1,822 matches
-
maeștri, aflați pe scenă într-o excelentă colaborare artistică și în comunicare directă cu publicul. Sunt prezentate Sonata nr. 9, opus 47 în la major „Kreutzer” de Ludwig van Beethoven, Sonatina opus 100 în sol major de Antonin Dvorak și Sonata nr. 3, opus 25 în la minor „în caracter românesc” de George Enescu. Aceste creații valoroase se numără printre preferințele celor doi maeștri; la fiecare nouă abordare, artiștii descoperă alte valențe expresive și semantice, conferind interpretării caracter de unicat. Sonata
Lansare discografică by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83250_a_84575]
-
Sonata nr. 3, opus 25 în la minor „în caracter românesc” de George Enescu. Aceste creații valoroase se numără printre preferințele celor doi maeștri; la fiecare nouă abordare, artiștii descoperă alte valențe expresive și semantice, conferind interpretării caracter de unicat. Sonata Kreutzer este o capodoperă în repertoriul cameral, remarcabilă prin bogăția expresivă și noblețea sentimentelor pe care le evocă. Pe parcursul celor trei mișcări (Adagio sostenuto-Presto, Andante con variazioni și Finale-Presto), interpreții au realizat un impresionant crescendo emoțional, care a îngemănat original
Lansare discografică by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83250_a_84575]
-
risoluto, Larghetto, Scherzo. Molto vivace, Finale. Allegro), artiștii creează imagini muzicale pline de sensibilitate și culoare: de la profunzime, ori poezie interiorizată și candoare, la dinamism și frenezie. Valentin Gheorghiu și Gabriel Croitoru oferă ascultătorilor o versiune de excepție a Sonatei “în caracter popular românesc” de Enescu; discursul muzical de mare noblețe și expresivitate, evocă o originală împletire de imaginar poetic și meditație profundă. Pe parcursul celor trei mișcări ale sonatei (Moderato malinconico, Andante sostenuto e misterioso, Allegro con brio, ma non
Lansare discografică by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83250_a_84575]
-
Gheorghiu și Gabriel Croitoru oferă ascultătorilor o versiune de excepție a Sonatei “în caracter popular românesc” de Enescu; discursul muzical de mare noblețe și expresivitate, evocă o originală împletire de imaginar poetic și meditație profundă. Pe parcursul celor trei mișcări ale sonatei (Moderato malinconico, Andante sostenuto e misterioso, Allegro con brio, ma non troppo mosso), se derulează tablouri muzicale cuceritoare, elaborate adeseori în stilul parlando rubato; cei doi maeștri au evocat cu multă sensibilitate și fantezie universul muzical enescian, care dezvăluie apartenența
Lansare discografică by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83250_a_84575]
-
și de aprecierile presei. Distinsa pianistă Liliana Iacobescu este un muzician consacrat în calitate de interpret, de pedagog - cu o carieră de excepție din cadrul învățământului universitar - și de cronicar avizat al evenimentelor muzicale. Printre reușitele meritorii ale duo-ului, menționăm înregistrarea integralei Sonatelor pentru pian și vioară de Johannes Brahms, la casa de discuri Electrecord, în anul 2012. În deschiderea recitalului, Valentin Șerban și Liliana Iacobescu au prezentat Sonata nr. 4, în Re major de Händel. Pe parcursul celor patru mișcări, artiștii au realizat
La Sala Mic? a Ateneului by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/83283_a_84608]
-
cronicar avizat al evenimentelor muzicale. Printre reușitele meritorii ale duo-ului, menționăm înregistrarea integralei Sonatelor pentru pian și vioară de Johannes Brahms, la casa de discuri Electrecord, în anul 2012. În deschiderea recitalului, Valentin Șerban și Liliana Iacobescu au prezentat Sonata nr. 4, în Re major de Händel. Pe parcursul celor patru mișcări, artiștii au realizat un dialog firesc, cu imagini muzicale variate, menite să evidențieze bogăția inspirației compozitorului și originalitatea stilului său contrapunctic; au pătruns în substanța lucrării până la esență și
La Sala Mic? a Ateneului by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/83283_a_84608]
-
imagini muzicale variate, menite să evidențieze bogăția inspirației compozitorului și originalitatea stilului său contrapunctic; au pătruns în substanța lucrării până la esență și s-au integrat armonios în fluxul ei ce sugerează o devenire perpetuă. A urmat Andante și Allegro din Sonata în la minor de Bach (pentru vioară solo). Interpretarea lui Valentin Șerban s-a remarcat prin frumusețea și calitatea sonorității, prin rafinamentul frazării și noblețea exprimării artistice. Am apreciat echilibrul, claritatea și firescul cu care violonistul a realizat fiecare sunet
La Sala Mic? a Ateneului by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/83283_a_84608]
-
prin frumusețea și calitatea sonorității, prin rafinamentul frazării și noblețea exprimării artistice. Am apreciat echilibrul, claritatea și firescul cu care violonistul a realizat fiecare sunet și detaliu în parte, maturitatea gândirii sale, preocuparea de a evidenția semnificațiile profunde ale muzicii. Sonata KV 376, în Fa major pentru pian și vioară de Mozart a prilejuit duo-ului ocazia de a-și valorifica plenar calitățile; colaborarea artistică, remarcabilă prin fantezie, dezinvoltură și bun gust, a avut ca rezultat o variantă cuceritoare, plină de
La Sala Mic? a Ateneului by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/83283_a_84608]
-
s-au încadrat în formulă de trio, „Concertul pentru clavecin, vioară, violă și violoncel” de Johann Christian Bach - în care rolul solistic al clavecinului, virtuozitatea tratării și strălucirea concepției în sine, îl anticipează pe Mozart în viitoarele sale concerte - și, „Sonata în do major pentru flaut, vioară și clavecin” de Johann Christoph Friedrich Bach, toate excelent interpretate de tânăra pe atunci și foarte dedicată formație camerale „Concertino”. Ce bine ar fi dacă și astăzi am mai avea formații camerale de calitatea
Fiii lui Bach by Doina Moga () [Corola-journal/Journalistic/83316_a_84641]
-
d, nr. 2 de Max Reger (1873-1916) și piesa Sancho Panza - o alternare de ritmuri mordante și linii discursive - de Hermann Reutter (1900-1985), cântate cu sunet omogen și timbru cald, profund, de către violista Tamara Dica; între Obsession - partea I din Sonata op. 27, nr. 2, pentru vioară solo de Eugène Ysaye (1858-1931) - „obsesia” compozitorului belgian fiind aici eternul J.S. Bach, din a cărui Partită nr. 3, în Mi major pentru vioară solo citează motivul inițial -, urmat de redarea integrală a Preludiului
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
George Enescu. Elaborată în anul 1900, lucrarea îl prezintă pe autorul de 19 ani ca pe un compozitor matur și original, cu o gândire muzicală profundă și o impresionantă fantezie creatoare. Apelând la o arhitectură monumentală, prin extensia formei de sonată, Enescu realizează o lucrare unitară, în care cele patru părți se succed fără pauză, păstrându-și fizionomia specifică. Autorul însuși menționa: “Mă luptam cu o problemă de construcție, voind să scriu acest Octet în patru mișcări legate între ele, dar
Muzic? de Enescu ?i Brahms by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/83339_a_84664]
-
păstrându-și fizionomia specifică. Autorul însuși menționa: “Mă luptam cu o problemă de construcție, voind să scriu acest Octet în patru mișcări legate între ele, dar respectând totodată autonomia fiecărei părți, astfel încât totul să formeze o singură mișcare mare de sonată, extrem de lărgită”. Răspunzând cerințelor formulate de compozitor, ansamblul a reușit să asigure continuitatea și unitatea întregului pe parcursul celor 40 de minute cât a durat prezentarea lucrării. Interpreții au abordat capodopera enesciană ca pe o simfonie de cameră, ale cărei
Muzic? de Enescu ?i Brahms by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/83339_a_84664]
-
confesiunile artistei exprimate în termeni muzicali. Prezentul concert derulează o tehnică specifică autoarei și anume cea a ostinato-ului. Conglomeratele cromatice alternează cu cele de tip diatonic sau de proveniență spectrală într-un flux muzical cu caracter narativ. Cristian Lolea - Sonata pentru flaut și pian. Autorul este o figură pregnantă a generației încă tinere, aflate în jurul vârstei de 30 de ani. Muzica sa denotă, în primul rând, talent, apoi vigoare, cât și stăpânire impecabilă a meșteșugului componistic. Aflat în plină afirmare
Creația românească (II) by Octavian NEMESCU () [Corola-journal/Journalistic/83350_a_84675]
-
creației muzicale românești. Lucrarea prezentă a fost compusă în 1996 în urma unei colaborări fructuoase cu flautistul Adrian Buciu. Materialul muzical este constituit din structuri modale non- octaviante, cât și din moduri de durate construite pe principii numerice. În 1998 această sonată a câștigat Marele Premiu al Concursului Internațional de compoziție „George Enescu - Impresii din copilărie”.
Creația românească (II) by Octavian NEMESCU () [Corola-journal/Journalistic/83350_a_84675]
-
Mitrică și Gheorghe Crăsnaru, recitator cunoscutul actor George Oancea. Condurea muzicală a aparținut ilustrului șef de orchestră Mircea Cristescu); Concertul pentru orchestră de coarde și percuție, Concertul pentru pian și orchestră, Concertul pentru flaut și orchestră, Poemul simfonic Pintea Viteazul, Sonatele nr. 1și 2 pentru pian, Cvartetele de coarde nr. 1 și 2, Invențiuni pentru cvartet de suflători și percuție. Remarcăm deasemenea și inspiratele pagini musicale pentru filmele: Dragoste lungă, de seara, Merii sălbatici, Ion Țuculescu, Valea Arieșului, Vifornița, Pintea etc.
LIVIU GLODEANU - 75 de ani de la naștere by Al. I. BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83436_a_84761]
-
Muzicii simfonice (Cele Trei suite pentru orchestră, Două piese pentru orchestră, Poemul pentru violoncel și orchestră, Simfonia I în Fa major, Preludiu simfonic, Concert pentru orchestră de coarde, Suita simfonică „Muntele retezat”, „Simfonieta în Re major” ș.a.), Muzicii de cameră (Sonata în La major pentru pian, Suita în stil vechi pentru violă și pian, Sonatina pentru pian, Cvartet de coarde nr. 1 în Do Major), Muzicii corale (Mărăcinul pentru cor mixt), Cântece și coruri pentru copii etc. Muzicii vocale (Patru cântece
Un important jubileu: CENTENAR ION DUMITRESCU by AL. I. BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84357_a_85682]
-
la Conservator), urmate de canonul Aliluia, de fuga la 2 voci Bogații au sărăcit..., de un heruvic și un chinonic (toate datate 1930), urmate de Liturghia psaltică (1935), de Variațiunile libere asupra unei melodii bizantine din sec. XIII (1939), de Sonata bizantină (1940) și apoi depășirea momentului ce a urmat presupusei distrugeri a primei versiuni a celui dintâi dintre oratorii și înlocuirea, într-un timp record, a întregii substanțe melodice din secolele XIII - XIV, cu una neagreată, dacă nu cumva chiar
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
Daniel Cristea-Enache Unul dintre modelele lui Radu Aldulescu fiind Eugen Barbu, analogiile dintre Sonata pentru acordeon și Groapa nu vor apărea ca surprinzătoare. Și într-o parte, și în cealaltă, se lucrează cu eșantioane (familiale și profesionale) de umanitate, într-o asumată unitate de spațiu, timp și perspectivă. Pe buza uriașei gropi în care
Flacăra Roșie (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8512_a_9837]
-
procesul este mai accelerat, fiindcă imobilismul naturii umane e întărit de rigiditatea regimului comunist. Contrastul din Groapa era acela dintre frenezia vitalistă, consumist-capitalistă a personajelor și durata mai lungă a existenței ce nu se poate sustrage unor legi nescrise. În Sonata pentru acordeon, totul fiind setat, bătut în cuie de la bun început, raționalizat economic și planificat ideologic, accentul epic se va muta pe micile întâmplări și evenimentele mărunte ale cotidianului. La cincizeci și cinci de ani, domnu' Gică e "plin de
Flacăra Roșie (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8512_a_9837]
-
de a-ți ști copiii închiși în casă sau pe străzi câte o jumătate de zi cu cheia la gât." (p. 372). Ce vremuri frumoase! suspină azi nostalgicii după comunism. Și: "trece viața, trece ca un vis", realizează personajele din Sonata pentru acordeon adevărul înlăcrimat dintr-o romanță foarte populară... Tovărășii puberale și inițieri erotice; boacăne și pedepse corporale; cafturi de stradă și de interior; partide de box și de poker; pariuri și jocuri măsluite; solidarizări și trădări; numeroase furturi și
Flacăra Roșie (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8512_a_9837]
-
când a făcut-o, în 1993, n-a prea mai avut pe cine să impresioneze. N-a prea mai fost cine să-l citească și să-l analizeze, deși prozatorul primise Premiul Uniunii Scriitorilor pentru un prim și splendid roman: Sonata pentru acordeon. Deficitul de imagine al acestui romancier pursânge (nici mai mult, dar nici mai puțin decât atât) este cu siguranță remediabil, dar el a avut drept cauze carențele ori dezinteresul criticilor, nicidecum hibe ale cărților sale. Solide la propriu
Flacăra Roșie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8533_a_9858]
-
și metatextual ("doricul" cu "corinticul", în termenii lui Nicolae Manolescu). Radu Aldulescu se înscrie în cea mai bună tradiție a marii proze obținute prin acumularea și filtrarea de mici istorii, biografii, destine umane. Această filiație se vede mai clar în Sonata pentru acordeon, cronica unei familii și a unui mediu proletar făcută prin juxtapunere și compactare epică. În Amantul Colivăresei, ca și în Istoria eroilor dintr-un ținut de verdeață și răcoare, perspectiva se lărgește treptat, în spațiu și în timp
Flacăra Roșie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8533_a_9858]
-
morala și comportamentul unui subiect, precum în romanul "ionic" (deși fără extrema solipsistă de acolo). În Istoria eroilor..., subiectul, în această accepțiune, este un scriitor, Aurel Golea, iar subiectele subiectului, ca să zic așa, sunt existențele altora și viața sa. În Sonata pentru acordeon, perspectiva fluctuează, fiind "ocupată", succesiv, de o pluralitate de euri care vor să se manifeste și să se exprime. Frații vitregi Marian și Gelu Dei apar în scene în care se pune reflectorul pe ei, un observator atent
Flacăra Roșie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8533_a_9858]
-
imortalizat atunci când a descris în roman salonul Odettei. Respectându-și metoda confruntării, Cornelia Ștefănescu îl aduce în prim plan și pe George Enescu, al cărui nume apare în Prizoniera, rostit de personajul Charlus. Romancierul îl ascultase pe celebrul muzician executând sonata lui Franck, de unde s-a inspirat în pasajul de toți știut al sonatei lui Vinteiul. Marea prietenie care l-a atașat foarte strâns pe Marcel Proust de români a fost aceea cu Anton Bibescu, pe care-l considera "una din
Marcel Proust și românii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8519_a_9844]
-
Ștefănescu îl aduce în prim plan și pe George Enescu, al cărui nume apare în Prizoniera, rostit de personajul Charlus. Romancierul îl ascultase pe celebrul muzician executând sonata lui Franck, de unde s-a inspirat în pasajul de toți știut al sonatei lui Vinteiul. Marea prietenie care l-a atașat foarte strâns pe Marcel Proust de români a fost aceea cu Anton Bibescu, pe care-l considera "una din inteligențele cele mai minunate pe care a avut ocazia să le cunoască" și
Marcel Proust și românii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8519_a_9844]