1,064 matches
-
ele. Începând cu 15 octombrie 1981, am luat deci timp de două săptămâni, drumul viilor din Pantelimon. Practica începea după-amiza. Clasele a noua și a unusprezecea intrau în șut de la ora prânzului, după clasele a zecea și a douăsprezecea, care sortau cartofi dimineața. Ca să ajung la Heliade între Vii străbăteam Bucureștiul dintr-un capăt în celălalt, schimbând trei mijloace de transport în comun, toate aglomerate până la refuz. Deși plecam de acasă cu o oră înainte de începerea sortatului, călătoream pe prima scară
LA CARTOFI, LA HELIADE ÎNTRE VII (O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI AL ANULUI 1981) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371089_a_372418]
-
dintr-un capăt în celălalt, schimbând trei mijloace de transport în comun, toate aglomerate până la refuz. Deși plecam de acasă cu o oră înainte de începerea sortatului, călătoream pe prima scară și întârziam zilnic. La siloz, nimeni nu se apuca de sortat până nu se aduna toată formația. De aceea, celor care depășeam sfertul academic, șeful cel mare de la Heliade între Vii, un tovarăș în halat albastru și cu basc negru pe cap, ne făcea de fiecare dată morală pentru lipsa de
LA CARTOFI, LA HELIADE ÎNTRE VII (O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI AL ANULUI 1981) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371089_a_372418]
-
containerele cu cartofi se găseau sub cerul liber. Cartofii erau în mare parte stricați, mucegăiți, îmbrăcați în crustă de pământ uscat, miroseau urât și aveau o consistență puțin mai dură decăt cea a meduzelor proaspăt scoase din apa mării. La sortat înghițeam praf și ne umpleam din cap până-n picioare de colb. După prima zi de practică agricolă, mi-am adus mănuși de lână și, cu ele în mâini, despărțirea cartofilor de dat la gunoi de cei oarecum buni de aruncat
LA CARTOFI, LA HELIADE ÎNTRE VII (O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI AL ANULUI 1981) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371089_a_372418]
-
cei oarecum buni de aruncat în tigaie a devenit mai ușoară. Însă acest lucru conta mai puțin căci tovarășul în halat albastru era greu de mulțumit, fiind aproape tot timpul cătrănit din cauza noastră, a practicanților, pentru că, zicea el, ba nu sortam cartofii cu simț de răspundere, ba pierdeam vremea sporovăind unii cu alții, ba ne apucau foamea și setea când nu era cazul și luam pauză de masă pe nepusă masă. Munca o încheiam când se lăsa întunericul. Atunci o porneam
LA CARTOFI, LA HELIADE ÎNTRE VII (O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI AL ANULUI 1981) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371089_a_372418]
-
dincolo de cosmetizări și contorsionări, mai mult sau mai puțin voite. Titlurile propriu-zise ale discursurilor (dincolo de numerotarea lor, ca un antet, de la “Întâiul discurs” până la “Al doisprăzecelea discurs”) sunt tot atâtea laitmotive, în juror cărora, și în numele cărora, Mircea Chelaru, adună, sortează și analizează tematic, “starea națiunii”. Peste tot în aceste discursuri, deliberat, ca pentru aprofundare, pentru anumite cuvinte cheie sau fraze, autorul folosește aldine, “tușe groase” ce au menirea de a reliefa pilonii reprezentativi în susținerea ideilor și judecăților. În “Întâiul
ROMÂNIA MOLUSCĂ DE MIRCEA CHELARU, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347888_a_349217]
-
dincolo de cosmetizări și contorsionări, mai mult sau mai puțin voite. Titlurile propriu-zise ale discursurilor (dincolo de numerotarea lor, ca un antet, de la “Întâiul discurs” până la “Al doisprăzecelea discurs”) sunt tot atâtea laitmotive, în juror cărora, și în numele cărora, Mircea Chelaru, adună, sortează și analizează tematic, “starea națiunii”. Peste tot în aceste discursuri, deliberat, ca pentru aprofundare, pentru anumite cuvinte cheie sau fraze, autorul folosește aldine, “tușe groase” ce au menirea de a reliefa pilonii reprezentativi în susținerea ideilor și judecăților. În “Întâiul
„ROMÂNIA MOLUSCĂ” DE MIRCEA CHELARU de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347934_a_349263]
-
cu nemții este inevitabilă, eventual într-un wohnhaus cu mai multe apartamente, să le dăm de lucru, să facă ceea ce făceau și acasă... Vreme de un an sau chiar doi, să-i ținem pe toți acolo, să-i forțăm să sorteze gunoiul, să nu asculte manele în metrou la maximum, să nu meargă fără bilete în mijloacele de transport, să se dezobișnuiască de înjurat în locurile publice și nu numai... Să nu mai vorbească de rău pe alții, să nu mai
POVESTEA VORBEI... de KASANDRA KALMANN-NĂSĂUDEAN, MADRID, SPANIA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345024_a_346353]
-
bază de la care se pornise. Deci orice fel de gunoaie intrau într-un dezintegrator unde, într-un puternic câmp electromagnetic, se descompuneau până la nivel elementar, așa cum arată el în tabelul lui Mendeleev. Apoi prin flotare gravitațională în câmp magnetic erau sortate și aranjate în niște sertărașe speciale: fierul al fier, cuprul la cupru, calciul la calciu, carbonul la carbon, etc... Gazele rezultate erau oxigen, azot și hidrogen, ceva argon, xenon sau neon și puteau fi evacuate fără nici o grijă direct în
DULUŢONUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376486_a_377815]
-
transformată în tone de fier, cupru, carbon numai bun pentru a fi folosit drept combustibil, zeci de kilograme de zinc, argint, aur, metale rare precum wolframul, cadmiul, litiul, titanul sau molibdenul, calciu, sulf, ceva uraniu neîmbogățit, și multe altele, toate sortate fără greșeală în cutii ermetice ce puteau foarte ușor să fie depozitate sau transportate. Totul la prețuri care sfidau nu numai concurența ci și realitatea economică.Domnul Löeb era însă un vizionar! După ce lăsă să se scurgă în media informații
DULUŢONUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376486_a_377815]
-
îți vine să crezi. La cruda noastră ”nebunie” Întotdeauna să visezi. Căci eu chiar mi-am amanetat Iubirea într-un colț de rai. Și te-am strigat neîncetat Chiar dacă știu că nu erai. Din visele ce le aveam Eu am sortat gândiri alese. Cu ele, eu, mă primeneam În zilele adesea șterse. În zi, ți-am strecurat petale Știind că tot ți-e la apus. Aș vrea să-ți ies acum în cale Să-ți mângâi visul ! ... Chiar de-i dus
VISE CĂLĂTOARE de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375823_a_377152]
-
pungi pe culori pe care ți le aduc ei. Alimentele în pungă galbenă, hârtia în pungă roșie și plasticul în pungă verde. Dacă apar alte sortări sau amestec de gunoi, atunci gunoierii nu-ți mai ridică gunoiul până nu-l sortezi, adică abia peste alte două săptămâni și numai dacă ai făcut sortarea corectă. Trebuia să curăț peștele și să fac ceva cu resturile și capetele, că aici se face numai fileu, fiind pește suficient ca să-ți poți permite. Din cauza aceasta
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376722_a_378051]
-
scule care după cum apăreau se putea trage concluzia că se pregătea o partidă de pescuit. Doar așa i-a spus și Doina cu o zi în urmă, că vor merge la lacul Viverone la pescuit. Când bărbații au terminat de sortat ustensilele necesare intenției lor,au intrebat-o pe Adriana dacă nu dorește să-i însoțească la lac, la o partidă de pescuit creveți. Desigur că a acceptat imediat, mai ales, că nu avea cu ce să le ajute pe celelalte
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373018_a_374347]
-
reținea pe cele mai frumos lucrate, meșteșugite, fie ele din fier sau din lemn, din ceramică sau sticlă, din lână, in ori cânepă, hârtie sau carton. Apoi, după ce obținea încuviințarea proprietarului de drept, fie el bunic, tată sau mătușă, le sorta după criterii numai de el gândite și cunoscute, le curăța și le aranja în micuțul spațiu ce-i aparținea. Își organiza micuțe expoziții, cu multă grijă și cu mare drag. În prima fază, probabil, îi încolțise ideea de a reține
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
câte ceva de cumpărat, dar cum la Sinaia avea alte posibilități decât într-un magazin sătesc, renunță. Dacă avea timp, dădea sâmbătă o fugă până la Mangalia. Când a ajuns acasă, s-a apucat imediat să-și facă inventarul garderobei și să sorteze cam ce dorea să-și ia la munte. Știa din experiență că la Sinaia putea să fie și frig și cald în aceeași zi, așa că, prevăzătoare, și-a pregătit și câteva lucruri mai groase, mai de toamnă. Cu brațul plin
CAP. VIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374256_a_375585]
-
dar, la deosebire de rasă cată în ultima linie să reducem și deosebirea de apucături - de aceea repetăm că mugurii încă inocenți de la "Unirea" vor trebui să se aleagă mai la urmă într-un fel și abia atunci vom putea sorta cine dintre d-lor se potrivește între roșii, cine nu. De admit sau de nu admit rezerva noastră e pentru noi indiferent. Grecii ar putea să nu admită deosebirea ce-am face între ei și albaneji, dar asta nu împiedică
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
să punem punct și să eliminăm acel lucru care ne face rău din viața noastră. Doar așa putem construi și spera că vom deveni persoane de succes, eliminând obiceiurile proaste și păguboase. Din când în când facem curățenie în dulap. Sortăm lucrurile care ne sunt dragi, cele care ne plac, care ne mai vin, cele care se asortează, cele care ne scot în evidență calitățile fizice iar pe celelalte care nu ne mai sunt pe plac le dăm altora. De ce să
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2980]
-
d'" équivalence ". De fait, la multiplicité des modalités adverbiales ne vient pas ici déterminer le concept, mais en masquer le caractère imprécis. En effet, le concept d'équivalence n'est finalement ici qu'un synonyme de celui de traduction. En sorte que le type de définition proposé est tout simplement de nature tautologique, c'est-à-dire qu'il nous apprend seulement que la traduction est une traduction !69 Pour ne pas aboutir à une définition tautologique du type " la traduction est l
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
acte poétique : " Dans la mesure où l'effort poétique consiste à se mettre à l'écoute de "l'autre" dans la langue du propre, l'écoute de l'"étranger" dans la langue natale, l'acte de traduction devient, en quelque sorte, la figure même de l'acte poétique. "79 Îl convient de remarquer le changement qu'apporte cette théorie de " la traduction-écriture " : on passe, en effet, d'une conception du traduire comme passage, définition restreinte, strictement linguistique, à une reconsidération du
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
départ dans un registre plus neutre, éliminer leș marques d'oralité et d'humour et ainsi de suite.172 La traduction en fonction du skopos du texte dans la culture cible devient réécriture.173 L'approche fonctionnaliste, liée en quelque sorte à l'approche sociolinguistique, nous rappelle que la traduction accomplit un rôle économique et social dans la culture d'arrivée.174 Elle renvoie, entre autres, à la problématique de l'éthique du traducteur, à să responsabilité par rapport au skopos
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de traduction du style, à savoir la recréation des traits stylistiques de la langue source et le remplacement de ceux-ci avec des traits équivalents.305 Selon le même traductologue, reste hors discussion " l'attitude qui se veut intermédiaire, en cherchant une sorte d'équivalence chimérique et qui ne satisfait à personne "306. Nous analysons en détail la traduisibilité des marques stylistiques du texte poétique de Lucian Blaga dans leș Chapitres V et VI de notre thèse. 5. 2. Traduisibilité de la figure Și
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
se traduire au-dehors, mais encore acquiert l'existence par soi-même, et est véritablement créé comme sens "326. Ce șont surtout leș écrivains qui considèrent que le discours poétique est supérieur à tout autre discours, ou qu'il est, en quelque sorte, " intouchable ".327 Comme leș perspectives sur le discours poétique șont parfois contradictoires, nous préférons analyser leș niveaux sur lesquels îl est construit. Dans l'étude que nous avons citée, Olga Gălățanu identifie deux niveaux : l'organisation énonciative et le contenu
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
la non-poésie en ce qu'elle a non un autre sens mais un sens autre. "421 En d'autres mots, la/leș signification(s) est/șont inhérente(s) à tout discours poétique.422 Une troisième théorie, qui réunit en quelque sorte leș deux autres que nous avons exposées ci-dessus, et qui, selon nous, est devenue presqu'un cliché de la linguistique, définit le discours poétique comme un " écart " du langage courant, ou bien comme " une violation systématique des normes langagières ". Cette vision
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Le caractère cryptique de la poésie pourrait être, à juste titre, la différence la plus évidente entre leș deux systèmes de discours. 1. 3. 3. Le langage poétique comme révélation Au début de ce chapitre, nous avons remarqué le statut en quelque sorte " intouchable " du discours poétique, statut proclamé par des écrivains, des théoriciens de la littérature ou des philosophes. Ils ont considéré que le langage, surtout dans son usage poétique, est une manifestation et révélation à valeur épiphanique, lien entre le sujet parlant
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
cadre du discours, comme la surdétermination, la conversion et l'expansion.504 Cependant, même à l'aide de cette approche linguistique, la définition du concept de littérarité reste assez floue. Propriété de ce qui est littéraire, la littérarité est, en quelque sorte, indéfinissable ; elle fait plutôt référence à l'ineffable qui caractérise la littérature en général et le discours poétique en particulier. Par analogie avec la littérarité, Cohen définit la notion de poéticité comme " ce qui fait d'une œuvre donnée une
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
se réalise seulement au niveau du contenu, sans prendre en compte le signifiant du texte, șes sonorités, son niveau d'oralité, comme, par exemple, le rythme.558 Comme la traduction réussie est une traduction-texte, le traducteur est devenu, en quelque sorte, écrivain, artisan de son propre travail, comme le remarque Maurice Blanchot : Le traducteur est un écrivain d'une singulière originalité, précisément là où îl pârâit n'en revendiquer aucune. Îl est le maître secret de la différence des langues, non pas
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]