1,592 matches
-
și răbdare și împăcare cu situația asta cumplită? Avea doar 23 de ani și viața ei se va opri aici...David sigur va renunța la ea și nici nu este de condamnat...Și...pe urmă ce va fi?Gol imens... Soneria le întrerupse pe Maria și Ilona din gândurile lor, aceleași pentru amândouă... -Fugi, mamă și deschide , că trebuie să fie David! -Of, Doamne, cum o să-i spun? -Lasă , că-i spun eu, fugi mai repede că stă în ploaie băiatul
ARIPA ÎNGERILOR de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 by http://confluente.ro/Aripa_ingerilor.html [Corola-blog/BlogPost/361512_a_362841]
-
amintirea asta. Nu reuși. Cu greu își strânse energiile pentru a demara spre un alt moment al terapiei intenționate. Tocmai când voia să creioneze un alt episod ce ar fi putut-o bucura pe mătuși-sa, se auzi telefonul. Stridența soneriei o necăji pe Marieta, care începu să clipească des-des și să-și agite mâinile încercând, parcă, o defensivă... Noroc că telefonul tăcuse. Totuși, Mira nu putu să nu observe precipitarea asta; nu înțelegea reacția asta la telefon... Avea să afle
CAPITOLUL 4 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1448781227.html [Corola-blog/BlogPost/383229_a_384558]
-
pat, să citesc câteva rânduri până mă va prinde somnul, întrerupt așa de dimineață, pentru pescuit. Ascultam în surdină și muzica ce se revărsa din difuzor, chinuindu-mă să înțeleg ce vrea să spună Dostoievski în Demonii. Deodată, am auzit soneria telefonului din living. Cine putea să mă caute la acea oră? Uitasem, pe moment, de întâlnirea matinală de la malul marii. Era Miruna, care își cerea scuze că nu a mai dat telefon, văzând cum este vremea de rea și potrivnică
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_iubirii.html [Corola-blog/BlogPost/355849_a_357178]
-
teme că acolo se înregistrează datele de stare civilă... Trebuie să fiu serios. In caz că, ... ne orientăm la fața locului". - Alo! Ștefan Nicolae... Sărut mâna, doamnă!... Da, notați, vă rog... Mulțumesc, sărut mâna! A deschis la primul sunet al soneriei și a închis imediat ușa după ce ea a intrat respirând sacadat. - Am urcat aproape în fugă. Nu m-a văzut nimeni... - Sărut mâna, doamnă! Oricum, nu locuiți în zonă, a încercat el să diminueze teama insinuată de doamna Mia. Luați
ISPITA (18) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ispita_18_.html [Corola-blog/BlogPost/346487_a_347816]
-
unul neavizat să creadă că-mi ponegresc țara, da’ ăsta e crudul adevăr... Suntem săraci și bolnavi. -Ai cheie sau sunăm să ne deschidă ? -Am, da’ e o idée să sunăm...Îi avertizăm într-un fel... Elena apasă prelung pe sonerie. Se aude “Imediat” și Radu deschide intrând în joc... -Nu puteați să mai stați... De parc-ați fost la Paris... -Să știi că da...Să nu nu mai recunosc Zăvoiul...Au dreptate oamenii că-l regretă pe Gutău... ‘Sara ! -Sărut
BATE FIERUL CÂT E CALD (CONTINUARE) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_neacsu_1400181185.html [Corola-blog/BlogPost/350726_a_352055]
-
buzunare o monedă, pe care ne-o ceda galant, ca să putem intra. Celebră a rămas și confuzia cu checul (sau cake-ul). În timp ce, împreună cu prietena mea învățam de zor pentru lecția cu titlul „De que color es...?”, a sunat Amadeo la sonerie. Când i-am deschis ușa, ne gândeam la răspunsul pe tema gamei coloristice a obiectelor înconjurătoare. Ademenit de miros, Amadeo se descălțase deja și ne soma pofticios „Dă checul ăla!”. La care noi îi răspundeam din ce în ce mai nedumerite „de que color
AMADEO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_amadeo_gabriela_calutiu_sonnenberg_1345104401.html [Corola-blog/BlogPost/355099_a_356428]
-
greață și amețeală. A tras sertarul de la noptiera cu medicamente, situată lângă pat, a luat o pastilă, sorbind cu greu apă din pahar, apoi s-a culcat la loc. A dormit până în jurul orei 14.30, când a trezit-o soneria de la ușă. Nu realiza ce se întâmplă. Amețită, se dădu jos din pat. Încă o durea capul îngrozitor. Probabil că și această trezire bruscă, cauzată de sonerie, i-a accentuat durerea. Drumul spre ușă i-a fost întrerupt brusc de
ÎN MÂNA DESTINULUI...( XIV ) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1431920443.html [Corola-blog/BlogPost/368063_a_369392]
-
la loc. A dormit până în jurul orei 14.30, când a trezit-o soneria de la ușă. Nu realiza ce se întâmplă. Amețită, se dădu jos din pat. Încă o durea capul îngrozitor. Probabil că și această trezire bruscă, cauzată de sonerie, i-a accentuat durerea. Drumul spre ușă i-a fost întrerupt brusc de un puseu de greață, care a obligat-o să-și schimbe direcția. S-a îndreptat, cât de repede a putut, către baie, neînțelegând ce se petrece cu
ÎN MÂNA DESTINULUI...( XIV ) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1431920443.html [Corola-blog/BlogPost/368063_a_369392]
-
piață cu „fructul oprit” în mână. Mi-a fost însă teamă să mușc din el, așa că l-am aruncat în primul coș de gunoi care mi-a ieșit în cale. Morala întâmplării am înțeles-o abia a doua zi, când soneria de la ușa coliviei mele cu gratii de fier la ferestre, țiui strident. Am deschis ușa ferecată și am zărit-o pe Ea, Doamna de Negru. Avea mărul meu, cel pe care îl aruncasem ieri, în palma-i scheletică. Iar în
GREUTATEA SUFLETULUI DIN TRUP de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1461359215.html [Corola-blog/BlogPost/381398_a_382727]
-
într-un moment de fatigabilitate a protezei auditive, e maltratat sonor de aceasta. Ca lovit în cap de țiuitul aparatului, seniorul își pierde total echilibrul. Dă să se țină de-un gard, dar, ghinion, nimerește cu podul palmei butonul unei sonerii, declanșând o alertă care-l distrage pe bărbatul din curtea respectivă ce trăgea cu arcul într-un panou mai mare de darts. Ochitorul se-ntoarce brusc alarmat, schimbând nefast direcția săgeții care zboară, zboară... și-l nimerește de neunde pe
REACŢIE ÎN LANŢ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1458457727.html [Corola-blog/BlogPost/384167_a_385496]
-
mei gătiți în surâsuri... Degetele tremurânde și obosite le trec, agale, prin pletele albe ale timpului doar umbre, tăceri, și amintiri îmi însuflețesc resemnarea... În casa veche care cândva îmi era “acasă” miroase a praf, a moarte și a lacrimi; soneria bătrână și ea va rămâne mereu muta nici mama, nici tata nu vor mai avea nevoie de ea. Îmi plimb privirea în căutarea amprentelor amputate de uitare; ce mult aș vrea să simt mâinile calde mângâindu-mi sufletul! Simt doar
DINCOLO… de CORA DIMITRIU în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 by http://confluente.ro/cora_dimitriu_1460879880.html [Corola-blog/BlogPost/384992_a_386321]
-
nori învolburați prin minte, că în noaptea aceea nu am mai putut să închid un ochi. Eram atentă să aud dacă nu cumva Doru o să vină să-mi bată în geam. Nici nu s-a făcut bine de ziuă și soneria telefonului m-a făcut să tresar înspăimântată. De la spitalul de urologie Panduri eram anunțată că Doru a fost internat de urgență cu o colică renală. M-am dus la cumnata Vetuța, undeva pe Calea Griviței, și am rugat-o cu lacrimi
SCRISOARE UITATĂ (MAMEI CEA MAI IUBITĂ FIINŢĂ DE PE PĂMÂNT) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 by http://confluente.ro/Scrisoare_uitata_mamei_cea_marin_voican_ghioroiu_1375113316.html [Corola-blog/BlogPost/340525_a_341854]
-
a plăcut sărutarea sa. Știa să sărute și acele câteva momente cât a fost ocupat cu posedarea sa și a voinței sale, emoția plăcerii nu putea fi negată. Se umezise complet. Noroc că a fost trezită din visare de bâzâitul soneriei telefonului. Încă îi mai tremurau mâinile când ridică receptorul. Se aștepta să fie cineva de la birouri sau chiar Ramona, însă din receptor se auzi vocea caldă a lui Mircea. Uitase pe moment că avea întâlnire la telefon cu el la
NORI NEGRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1402925229.html [Corola-blog/BlogPost/340927_a_342256]
-
nu au elevi implicați în acest concurs. Mai depindeau multe și de către echipele de supraveghere. Știa că au existat suspiciuni în alți ani că anumiți elevi ar fi primit fițuici în timpul testului scris, lucru ce nu s-a dovedit niciodată. Soneria suna strident intrarea la cursuri. Din cancelarie se auzea destul de deslușit forfota de pe hol, cum elevii se grăbesc spre clase. Imediat și profesorii începură să se ridice de pe scaune și să se îndrepte spre ușa cancelariei. Sebastian mai zăbăvi câteva
ROMAN , CAP. CINCISPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454829346.html [Corola-blog/BlogPost/370109_a_371438]
-
mergeau liniștite pe rafturi în dulapul multiplu schițat de constructor. Lăsată de una singură, se simțea ca un șarpe prin ierburi crescute pe pante de munte cu reverii și imagini cu bărbați dezgoliți și femei ascunse sub glugă - când auzea soneria la ușă și lumina i se strecura în oase, cu-n aer posac - Mașina-și relua legănarea în spasme de culori variate alintând apa în robinete interne precum mareele din trupul domnișoarei bătrâne când se lăcomea la un banchet oarecare
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 by http://confluente.ro/Jurnalul_cu_vise_al_juliei_may_mariana_zavati_gardner_1368438604.html [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
fac un duș și pe urmă măcar o oră de somn. Nu mai are fetița douăzeci de ani, vârstă la care nici nu simțea efortul. Uite-acuș' fac treizeci și opt. Ani care, trăiți sau nu, oricum nu se mai întorc... Soneria. Cine-o fi? Un țârâit prelung urmat de alte două scurte. Insistente. Privește prin vizor. Un bărbat elegant trecut de cincizeci de ani, costum bleumarin de lucru, cravată, cămașă albă, guler scrobit, servietă diplomat, totuși ținută lejeră, neîncorsetată. Zâmbea destins
DETECTIVUL PARTICULAR de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Detectivul_particular.html [Corola-blog/BlogPost/345097_a_346426]
-
de autodisciplină care să funcționeze, aș găsi și cheia succesului. De vreo doi ani, nu mă mai pot trezi la timp dimineața. Am încercat toate aplicațiile posibile, și alea care-ți cer să rezolvi ecuații de matematică înainte să tacă soneria, și alea care te pun să te învârți în jurul propriei axe, degeaba. Îi invidiez cu furie pe oamenii din jurul meu care se trezesc senin la 6 dimineața. Eu nu pot. Idealul meu în viață e leneșul din pădurea amazoniană, pe
Eu procrastinez. Tu...? by https://republica.ro/eu-procrastinez-tu [Corola-blog/BlogPost/337731_a_339060]
-
la sediul unității și că nu mai are probleme de serviciu.... Ce să cred acum? Ajută-ne să ne întâlnim și să ne simțim bine împreună la revelion!", murmura Adriana, rugându-se cu teamă. Când tocmai terminase ruga, a auzit soneria. Dintr-un salt ajunse la ușă. Se îmbrățișară lung și el o simți că tremură. - Ce-i cu tine, Adi? Ți-e frig, cumva? - Nu, nu am nimic... Mi-a fost teamă că nu mai vii... - Vai de mine! Cum
PRIN LABIRINTUL VIEŢII (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_vietii_3_marian_malciu_1337874986.html [Corola-blog/BlogPost/347045_a_348374]
-
se opriră în fața unei uși din spatele căreia se auzea muzică și multe voci de femei și bărbați, dar nu se înțelegea nimic din ce se vorbea. El acoperi subtil plăcuța prinsă pe ușă cu numele locatarului, ca și când nu ajungea la soneria pe care a acționat-o lung, fără întrerupere. Când ușa se deschise larg la perete nu se mai auzi nicio voce și se făcu întuneric în acel apartament. Doar acordurile unei melodii de dans pătrundeau până pe hol și câteva sclipiri
PRIN LABIRINTUL VIEŢII (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_vietii_3_marian_malciu_1337874986.html [Corola-blog/BlogPost/347045_a_348374]
-
îmbrăca, înainte de-a porni într-o altă cursă contra cronometru și unde nimic nu te poate opri să crezi că, până la apus toate se vor fi împlinit?! Dar diminețile acelea târzii în care vrei să lenevești făcând abstracție de soneria telefonului, de ca și cum acela ar fi singurul impediment în calea împlinirii viselor în care ești absorbit? Diminețile acelea când nu te mai uiți la ceas și nici nu te interesează ce s-a întâmplat cu lumea cât tu ai dormit
AMINTIRI ŞI GÂNDURI, DESPRE CEI DE DINCOLO DE NOI. de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mariana_dumitrescu_1409821521.html [Corola-blog/BlogPost/376129_a_377458]
-
Astăzi, am plecat acasă, sunt bine. Noroc că am ținut cheia în mâna, în tot acest timp. Copiii au insistat să îl invităm la noi pe bătrânelul care s-a mutat alături și să sărbătorim împreună întoarcerea mea acasă. Aud soneria și mă duc să deschid ușa. Coridorul lung, care duce la intrare, arată destul de îngust, așa că am montat niște oglinzi, pentru a da impresia de spațiu. În timp ce mă îndrept spre ușă, arunc o privire în oglindă să văd cum arăt
ALB de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/corina_lucia_costea_1492846176.html [Corola-blog/BlogPost/369154_a_370483]
-
era de niciun bun augur atât pentru cei doi luptători, cât mai ales pentru ea. Ce va spune unul sau celălalt, dacă gestul său va fi vădit favorabil față de unul dintre ei? Vor mai crede în sinceritatea și imparțialitatea sa? Soneria ceasului lămuri toată această situație întortocheată și fără de ieșire pentru ea, chiar dacă nu apucase să se declare în favoarea unuia dintre cei doi luptători. Se bucura că totul a fost doar un vis produs de succederea mai multor evenimente din ultimul
ROMAN, CAPITOLUL ŞAISPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454912550.html [Corola-blog/BlogPost/384055_a_385384]
-
asistentele să ia legătura cu beneficiarii, să vedem care mai sunt de actualitate și cât timp ne mai acordă. Revin peste două ore, atunci continuăm discuția pe situația concretă. Una din asistente a băgat capul pe ușă când a auzit soneria. -M-ați căutat șefa? A întrebat asistenta, ignorând-o intenționat pe Olga. -Eu te-am căutat, de acum întâi mie mi te subordonezi, apoi Soniei, vocea Olgăi era caldă, te rog să execuții ordinele pe care le vei primi cu maximă
DRACU * NU ESTE AȘA DE NEGRU IX de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1475910774.html [Corola-blog/BlogPost/366434_a_367763]
-
omorât un medic, coleg cu el, care îi era dator o sumă mare de bani. Nu după mult timp bănuitul și-a ridicat o vilă deosebită. Cu ce bani se întrebau oamenii? * Trezit, parcă dintr-o altă lume paralelă, de soneria interfonului, Florin se sculă de la computer și s-a dus la ușă. -Bine ai venit Constantine! Ce făceai? -Lucram la roman! -Să te faci comod și hai în sufragerie. După ce și-a pus geaca în cuier, intrară în cameră unde
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_a_treia_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]
-
în dormitor. N-apucă să-și dea jos pantalonii lui latino că... Oana 1 (din bucătărie): Pepeeeeeee... Oana 2 (din baie): Papeeeee... Oana 3 (de lângă el, din dormitor): Pepeeee... Hai odatăăăă! Ce dracu’ să te ia te moșmondești atâta? Dormi? Soneria de la ușă: Țâââââââr! Țâââââââr! Țâââââââââââââââââââââââââââr! Oana 1: Pepeeeee... Oana 2: Pepeeeeeee... Oana 3: Pepeeeeeeeeee... Marty 1: Miaaaaaaaaaaau... Soneria: Țâââââââââââââââââââââââââââââââââââââââââââââââââââââr! Cu pantalonii în vine, Pepe aleargă către ușa de la intrare. Deschide. Oana 4: Nu mai aveai, dragă, odată dă gând să
Atacul clonelor asupra lui Pepe by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19977_a_21302]