28,122 matches
-
se înjură cu dezinvoltură, iar scenele de sex sînt bine învăluite într-o ironie suficient de pudică. Scris și apoi finisat vreme de cîțiva ani de zile, romanul Degete mici este o poveste retro, cu iz mitteleuropean (are dreptate Simona Sora în prefața cărții) în care nostalgia se îmbină cu ironia și un umor fin, abia sesizabil. Ca scriitură (umorul discret din intervențiile naratorului, sentimentalismul ironic, atenția acordată detaliilor, obiectelor care compun universul casnic, caracterul non-eroic al personajelor și al faptelor
Tonurile minore ale istoriei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11450_a_12775]
-
fac din Filip Florian un autor care, încă de la prima carte, devine o certitudine în literatura română a momentului. Este, cu siguranță, cel mai solid debut înregistrat pe piața românească în ultimii ani. Filip Florian, Degete mici, prefață de Simona Sora, Editura Polirom, Iași, 2005, 236 pag.
Tonurile minore ale istoriei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11450_a_12775]
-
Olivia, în cele din urmă păzit cerberește de-o secretară, și Titi, băiatul Adalgizei, odată prostituata-emblemă a Frăsinetului. Istoriile alternative, misterioase, răbufnesc din nou, într-o povestioară despre un deținut reîncarnat în cîine negru cu stea în frunte, recuperat de sora și cumnatul lui și găzduit în camera de oaspeți. O anecdotă tragi-comică, așa cum e toată cartea, cum e toată viața din ea, făcută din multe-multe vieți. Acolo nu se rezistă, de-acolo se pleacă, fie ce-o fi, cam așa
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]
-
Vlădăreanu într-o anchetă unde participă numai critici și istorici literari? Și dacă totuși Elena Vlădăreanu, atunci de ce nu și alți scriitori? Una peste alta, au răspuns pînă acum: Gheorghe Grigurcu, Cornel Ungureanu, Al. Cistelecan, Sanda Cordoș, Tudorel Urian, Simona Sora, Paul Cernat, Daniel Cristea-Enache, Liviu Antonesei, Tania Radu, Horea Poenar, Mircea Martin, Carmen Mușat, Ioan Stanomir, Marius Chivu, Mircea Iorgulecu, Nicoleta Sălcudeanu, Bogdan Alexandru-Stănescu, Irina Petraș, Ioan Buzera, Elena Vlădăreanu, Ion Simuț, Luminița Marcu. În baza nominalizărilor, iată cum arată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11470_a_12795]
-
Mare și-al ei Garcea. Apoi, în liniștea sufrageriei noastre, încep să se audă urletele lui Dan Negru în reluare pe Antena 1, completate consistent de sforăiturile soacrei lui Haralampy, întrerupte din când în când de un dialog cu o soră de-a ei, moartă în urmă cu vreun sfert de secol. În rest, totul e bine: moldoveanca Parmenica, nevasta lui Haralampy și nevastă-mea, Coryntina, stau leșinate pe canapea după Dan Bitman, de la TVR1, ministrul Finanțelor, domnul Ionuț Popescu, refuză
De la isterie la bâzâială by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11469_a_12794]
-
și ea îi acordă un surîs abia schițat. Apoi, dădaca înconjură cu brațele umerii fetei și o călăuzi spre pragul unui coridor în care dispărură amîndouă. Julián își coborî privirea și se pomeni din nou cu Jorge. - Ea e Penélope, sora mea. Ai s-o cunoști. E un pic țăcănită. Își petrece toată ziulica citind. Hai, vino, vreau să-ți arăt capela din pivniță. Bucătăresele spun că e vrăjită. Julián îl urmă, ascultător, pe băiat, însă pămîntul îi fugea de sub picioare
Carlos Ruiz Zafón Umbra vîntului by Dragoș Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/11507_a_12832]
-
Mariana Ștefănescu Impunătoarea ediție în zece volume a operei scriitorului sîrb Danilo Kis (1935-1989), îngrijită de Mirijana Miošinoviș (sora autorului) reconstituie biografia literară a unei personalități "coborîtoare" din Mitteleuropa, purtând valorile mentale, psihologice și de civilizație ale unui spațiu istoric irepetabil. Literatura lui Danilo Kis nu poate fi înțeleasă decît prin grila acestei sensibilități mitteleuropene, ea este cheia nu
Danilo Kis - poeme by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11571_a_12896]
-
viața nu a făcut altceva decît să devină poet, este deconcertantă. Iată-l, așadar, pe Danilo Kis ca poet ivit de niciunde, trădînd o depersonalizare voită. Nuntașii Din casa mea ies nuntașii Cei negri mi-au luat mama cei albi sora În inima mea o salvă de clopot un dangăt de pușcă au același răsunet Din casa mea ies nuntașii 1955 Apus de soare Se ia o portocală mai zemoasă (cu tot cu coajă) Și două-trei felii dintr-o lămîie bine coaptă Apoi
Danilo Kis - poeme by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11571_a_12896]
-
nedorit, rezultat al amorului ei clandestin cu Veterinarul din satul ei. Așa-zisul Parașutist, Aurel, lucrător în brigada de rachete antigrindină, e prins întâmplător în poveste, luat de ocazie în mașina cu care Dora se întoarce acasă împreună cu părinții și sora ei, Anișoara. Parașutistul e convins să joace rolul viitorului soț față de săteni, dar mai ales față de bunica Aglaia, aflată pe patul de moarte. Însă evenimentele se precipită. Bunica moare împăcată, cunoscând pe "iubitul" Dorei. Tatăl fetei e implicat într-un
Postmodernismul de peste Prut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11605_a_12930]
-
valid admis, în clinici cu boli devastatoare, de neoprit, cu sleirea forțelor fizice și mentale; erosul neîmplinit, întretăiat de raze ale conexiunii fericite, dar și de acute disperări, infirmități inavuabile (în cele din urmă căsătorit, destins, Schiller locuia și cu sora soției sale, Eminescu accepta compromisuri ca să n-o piardă pe Veronica Micle); ca obiect de pradă, poeții-victimă se ofereau fără să știe celor care jinduiau să-i țină în sclavie, reprezentanții curentelor extremiste (naționaliștii, naziștii - la Schiller, tradiționaliștii obtuzi sau
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
ei în eterntiate două pagini din România literară sunt definitorii pentru cunoașterea sa. Au lipsit îndeosebi datele ei absolute, informațiile biografice esențiale. De aceea, într-o dimineață de octombrie, în 2004, am avut o lungă convorbire pe această temă, cu sora ei, doamna Nicolina Eliza Mihaela. Andriana Fianu s-a născut la 19 septembrie 1928, la București, părinții săi fiind Nicolae Fianu, casier general la Societatea Petrolieră "Prahova" din București, și Eliza Fianu (născută Tănăsescu), originară din Turnu Severin și profesoară
Amintindu-ne de Andriana Fianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11613_a_12938]
-
cenzura comportarea deviată prin individualism exacerbat, vicios, a altora. Nu fără pitorești, surprinzătoare efecte. Titu Maiorescu e înfățișat nu altminteri decît ca "un Don Juan byronian fără scrupule", un erotoman care ar fi trăit atît cu cumnata cît și cu sora sa. Iar în Cioran ar fi zăcut ceva "decadent și feminin", scrisul său posedînd "valențele unei femei isterice". Reprezentant al unei sănătăți tradiționale, tangente la mesianismul pașoptist ori al barzilor ardeleni cu liră rural-națională, defel întîmplător Pandrea s-a dedicat
Extraordinarul Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11628_a_12953]
-
de haremul privat al fiecărui puștan căruia i s-a revelat abrupt funcția prohabului, harem în care intră cel puțin două generații de vecine, cincizeci la sută din profesoare și învățătoare, soția inginerului agronom, a medicului de circă și, evident, sora medicală care folosește momentul vaccinului antitetanic doar pentru a evalua frăgezimea masei musculare a brațului în plină formare. Și exemplele ar putea continua la nesfîrșit, dar ar fi mare păcat pentru că nici o fantasmă individuală nu se ridică la înălțimea acelora
Artistul și amorul(mic eseu asupra fantasmei erotice) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11731_a_13056]
-
doar în mintea lor. Delațiunea cadriștilor româno-americani începe pompos: Suntem un grup de profesori și cercetători de origine română angajați la mai multe universiăți nord-americane". Sigur, matematic vorbind, trei e un grup. Că doi membri, soț și soție (sau frate / soră - nu-mi dau seama), plus al treilea satelit se autointitulează "grup de profesori și de cercetători", treacă de la mine: nici măcar n-am să întreb care e "profesor" și care "cercetător"... S-au văzut și lucruri mai bizare. Spre deosebire de domniile lor
Nu trageți în patrupede! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11712_a_13037]
-
a minților înfierbântate, sublinez: "patrupedele" erau oi, iar nu oieri... În absența acestei construcții, tot eșafodajul trio-ului româno-american se prăbușește ca un castel de nisip... Dar nici măcar nu asta ar fi problema. Problema e că domnii și doamna (soție? soră?) de mai sus trădează o intoleranță șocantă pentru cineva care trăiește în mediul academic american. În numele propriei agende, refuză dreptul la altă opinie decât aceea decretată de înaltele foruri "politically correct". Le înțeleg frustrarea și setea de parvenire, vizibile prin
Nu trageți în patrupede! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11712_a_13037]
-
lor: Bursa de valori literare (III, în acest episod). Clasamentele (pentru poezie, proză, jurnal-memorii, eseu, istorie și critică literară) pun cap la cap topurile propuse, în grupajele anterioare, de Gheorghe Grigurcu, Cornel Ungureanu, Al.Cistelecan, Sanda Cordoș, Tudorel Urian, Simona Sora, Paul Cernat, Daniel Cristea-Enache, Liviu Antonesei, Tania Radu și Horea Poenar. Tabloul, deocamdată detaliu, se va rîndui odată singur (dar nu de la sine...). Canonul nu înseamnă, sau n-ar trebui să însemne, remarcă Mircea Martin, doar o listă de preferințe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11711_a_13036]
-
tatonare de la distanță ajunge o mereu înnoită, caldă prietenie. Amănunte de istorie literară trăită... Gîndești ca mine, sînt om cu tine?! E zicala de lume nouă (și subțire...) pe care-o întorc pe toate părțile "invitații" Dilemei vechi (ai Simonei Sora) din numărul 69, la tema Ideologia strică omenia? Răspund, în fel și chip, Paul Cernat, Sanda Cordoș, Andrei Cornea, Caius Dobrescu, Alina Mungiu-Pippidi, Carmen Mușat, Sorin Vieru. Încadrat de două citate, din Adrian Marino și din Sorin Antohi (axe, de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11711_a_13036]
-
în utopie, riscă să piardă omenia". Bine spus, numai că, săgețile doar plutind, fiecare poate pretinde, n'est ce pas, că aici nu se simte. Se simte la ceilalți. Urmează o anchetă, în siajul numerelor despre "cearta intelectualilor" (precizează Simona Sora în șapou), la care răspund ceilalți cinci distinși "musafiri". E vorba, pe de-o parte, despre "reideologizarea tare" (concept preluat de la Ignacio Echevarría, tînăr critic literar spaniol), adică despre eliminarea omniprezentului depinde și, pe de alta, despre "al treilea discurs
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11711_a_13036]
-
Weng Li ne rezervă surpriza unei bijuterii asianice care arată (și) posibilitățile livrești cu totul deosebite ale lui Andrei Codrescu. Lu Li & Weng Li sunt doi tineri chinezi din secolul XIII, ea curtezană la curtea imperială, el războinic, "frate și soră, fie iubiți sau, poate amândouă". Fără a ști dacă se vor întâlni vreodată, cei doi își scriu poeme pe care nu și le trimit. Un fel de jurnal al absenței, un epistolar închis, așa apar poemele celor doi, de o
Poetul în două limbi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11740_a_13065]
-
Ion Mircea, pe exact această linie a (co)relației mamă-fiu, e cu adevărat antologic: "acum eram la subsuoara mamei. un cristal/ de sare lampadofor îmi atârna/ la capătul cordonului ombilical/ și mama a spus A/ văzându-mă deodată lângă ea.// surorile schimbau/ priviri cu înțeles/ peste măștile lor de tifon/ când două mâini au redeschis matricea/ născătoarei mele/ și m-au culcat din nou în ea.// un foșnet uscat/ printr-un lan de vergele de sticlă/ se-auzeau mâinile lor cum
Poemele luminii by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11767_a_13092]
-
intrat în colhozuri "întunecați" (p. 113). Un bărbat, coleg de generație, îi reproșează celui plecat că nu a fost în țară în anii '60, "când mai urlau lupii" (p. 149). Călătoria "străinului" prin raion e întreruptă de o telegramă a surorii lui din capitală, care amintește condițiile statului polițienesc: "Veniți urgent stop. Neplăceri. Unchiul neînregistrat miliție stop" (p. 149). Se întâlnește cu soțul fostei sale logodnice, între timp decedată. Nepotul îi amintește adevărul că revoluția își devorează fiii, e revoltat că
Un romancier basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11748_a_13073]
-
a-i fi ajutor și sprijin, și din ei s a născut neamul omenesc. Tu ai zis: Nu este bine să fie omul singur; să-i facem un ajutor asemenea lui». Și acum, Doamne, nu plăcerea o caut, luând pe sora mea, ci o fac cu inimă curată. Binevoiește deci a avea milă de ea și de mine și a ne duce împreună până la bătrânețe. Și a zis și ea cu el: Amin. Astfel, Tobie așează comuniunea spirituală înaintea celei trupești
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Paul C. Reisser, Sexul și persoanele necăsătorite. Motive pentru a aștepta, Edit. Focus on the Family, București, 2000, p. 2. 58 Pr.Prof.Dr. John Breck, op. cit., p. 88. 59 Părintele Amedée și Dominique Megglé, Monahul și psihiatrul. Convorbiri despre fericire, trad. Sora Eugenia Vlad, Prefață de Preot Prof.Dr. Vasile Mihoc, A.F.M.C., Christiana, București, 1997, p. 162. 60 Pr.Prof.Dr. John Breck, op. cit., p. 88. 61 Dumitru Belu, Despre iubire, Edit. Omniscop, Craiova, 1997, pp. 51-52. 62 Prof. V. V. Zenkovsky, op. cit., p. 21
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Învățătura Ascetico-Mistică), Traducere de diac. Ioan I. Ică jr. și Cristian Pop, Edit. Deisis, Sibiu, 2000, p. 120. 127 Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 139. 128 Olivier Clément, Trupul morții și al slavei. Scurtă introducere la o teopoetică a trupului, Traducere sora Eugenia Vlad, A.F.M.C., Christiana, București, 1996, p. 48. 129 Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 139. 130 Sf. Ioan Scărarul, op. cit., p. 232. 131 Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă nr. 481, în Filocalia..., vol. IX, p. 232. 15 căci curvia abate
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
spunea că "vorba duel încă nu le este cunoscută". Deci, nu numai practica duelului nu era cunoscută în Moldova începutului de secol XVIII, dar nici măcar termenul care o desemna. Cantemir încearcă să explice situația: "Trufia și semeția sînt muma și sora lor. Dacă moldoveanul are un cal de soi bun și arme mai bune, atunci el gîndește că nimeni nu-l întrece și nu s-ar da în lături să se ia la harță chiar și cu Dumnezeu, dacă s-ar
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]