeta era deja în a șasea lună, ea cea numită stearpă. Și a urmat nașterea survenită la 25 Decembrie pe care o sărbătorim și noi astăzi. Fenomenul a fost pus în legătură și cu solstițiul de iarnă când începe să crească ziua și întunericul se retrage din fața luminii. Din fața Luminii Sfinte pe care o reprezenta Dumnezeu Fiul care a spus: Eu sut Lumina Lumii (Ioan 8.12.) La Nașterea Domnului s-au arătat mari semne
NAŞTEREA DOMNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347679_a_349008]
-
a trecut nestingherit nebănuindu-l de ploile repezi. Nu mai întreba pe nimeni! Întreabă-ți inima, un copac desfrunzit, uitat de toamne pe marginea unui râu unde locuiesc păsările iernii. Ninsorile care vor veni ne vor găsi la margine de solstițiu, purtând colinde de crăciun în glas, în săniile trase de caii vântului. Noaptea ne vor căuta stelele prin vise, cum vom traversa anotimpurile împreună și unde ne vom pune casa de sticlă, departe de furtunile capricornului. Referință Bibliografică: Ninsorile care
NINSORILE CARE VOR VENI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361870_a_363199]
-
Transilvania în secolul al XVII-lea”, Vol. I, II, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986. Păcurariu, Mircea, ,,Istoria bisericii ortodoxe române”, Editura Institutului biblic și de misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1992. Ulmeanu, Matei, „Pagini memoriale”, vol. I, Editura Solstițiu, Satu-Mare, 2000. Arhivele Statului Baia Mare, Fondul Consiliului Popular Ulmeni, „Istoricul Comunei Ulmeni”. Prof.Mircea Botiș Pr.Radu Botiș Lucrare prezentata in cadrul Sesiunii de Comunicari a Cercului de Istorie si Socio-Umane a Colegiului National `Samuel von Brukenthal` din Sibiu(23
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
grup de Fecioare-miss Mai multe doamne ce aparțin unor Grupuri de conștiință de gradul I, II și III. Alte doamne venite la congres PRTEA A PATRA - Mă gândeam eu că așa o să se întâmple. Exact așa l-am visat la solstițiul de iarnă din 1996, în Ogdoada lui, sculptată pe socoteala lui dintr-o Stea arzătoare cu opt raze: era în livada casei din Grădina Maicii Domnului, culcat pe spate în zăpadă la minus 30 de grade, cu trupul în formă
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 4 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362022_a_363351]
-
într-un Cosmos demonizat - demonizat doar în spațiul sublunar, supus corupției, nu și în spațiul supralunar, de origine solară. Veți putea vedea cum cad marile mame genetice și toate femeile speciale. Iar în Noaptea cea mai lungă dintre Milenii, la solstițiu de Iarnă, pe data de 21 decembrie în anul Domnului 2012, în Iarna când vor muri cangurii în cadență lor nedecisă, prevăzută de cel de-al doilea potop, veți putea vedea cum vom cădea și noi toate doamnele de pe lumea
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 4 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362022_a_363351]
-
vine, pleacă, n-are timp de noi. Vine, stă puțin la un taifas în spațiul curbat cu Luna, apoi i-o lasă în grija Genethilos-ului ăluia de Okeanos, buhăit la față și osos - știți d-voastră care - și la fiecare Solstițiu mai pleacă cu câteva Soliste tinere de pe Planeta Albastră și cu câte un Sol-Sol, din ăl bătrân, din Posid și din Agartha, din Pământul Gol! Asta e! Ce să-i mai faci, acum? Parcă eu n-am încercat să-i
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 4 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362022_a_363351]
-
Autorului Ion Drăgan SPOR DE LUMINĂ LA ECHINOCȚIU Duminică, 22 septembrie, a fost echinocțiul de toamnă. Ziua și noaptea s-au găsit în echilibru perfect! Peste trei zile, în 25 septembrie, în haloul acestui eveniment astral, la echidistanță față de trecutul solstițiu de vară și de viitorul solstițiu de iarnă, s-au întâmplat Colocviile „Cuvântul liber” - „Punți de lumină”, ediția III-a. A fost o ediție ca o pulsație luminoasă, ca o răzvrătire a (luminii) verii, ca un spor de lumină, peste
SPOR DE LUMINĂ LA ECHINOCŢIU, ARTICOL DE ION DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1003 din 29 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365115_a_366444]
-
LA ECHINOCȚIU Duminică, 22 septembrie, a fost echinocțiul de toamnă. Ziua și noaptea s-au găsit în echilibru perfect! Peste trei zile, în 25 septembrie, în haloul acestui eveniment astral, la echidistanță față de trecutul solstițiu de vară și de viitorul solstițiu de iarnă, s-au întâmplat Colocviile „Cuvântul liber” - „Punți de lumină”, ediția III-a. A fost o ediție ca o pulsație luminoasă, ca o răzvrătire a (luminii) verii, ca un spor de lumină, peste noaptea care crește, încet, încet... Chiar
SPOR DE LUMINĂ LA ECHINOCŢIU, ARTICOL DE ION DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1003 din 29 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365115_a_366444]
-
zile privești pierdut în depărtare Te adâncești în lume până devine adâncul din tine Și, treptat, observi cum pulberea de pe nisipuri brodează cu aur irizat Un petic de speranță... Cum strigătul pădurii trezește păsăretul.. Cum reîncepe viața alunecând în sus. Solstițiu de iarnă Mahalaua își mestecă măruntele-i drame - Istorisiri picante și febră viscerală... Adorm conștiințe-n fetide lupanare Bolborosind despre diverse dizeuze obscure Când întunericul mușcă din trupul fraged al nopții. Precepte mustesc în minți înfierbântate Gonind tumultoase prin țarcul
IMPRESII DE LECTURĂ de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364926_a_366255]
-
despre diverse dizeuze obscure Când întunericul mușcă din trupul fraged al nopții. Precepte mustesc în minți înfierbântate Gonind tumultoase prin țarcul gândirii... Se deapănă-n crepuscul teorii fulminante Despre realități hiperfizice ori despre Anunnaki, Când Uranus face cuadratură cu Jupiter. Solstițiul de iarnă - noaptea cea mai lungă - Adună laolaltă pe cei ce viețuiesc sub catapeteasma Templului ranforsat cu iluzii și zâmbete de prunci. Tăcere... Îngheț... poeme scrise de Mihaela Oancea impresii de lectură de Gabriel Dragnea Referință Bibliografică: Poezia: o „crinolină
IMPRESII DE LECTURĂ de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364926_a_366255]
-
Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 436 din 11 martie 2012 Toate Articolele Autorului Culorile franjurate peste cochilia unui timp absorbit de ape pe verticala nordului ridică țărmurile în picioare. Umbrele, care acoperă orologiile, sunt plecate în pelerinaj spre zodiile dintre solstiții. La vremea amiezilor, încătușate în viori sunetele se sparg în pereții de sticlă. Pe aici îmi erau pașii fără urme, între zile amenințate de drumurile-simbol, ca nisipurile detașate de ape, pe care se odihnește trupul iubirii. Nimeni nu știe cum
INTRAT ÎN CÂNTEC de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 436 din 11 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366322_a_367651]
-
atunci când a venit la Iordan să Se boteze, Mântuitorul avea ca la 30 ani (Luca III, 23). De fapt însă, atât în Orient cât și în Occident Nașterea Domnului a fost serbată de la început la aceeași dată, în legătură cu aceea a solstițiului de iarnă, numai că orientalii au fixat-o, după vechiul calcul egiptean, la 6 ianuarie, pe când Apusul, în frunte cu Roma, a recalculat-o, fixând-o în funcție de data exactă la care cădea atunci solstițiul, adică la 25 decembrie. Se consideră
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
la aceeași dată, în legătură cu aceea a solstițiului de iarnă, numai că orientalii au fixat-o, după vechiul calcul egiptean, la 6 ianuarie, pe când Apusul, în frunte cu Roma, a recalculat-o, fixând-o în funcție de data exactă la care cădea atunci solstițiul, adică la 25 decembrie. Se consideră că sărbătoarea Nașterii s-a despărțit pentru prima dată de cea a Botezului, serbându-se la 25 decembrie, în Biserica din Antiohia, în jurul anului 375 apoi la Constantinopol în anul 379. Peste câțiva ani
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
Ierusalimului, generalizându-se astfel în creștinătatea răsăriteană. La fixarea zilei de 25 decembrie ca dată a sărbătorii Nașterii Domnului, s-a avut în vedere probabil și faptul că mai toate popoarele din antichitate aveau unele sărbători solare care cădeau în jurul solstițiului de iarnă (22 decembrie), sărbători care erau împreunate cu orgii și petreceri deșănțate și pe care Crăciunul creștin trebuia să le înlocuiască. Biserica a vrut să contrapună o sărbătoare creștină mai ales cultului lui Mitra, zeul soarelui, cult de origine
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
împreunate cu orgii și petreceri deșănțate și pe care Crăciunul creștin trebuia să le înlocuiască. Biserica a vrut să contrapună o sărbătoare creștină mai ales cultului lui Mitra, zeul soarelui, cult de origine orientală, a cărui sărbătoare centrală cădea în jurul solstițiului de iarnă (22—23 decembrie), ea fiind privită ca zi de naștere a zeului Soare, învingător în lupta contra frigului și a întunericului,(Ziua de naștere a Soarelui nebiruit), pentru că de aici înainte zilele încep să crească, iar nopțile să
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
Vincențiu MĂLĂESCU ∎ Călător prin suflet - Mariana MIHAI ∎ Dincolo de tăcere - Andreea Monica MUNTEAN ∎ Mărțișor - Năstase MARIN ∎ Suflet la ofertă - Angelina NĂDEJDE ∎ O clipă cât o eternitate - Irina NOVAC ∎ Armonia contrariilor - Mihaela OANCEA ∎ Motanul IOACHIM - Mihaela OANCEA ∎ Țărăncuța de la Londra - LICUȚA PÂNTIA ∎ Solstițiul de vară - Lucia Silvia PODEANU ∎ Tărâmul durerii - Lucia Silvia PODEANU ∎ Pas de Ștrengar pe Strada Copilăriei - Aura POPA ∎ Tradiție și legendă la poalele Vlădesei - Coordonator: Georgeta Minodora RESTEMAN ∎ Pe strunele Gorjului - Florian SAIOC ∎ Sunt AICI... - Alexandru SANDU ∎ Adaptări de zbor
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 12 MARTIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365643_a_366972]
-
având același simbol-viața și iubirea eternă. La terminarea nunții, bradul se prindea la poarta mirelui. Celții considerau vâscul de origine divină, întrucât nu avea rădăcini dar își păstra prospețimea frunzelor precum smaraldul, strălucirea. Vâscul se culegea numai în perioada de după solstițiile, de vară și de iarnă. Folosit în ritualurile celtice, el era tăiat cu o seceră de aur, de un preot cu rang înalt, îmbrăcat în alb, iar ramurile trebuiau prinse înainte de a atinge pământul, pentru a nu-și pierde proprietățile
TRADIŢII LA ROMÂNI-CRENGUŢA DE VÂSC de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365772_a_367101]
-
sosesc numai în zori Când ajung în fața porții Glasul lor prin ziduri sapă Ăștia sunt hăitașii morții De ei nimeni nu te scapă! După datini dă-mi popas Dulce ca un armistițiu Până prind goarnele glas Și ne cheamă la solstițiu Că ne sunt zaruri zvârlite Zodiile de prigoană Și mă dor oase trudite, Și mă dor oase de goană Nu cer vin din damigeană În obraji să-mi dreg culoarea Geană vreau să dau de geană Că mă cere vânătoarea
RUGA VÂNĂTORULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 783 din 21 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352025_a_353354]
-
care ne spală de păcate sufletele noastre împăcate pornesc cu dimințile spre mare în cetatea veche cu liberți aștept iubito să mă ierți același sunt dar nu mă recunoști în noi se războiesc atâtea oști fără să știe vremea de solstițiu când sună goarna pentru armistițiu Referință Bibliografică: În cetatea veche cu liberți / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 687, Anul II, 17 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ÎN CETATEA VECHE CU LIBERŢI de ION UNTARU în ediţia nr. 687 din 17 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351313_a_352642]