299 matches
-
deplin, numai tu să ai încredere în tine însuți și în puterile tale de regenerare"11. La sfărșitul lui iulie, "vin prietenii să-l vadă ... într-o zi, iată casa plină de musafiri: Ion Petrovici, Ludovic Dauș, Constantin Baraschi, Mihail Sorbul, Camil Petrescu. Tata stă de vorbă întreaga după-amiază, iată, cu poftă, pentru întâia oară după atâta timp; berea, ne spunea, îi place mai mult ca oricând. Povestește cât i se pare de ciudat că nu regretă tutunul, ce-i fusese
Liviu Rebreanu - Ultimele zile by Traian D. LAZĂR () [Corola-journal/Journalistic/7106_a_8431]
-
voia capul lui Jokanaan", "sigură de dînsa ca Messalina", "Bacchus la buvetă" etc. - , cea modernă, prin menționarea unor eroi literari - Margarita din Gösta Berling al Selmei Lagerlöf, Julien Sorel al lui Stendhal, Nantas al lui Zola, Tofana a lui Mihail Sorbul etc.) și o competență deosebită în pictură (universală, dar mai ales cea românească). În sfîrșit, s-a adăugat bănuiala unei posibile "motivații" a pseudonimului Petru de Lozia, altfel spus, posibilitatea unei strînse legături între pseudonim și cel care se ascundea
Un roman necunoscut al lui Petru Comarnescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9649_a_10974]
-
pe petiție: se aprobă”. Era cea mai lungă masă a cafenelei Kübler - continuă Alexandru Cazaban - și la ea se așezau mai totdeauna: Macedonski, Ion Minulescu, Cincinat Pavelescu, Carol Ardeleanu, Gh. Brătescu, Ilarie Chendi, Emil Gârleanu, Victor Eftimiu, Alfred Moșoiu, Mihai Sorbul, Adrian Maniu... - cel mai ciudat amestec de simboliști și de realiști. Scriitorii mai tineri și începătorii nu îndrăzneau să ocupe un scaun la masa aceea, pe care, în gândul lor, poate că și visau s-o răstoarne... Se iscau certuri
Masa intelectualilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13513_a_14838]
-
02, orele 11 și 12. Filarmonica „Banatul“: Ciclul „Integrala simfoniilor și concertelor de Beethoven“. Concert simfonic, dirijor: Emil Simon, solist: Florin Croitoru, 21. 02, ora 19 (Colegiul Național de Artă „Ion Vidu“). ARAD Teatrul de Stat: „Patima roșie“ de Mihail Sorbul, 15. 02, ora 18; „O noapte furtunoasă“ de I. L Caragiale, 16. 02, ora 18; „Astăzi seară: Lola Blau“ de Georg Kreisler, 19. 02, ora 18. ; „Petrecerea cu taraf“ - Recital Tudor Gheorghe, 22. 02, ora 19. Teatrul de Marionete: „Arlechino
Agenda2003-7-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280700_a_282029]
-
cu diametre foarte mici, dar în care apa poate circula cu viteze foarte mari. 1.3.4. Rețele de conducte cu vid Schema seamănă cu figura de la paragraful 1.3.3, numai că în loc de SPAU 1 și 2 avem numai sorburile de la pompele de vid, situate în clădirea STAU, unde este de altfel și dispeceratul. Conducetele între bazinele tampon BT 1 și 2 și STAU sunt conducte specifice pentru vid (figura 1.8). Avantaje: spre diferență de schema de la paragraful 1
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
ca aluatul la lumina flăcărilor ce lingeau și lustruiau gheața. În întunericul sipetelor, fiecare petic de aripă, de pe-atuncea largi ca niște catrințe, crescuse mai mult, se rotunjise, își refăcuse forma și-și întregise desenele. Maria privea acum vrăjită sorbul modelelor, spirala liniilor, glisarea lentă a culorilor una-ntr-alta. Căci în aripile ei predomina purpura, dar purpura era tivită cu azur, iar cozile de rândunică de la capete erau negre ca păcura. Desenele se topeau în desene, fețele deveneau orașe
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
față de autorii...cunoscuți? Să uităm, dintr-o dată, de Sofocle și Will, de Molière și Ibsen, de Beckett sau Ionesco? Să uităm, de asemenea, la un NAȚIONAL, de scriitorii...naționali? Să nu mai punem Alecsandri, Caragiale, Camil Petrescu, Sebastian, Mușates cu, Sorbul, V.I.Popa, tocmai fiindcă-s naționali și au mai fost puși?! Și deoarece nu mai au 23 de ani, ca Peca Ștefan? Întreb și eu, fătucele moșului, nu dau cu parul !... Ca orice om interesat de teatru, citesc afișe. Și
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
un teatru de păpuși, dintr-un oraș de port: primul meu spectacol aici, eminamente păpușăresc, a fost Turandot, după Gozzi. Inutil să vă spun că, după ce debutasem cu Gogol (Jurnalul unui nebun), și am continuat cu Caragiale (D-ale carnavalului), Sorbul (Patima roșie) și-ncă vreo două texte „de maturi”, după ce semnasem și cîteva scenografii, plus trei-patru scenarii (jucate!),consideram un fleac existențami de regizor Într-un teatru de păpuși. N-a fost așa : la prima repetiție, „la masă”, am făcut
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
reușește, sub privirile uimite și înspăimântate ale împăratului și ale suitei sale, să îmblânzească monstrul fără luptă. „Bala vine ca mielul și fata-i pune căpăstrul și deodată-i sare în spinare [...]. Atuncea fata i-a dat pinteni balaurului și sorbul furtunii i-a luat pe sus și i-a suit până în nori. [...] Ca prin farmec, ploaia a încetat și nourii cei negri s-au îndreptat, buluc, spre miazănoapte” (109, p. 179). în exemplele semnalate sau comentate mai sus - numărul lor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Doi pionieri) și Hasdeu (înscris, lângă Odobescu, în câmpul eclectic numit Postromanticii. Proza academică și savantă. Teatrul), asemenea cazuri de hibridare vor dispărea cu totul, lăsând locul secvențelor sintetice de tipul Dramaturgia la 1900 (Alexandru Davila, Mihail Săulescu, Ronetti-Roman, Mihail Sorbul) ori, pentru interbelic, Dramaturgia (G. Ciprian, cu o treaptă valorică peste Tudor Mușatescu, Victor Eftimiu, Victor Ion Popa sau, încă și mai jos, Valjan, Alexandru Kirițescu, Ion Luca și G.M. Zamfirescu). Niciodată până acum Manolescu nu s-a arătat a
Câteva piese de rezistență (VII) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7359_a_8684]
-
că vor pieri împreună cu teoria lor, i acea pretinsă "distanță" fără de care, vezi, dragă Doamne, nu puteau ei să scrie. Și așa cum au arătat evenimentele, dispensarea aceea a și venit, și era neverosimil și tragic să-l vezi pe Mihail Sorbul, autorul ztimei roșii și al Dezertorului, asociindu-se cu un oarecare redactor "înarmat ideologic", ca să scrie o nouă piesă: bietul Mihail Sorbul venea adică cu talentul? iar luminatul redactor venea cu orientarea. Oamenii din realitatea reală sânt ghidați de întîmplări
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
au arătat evenimentele, dispensarea aceea a și venit, și era neverosimil și tragic să-l vezi pe Mihail Sorbul, autorul ztimei roșii și al Dezertorului, asociindu-se cu un oarecare redactor "înarmat ideologic", ca să scrie o nouă piesă: bietul Mihail Sorbul venea adică cu talentul? iar luminatul redactor venea cu orientarea. Oamenii din realitatea reală sânt ghidați de întîmplări implacabile și pline de substanță, nu sânt eroi de romane fade, produse ale unei imaginații excitate. Închipuiți-vă: Mihail Sorbul, la vârsta
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
bietul Mihail Sorbul venea adică cu talentul? iar luminatul redactor venea cu orientarea. Oamenii din realitatea reală sânt ghidați de întîmplări implacabile și pline de substanță, nu sânt eroi de romane fade, produse ale unei imaginații excitate. Închipuiți-vă: Mihail Sorbul, la vârsta lui, era și el convins de necesitatea unei literaturi revoluționare și voia s-o facă. A scris chiar o nuvelă, Meeting, care mi-aduc aminte că a și plăcut. Au trecut de atunci aproape douăzeci de ani, în
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
de el. O nenorocise profesorașul ăla despre care, biata de ea, credea că fugise la mama dracului. Mai cât pe ce să-i spună că ei știau de fuga lui. Sau să-i dea de înțeles că l-a furat sorbul acela din Baltă, care venea în Ghiolul Negru de la Lintițau și aranja evenimentele cu Chiru, despre care vorbea toată lumea, cu respect, mister și folclor. Îi era milă de ea, cum se chinuia că nu mai știa ce să creadă, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
putea petrece unele schimbări în mersul revoluției. O echipă de revoluționari patrula pe șoseaua care ducea spre port. De acolo, cam de prin dreptul stânei, plecau barcazurile spre Ghiolul Negru de la Lintițaru. Acolo, în Ghiol, venea din când în când sorbul care te ducea la Chiru din Baltă de unde, mai toată lumea era convinsă de aceasta, veneau toate evenimentele importante din istoria județului. Cel puțin de la colectivizare până la Revoluția de la Județeană, așa se credea, toate întâmplările mai deosebite erau, într-un fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
-i transmită parte din puterile de a chema la miez de noapte neveniții din cotloanele lor și, mai ales, silnica datorie de a răzvrăti, din când în când, în vremuri tulburi, duhul Ghiolul Negruui de la Lintițaru. Putea Andromada să cheme sorbul și, pentru această știință a ei era temută în tot județul. Se zvonea că, pe vremuri, chiar și la București, în cercurile intelectuale din anturajul Elenei Ceaușescu, numele Andromandei era rostit cu mult respect și teamă. Mantinela însă nu avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
om de treabă, avea lumea încredere în el. N-a stat mult. A fost o chestie, nimeni nu știe ce și cum a fost, da’ l-a găsit înecat în Ghiol la Lintițaru. Îi plăcea să pescuiască. L-a luat sorbul și l-a adus înapoi mort. Ripleiso și acum a venit prefect dom’ Soporan. M-ați înțeles? Pancratz zâmbi înduioșat. - Așa vezi tu politica. Masele, în general, idealizează politica și țin cu ăla care urlă mai tare și spune măscări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
aduce cu vaporul... Preotul n-o luă în seamă. Aproape că adormise. Șopti, visător: - Tot să fie ca la zece-cinșpice ani de când i-am făcut pogrebania coanei Natalița... Nici nu știi când s-au dus anii ăștia. De parcă îi înghite sorbul ăla din Ghiol de la Lintițaru.Uite numai așa îți mai dai seama că s-au dus, doar când mai vorbești despre cei care nu mai sunt. - Bă, se auzi strigătul lui Țongu. Io vă știu de neam de hoți, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
el nu știuse prea bine despre ce-i vorba. A trebuit doar să facă circăraia aia cu anchetele ca să se creadă, într-adevăr, că Tomnea fugise cu aurul ăla sau ce altceva fusese. De fapt, profesorul plecase de parcă îl luase sorbul ăla din Baltă... - E-n regulă, surâse Aulius. Mai sunt și unele defecțiuni în afaceri. Acolo, la Jambirică, s-a rupt firul. N-ai văzut că au schimbat guvernul în Sudica? Uite că a răzbătut până aici schimbarea lor. Socialism
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
care ne avântăm să intrăm că venim spre ea cu sinceritate deplină și cu deschiderea cea mai mare, așa cum ni-i inima noastră strămpșească, primitoare de toate. Nu s-a mai întors reporterul acela. În Ghiol la Lintițaru a venit sorbul sau ce-o fi fost și l-a luat. Pe Jambirică l-a cruțat. Doar l-a aruncat vârtejul pe monumentul „Independenței“ (13 metri înălțime, cu tot cu soclu) de la intrarea în pădura Obancea, în vârf, chiar în torță. Monumentul fusese ridicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
și organizat altceva. Că tot ziceai tu de folclor și misticisme. Am adus-o pe Andromanda și am pus-o la treabă.“ „Și ce lucrează Andromanda?“, întrebă cu jumătate de glas prozatorul. „Comandă specială“, surâse Goncea. „Mi-am amintit de sorbul ăla care n-a mai venit demult. L-a cam uitat lumea. Am pus-o pe Andromanda să-l cheme. E în odaia de-alături. Are și instrumentele care-i trebuie. Pregătește barcazul pentru Tomnea, dacă te interesează. Asta am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
dus așa, plecarea era în Ghiol la Lintițaru, unde venea ca un sorb și-l lua și-l ducea acolo, la Chiru, toată lumea știa de sorb, cine vroia și avea curaj se ducea și aștepta în barcă și dacă vroia sorbul să vină venea și-l ducea la Chiru ăla, așa făcea și Păstrămaț și când a vrut să se mai ducă ultima dată, într-o vacanță, acu’ după revoluție, că venea numai vara, când era vacanță la studenți, s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
vine ecoul ăsta și ce pot să spun, dacă ceea ce văd e doar simțire și ceea ce simt e doar muțenia apei din Baltă, când zace stătută în Ghiolul Negru ăla de la Lintițaru, mută și sleită, pândind mută și adâncă pașii sorbului de vine s-o răzînvolbe. Pe mal Pe țărmul ucrainean al Dunării, turla nouă a bisericii sclipea sângeriu în înserare. Din susul fluviului, de dincolo de ostrovul cu sălcii lascive, cu ramurile împreunate, cu trunchiurile prăbușite unul peste altul, parcă spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
și nu știu ce. Parcă mă trage un sorb, cum era ăla de la Lintițaru. Mai este Ghiolul Negru? Mergeam și noi vara acolo, era sălbăticie. Era capătul lumii parcă... - Mai ții minte Ghiolul Negru? N-au desecat încă acolo. Mai este și sorbul. Dar nu mai vine ca altădată. L-a luat sorbul acu câțiva ani și pe Trăscănău. - Secretarul de la Județeană? - Ajunsese prim-secretar, imediat după ce-ai plecat tu. După revoluție, a stat o vreme ascuns în pădure, la Șoptireanca, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
de la Lintițaru. Mai este Ghiolul Negru? Mergeam și noi vara acolo, era sălbăticie. Era capătul lumii parcă... - Mai ții minte Ghiolul Negru? N-au desecat încă acolo. Mai este și sorbul. Dar nu mai vine ca altădată. L-a luat sorbul acu câțiva ani și pe Trăscănău. - Secretarul de la Județeană? - Ajunsese prim-secretar, imediat după ce-ai plecat tu. După revoluție, a stat o vreme ascuns în pădure, la Șoptireanca, apoi l-au cerut oamenii iar la Județeană. A ieșit, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]