311 matches
-
literare și susținut de două reviste de seamă, nu găsea un editor care să se Încumete a-i tipări cartea, prietenii și ad miratorii lui recurgând atunci la sistemul deocheat al „listelor de subscripție“ [...]. Așa s-a Întâmplat cu Mihail Sorbul, autorul dramei istorice În versuri Letopiseți, urmată În cariera lui de autor dra matic și de romancier de Patima roșie, [piesa] cea mai cunoscută și aplau dată ca o revelație de mare senzație a teatrului românesc. Am păstrat până acum
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de lei, sumă care a Înles nit tipărirea cărții și a listelor de subscripție pe patru pagini mari și pe hârtie velină, costând, după cum mi-arată factura, 8 lei. [...] Letopiseți au fost gata pentru tipar În anul 1913, când Mihail Sorbul avea 28 de ani, iar Patima roșie a fost reprezentată În 1916, când autorul avea 31 de ani, vreme În care până astăzi - când scriitorul are 66 de ani, deci o viață de om, și Încă de om voinic, rotofei
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Patima roșie a fost reprezentată În 1916, când autorul avea 31 de ani, vreme În care până astăzi - când scriitorul are 66 de ani, deci o viață de om, și Încă de om voinic, rotofei și vesel mereu, cum este Sorbul - stăm, ne mirăm și ne Întristăm de neputințele acestuia de a fi măcar la nivelul de creație al primei sale tinereți. [...] Care psiholog literar al viitorului va analiza vreodată această dramă intimă și profundă a spiritului creator românesc, neputincios să
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
creator românesc, neputincios să urce peste o anume limită a vieții pământești, [limită] care, foarte adesea, prin alte părți, nu Înseamnă decât o etapă spre alte realizări ale maturităților depline? Dar o să-mi spuneți că Mihail Smolsky, semnând În literatură Sorbul, nu este chiar al nației noastre, cu fața lui scofâlcită, părul și țăcălia blond-roșcate, mersul legănat și nesigur de om călare, când pe un picior, când pe altul, tocându-și averea cu o nepăsare slavă, În petreceri și echipaje cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
capuținer și un corn, mâncarea lui În acea zi. Mihail Smolsky nu-i român? Mai român, poate, ca mulți dintre dumneavoastră și ca mine... [...] Același psiholog literar al viitorului va avea apoi să descurce o altă enigmă a lui Mihail Sorbul, tot atât de tulburătoare: cea a apariției, de sub pana acestui scriitor, a dramei Patima roșie (1916). Mihail Sorbul a fost și a rămas, În persoana lui de toate zilele, așa cum l-am cunoscut și Îl cunoaștem astăzi, comportându-se, reflectând și discutând
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
poate, ca mulți dintre dumneavoastră și ca mine... [...] Același psiholog literar al viitorului va avea apoi să descurce o altă enigmă a lui Mihail Sorbul, tot atât de tulburătoare: cea a apariției, de sub pana acestui scriitor, a dramei Patima roșie (1916). Mihail Sorbul a fost și a rămas, În persoana lui de toate zilele, așa cum l-am cunoscut și Îl cunoaștem astăzi, comportându-se, reflectând și discutând ca un om simplu și comun, ca un pri mitiv, ca un incult; pe câtă vreme Patima roșie
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Poe, cu Puiu Iancovescu și cu Elvira Popescu, care a rămas de atunci să joace și să cucerească Pari sul cu rolurile ei de cochetă ispititoare până la ai săi, de astăzi, 57 de ani. Iar tot ce a dat Mihail Sorbul după această Patimă roșie este, după vorba de azi-noapte a lui Puiu Iancovescu la cârciuma lui Dobrică din Aurel Vlaicu: „vacs“; G. Călinescu scriind În a sa Istorie a literaturii române despre „eclipsele În acti vitatea teatrală (ulterioară) a lui
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
această Patimă roșie este, după vorba de azi-noapte a lui Puiu Iancovescu la cârciuma lui Dobrică din Aurel Vlaicu: „vacs“; G. Călinescu scriind În a sa Istorie a literaturii române despre „eclipsele În acti vitatea teatrală (ulterioară) a lui Mihail Sorbul“, despre piesele lui „de senzație cu conținut dezamăgitor“ și despre cele două romane ale lui, iarăși ulterioare Patimii roșii și „lipsite de orice interes literar“. [...] De câteva zile tot Îl cerc mereu la telefon să l pot vedea aci, la
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
lui „de senzație cu conținut dezamăgitor“ și despre cele două romane ale lui, iarăși ulterioare Patimii roșii și „lipsite de orice interes literar“. [...] De câteva zile tot Îl cerc mereu la telefon să l pot vedea aci, la mine, pe Sorbul. Careva dintre prieteni i-a vorbit de cartea asta, iar eu de paginile, abia Începute, cu amintirile entuzias melor noastre comune de acum aproape patruzeci de ani. Mi-a făgăduit, dar n-a venit la mine nici ieri, nici astăzi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
unuia ca mine, nu prea lesne dedat cu drăgălășeniile și nici cu toată lumea. Poetul bon enfant Ion Minulescu Îmi spunea, când aveam treizeci de ani, iar el treizeci și cinci, „Tata Beldie“ și la fel Păstorel Teodoreanu, starostele bețivanilor de duh; Mihail Sorbul, dramaturgul Patimii roșii, „Beldișor“ (și asta patruzeci de ani de-a rândul); poetul erou Mihail Săulescu, „Beldică“; iar femeile mele, cam după băiatul meu, „Tătoi“ sau „Tololoi“, afară de una singură, cea mai veche, ofensată de a fi aflat, după peste
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Charles Baudelaire, Jean-Boniface Hetrat, Remy de Gourmont, Francis de Pressensé ș.a. Dintre biografiile prezentate În revistă le semnalăm pe ale lui Edgar Poe, Jean Moréas, Eugșne Carrișre, Bernard Shaw, Pierre Quillard, Villiers de l’Isle Adam, Mateiu Ion Caragiale, Mihail Sorbul ș.a. Autorul Își semnează articolele În diferite chipuri: Const. Beldie, C.B., Bel., Bd., B. etc. Primul său text e publicat la 18 ianuarie 1909: „Povestea unui uriaș de Jean Richepin“. Con s tan tin Beldie este atent la fenomenul cultural
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Storck“ (23 octombrie 1911); atrage atenția asupra unor „Conferințe literare la Cluj“ (11 de cembrie 1911); infor mează despre „Simbolismul la Academia Fran ceză“ (22 ianuarie 1912); subscrie cu 20 de lei la tipări rea cărții Letopiseți a lui Mihail Sorbul (10 noiembrie 1913); dis cută atitudinea pe care o au „francezii și soarta Basa ra biei“ (15-22 noiembrie 1915) etc. Ironia lui, atunci când respinge un text, este necruțătoare și caracteristică: „Foaie verde apă rece / Peste pod cucoane trece“ (12 ianuarie
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Fadeev, unde se regăsește și un 33 Serial cu sute de episoade publicat de autorul acestei lucrări În paginile cotidianului vasluian „Obiectiv” basarabean trădător de neam și țară, n.n.), Mormolocul (Sicu și Nițescu), Doamna Ministru (B. Nușici), Patima Roșie (Mihail Sorbul), Idolul și Ion Anapoda (G.M. Zamfirescu) și Kathelin (fără autor, n.n.)”. b. „Activitatea dv., foarte bună” După cum se va putea constata imediat, chiar și cenzorii erau... cenzurați sau, mai bine zis, controlați „la sânge” pentru ca nu cumva să se abată
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
viziona spectacolele și de a ciuli urechile la replicile actorilor pentru ca nu cumva, (Lenin ferește!), să se fi strecurat vreo miștocăreală obișnuită de unii artiști. Conștiincios, Costache notase: „Am vizionat un număr de 4 spectacole de teatru: <<Dezertorul>> de Mihail Sorbul, <<Scurtă convorbire>> de Valentina Leridova, <<Capul altora>> de Marcel Aynie și <<Chirița la Iași>> de Vasile Alexandri (sic!, n.n.)”. Aici, acesta mai declarase că „Relațiile stabilite cu tovarășii cu care muncesc, sînt relații juste, tovărășești”. În spiritul șablonard al acelei
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
greșeli gramaticale făcuse și avea să facă În cariera sa de corector ideologic acest Radu Costache, oricine Își poate da seama cam câte clase făcuse dar, mai ales, pe cine pusese partidul comunist să-i cenzureze pe Paul Everac, Mihail Sorbul, Marcel Proust, ș.a. ț. Planuri de muncă (grea?!?) În acele timpuri În care totul se dirija din altă parte și de la alt nivel și niciodată de unde ar fi trebuit, totul se baza pe planuri de muncă sau sarcini de serviciu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
uitați. Dar Zaharia Bârsan mai colectează succese teatrale cu Trandafirii roșii, poveste zaharată, deși decentă, a unui Zefir care își sacrifică sângele spre a înroși trandafirii destinați unei Liane. Îl imită mai târziu, cu vulgarități, I. C. Aslan în Odinioară. MIHAIL SORBUL Piesa lui Mihail Sorbul care a stârnit la întîiele reprezentații o vie discuție e comedia tragică Patima roșie, remarcabilă prin siguranța tehnică, repeziciunea acțiunii, simplificarea personificației. Sunt numai cinci eroi (Sbilț, Castriș, Rudy, Tofana, Crina), care vin mereu pe scenă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mai colectează succese teatrale cu Trandafirii roșii, poveste zaharată, deși decentă, a unui Zefir care își sacrifică sângele spre a înroși trandafirii destinați unei Liane. Îl imită mai târziu, cu vulgarități, I. C. Aslan în Odinioară. MIHAIL SORBUL Piesa lui Mihail Sorbul care a stârnit la întîiele reprezentații o vie discuție e comedia tragică Patima roșie, remarcabilă prin siguranța tehnică, repeziciunea acțiunii, simplificarea personificației. Sunt numai cinci eroi (Sbilț, Castriș, Rudy, Tofana, Crina), care vin mereu pe scenă și au toți un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o tânără Assunta) are un dialog viguros și o violență de gesturi justificată prin decorul napoletan. Comedia are însă un aer de lucru factice și stilizat în sensul grotesc și baroc al pieselor lui Crommelinck. Alte piese ale lui M. Sorbul sunt sau neînsemnate sau insuficiente. Toate poartă titluri de senzație, promițând mai mult decât dau (Coriolan Secundus, Dracul, Baronul, Don Quichotte). Romanele (O iubești?, Mângâierile panterei) sunt sub orice nivel. PROZATORI ȘI POEȚI N. N. Beldiceanu (1882-1923) și-a umplut opera
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
3,5 m.c./sec., prin intermediul a 5 pompe Brateș 600, dotate cu motoare de 55 kW. Ea preia apa dintr-un bazin de aspirație exterior, situat în albia minoră a râului Jijia, având o adâncime de 1,5 m. Sorburile electropompelor sunt prevăzute cu grătare pentru oprirea materialelor grosiere. Această instalație, dotată cu 5 chesoane, asigură alimentarea cu apă și pe timpul verii, când cotele Jijiei sunt minime. 78 79 Urmează un bazin de aspirație-refurare, cu adâncimea de 8 m., care
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
și Sonata lunii. G. Murnu publică traducerea unor fragmente din Odiseea lui Homer, iar D. Iacobescu (sub pseudonimul I. Mituș) transpune câteva ode ale lui Horațiu. „Cronica teatrală” e semnată de Const. Rîuleț și Corneliu Moldovanu, „Cronica informativă” de Mihail Sorbul, „Cronica politică și parlamentară” îi aparține lui Victor Filotti. Alte rubrici: „Bibliografie”, „Cronica zilei”, „Cronica veselă”. Mai colaborează Vintilă V. Paraschivescu, I. Tanoviceanu, Radu D. Rosetti, Eleonora Strătilescu, N. Cosăcescu, Jan Urban Jarník. L. Cr.
ŢARA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290070_a_291399]
-
teatrul de mâine”, în întâmpinarea căruia se propune crearea unei atmosfere favorabile și a promovării unui repertoriu original, ceea ce ar însemna selectarea unor piese „noi”, ca Baia domniței de Const. Rîuleț, Inspectorul broaștelor de Victor Eftimiu, Patima roșie de Mihail Sorbul și Morții cântă de Al. Davila, cât și publicarea unor texte de teorie sau critică, plasate la rubricile „Știri și polemici”, „Adevăruri crude”, „Expoziții” etc. În sumar mai intră versuri de Al. Iacobescu, I. C. Aslan, Al. T. Stamatiad, Al. Davila
TEATRUL DE MAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290109_a_291438]
-
Christea N. Dimitrescu (Cridim), Ada Umbră, poeme în proză de Const. Rîuleț și, bineînțeles, mult teatru sau comentarii despre teatru. Al. Bran și Ion Minulescu emit considerații despre „teatrul de mâine”, sunt analizate piesele Răzbunarea și Patima roșie de Mihail Sorbul, e comentată dramaturgia lui Henrik Ibsen (Const. Rîuleț), Maurice Maeterlinck (Al. T. Stamatiad), G. B. Shaw. Sunt incluse și însemnări despre Marioara Ventura, Al. Davila, G. Ciprian ș.a., se publică un interviu cu George Enescu, e discutată relația oamenilor politici
TEATRUL DE MAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290109_a_291438]
-
teatru), Camil Petrescu (Teatrul substanțial), Tudor Arghezi (Note pentru discuții organizate, Avant-premiera piesei „Mioara” ș.a.), Constantin Noica, Petru Comarnescu, Pompiliu Constantinescu, Tudor Vianu, Basil Munteanu, Al. Raicu, Pericle Martinescu, Vladimir Streinu, Al. A. Philippide, Ion Marin Sadoveanu, Vintilă Horia, Mihail Sorbul, G. M. Zamfirescu, Geo Dumitrescu, Ion Pas, G. Ivașcu, Ovidiu Drimba, Eugen Jebeleanu, Ovidiu Papadima, Ioan Massoff. Alți colaboratori: Ion Sofia Manolescu, Coca Farago, George Frângă, Ștefan Olteanu, Matei Alexandrescu, Ovidiu Ioanid, N. Crevedia, Lucia Demetrius, Șerban Cioculescu, Dan Petrașincu
TEATRUL NAŢIONAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290110_a_291439]
-
de evidentă factură romantică, prin care se vede bine că a trecut mai ales Victor Hugo și poate chiar și Edmond Rostand. [...] Modelul creat în Vlaicu Vodă a fost apoi urmat de toată dramaturgia noastră istorică - a lui Delavrancea, Mihail Sorbul, N. Iorga, Mircea Dem. Rădulescu, Victor Eftimiu, A. de Herz etc. - centrată pe un identic conflict între Vodă și zavistnicii lui sfetnici. E. LOVINESCU SCRIERI: Le Cotillon, București, 1900; Vlaicu Vodă, București, 1902; ed. București, 1929; ed. îngr. I. Nistor
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
va locui mai mult la Fălticeni, unde din 1918 scoate, pentru puțin timp, „Glasul Sucevei”, „publicație de propagandă culturală și cetățenească”. S-a numărat printre membrii fondatori ai Societății Scriitorilor Români. În personajul Pitarcă, din romanul Mângâierile panterei de Mihail Sorbul, D. poate fi recunoscut cu întregul său cortegiu de ciudățenii. Revistele și gazetele la care a colaborat sau care l-au republicat sunt numeroase. Proza lui, schițe, povestiri, nuvele, fragmente memorialistice închinate copilăriei, dar și versuri sau o serie de
DRAGOSLAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286860_a_288189]