529 matches
-
domniei mele...că...am făcut milă cu Petre sârbu, carele fiind om strein și căsătorindu-să aicea în țară și așăzîndu-să ca unul din pămînteni...l-am miluit cu o bucată de loc...ci iaste în șăsul Bahluiului, la capătul Podului Spînzurătorilor de sus, sub iazul domnesc, unde și-au făcut Petre casă și băcălie...și dugheana dinaintea casei”... De ce te-ai oprit, fiule? Pentru că nu știu cum să-ți spun, părinte, dar din nou avem de a face cu o față bisericească, care
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
de mine - bătrânul clătina din cap a aprobare și a mirare...Cine știe? Cert este că după o vreme a oftat adânc și pentru a-și feri ochii de privirea mea s-a prefăcut că se uită în lungul Podului Spânzurătorilor...Dragul de el!...Probabil și a adus și el aminte de mama lui și o lacrimă ce ședea în inimă i s-a șupurit în colțul ochilor, împăienjenindu-i...Am așteptat ca pacea cea binefăcătoare să se așeze în sufletul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
lacrimă ce ședea în inimă i s-a șupurit în colțul ochilor, împăienjenindu-i...Am așteptat ca pacea cea binefăcătoare să se așeze în sufletul și în gândul lui și abia apoi am vorbit: De ce se cheamă această uliță Podul Spânzurătorilor? Apoi am mai vorbit noi de asta, fiule, dar nu am spus că spânzurătorile erau așezate „la capătul ...de sus” al Podului Spânzurătorilor, fapt ce se vede din hrisovul lui Grigorie Ioan Calimah de la 16 septembrie 1762 (7271). Și acum
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Am așteptat ca pacea cea binefăcătoare să se așeze în sufletul și în gândul lui și abia apoi am vorbit: De ce se cheamă această uliță Podul Spânzurătorilor? Apoi am mai vorbit noi de asta, fiule, dar nu am spus că spânzurătorile erau așezate „la capătul ...de sus” al Podului Spânzurătorilor, fapt ce se vede din hrisovul lui Grigorie Ioan Calimah de la 16 septembrie 1762 (7271). Și acum, dacă nu ți-i cu supărare, fiule, spune-mi cum s-a numit înainte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
în sufletul și în gândul lui și abia apoi am vorbit: De ce se cheamă această uliță Podul Spânzurătorilor? Apoi am mai vorbit noi de asta, fiule, dar nu am spus că spânzurătorile erau așezate „la capătul ...de sus” al Podului Spânzurătorilor, fapt ce se vede din hrisovul lui Grigorie Ioan Calimah de la 16 septembrie 1762 (7271). Și acum, dacă nu ți-i cu supărare, fiule, spune-mi cum s-a numit înainte această uliță? Întâi trebuie să spun că lângă „Poarta
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
a Curții domnești se aflau grajdurile gospod...Și nu-i de mirare că ulița s-a numit”Podul Gunoaielor”. Ar mai fi de adaugat că din vale de uliță se afla fânăria gospod...Ulița, sau cum se numește astăzi, Podul Spânzurătorilor, ține însă doar până la podul de peste Bahlui, pe care nu știu din ce pricini l-au numit Podul Roșu... Poate... Unii spun că nu podul ce trece peste Bahlui s-ar numi așa, ci ulița până la pod, cum este și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ulița până la pod, cum este și firesc. Motivele? Ar fi două: întâi „gurile rele” spun că pe această uliță ar cam fi fost multe case cu felinar roșu la poartă, semn că acolo sunt femei ușoare. Alții spun că Podul Spânzurătorilor poartă numele de Podul Roșu pentru că aici în spânzurătorile puse de voievozi ar fi curs și curge mult sânge... Dar, dincolo de Bahlui, ulița se numește Podul Lung. Este adevărul adevărat. Și asta pentru că această uliță este lungă-lungă până la ieșirea din
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
fi două: întâi „gurile rele” spun că pe această uliță ar cam fi fost multe case cu felinar roșu la poartă, semn că acolo sunt femei ușoare. Alții spun că Podul Spânzurătorilor poartă numele de Podul Roșu pentru că aici în spânzurătorile puse de voievozi ar fi curs și curge mult sânge... Dar, dincolo de Bahlui, ulița se numește Podul Lung. Este adevărul adevărat. Și asta pentru că această uliță este lungă-lungă până la ieșirea din târg, spre Valea Adâncă, unde... Știu povestea, părinte. Acolo
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
să stau pe lângă sfinția ta? Ca drept dovadă, ascultă ce spune Grigorie Alexandru Ghica voievod în cartea de întărire de la 6 iulie 1764: „Și l-am miluit cu o bucată de loc...ce iaste în șăsul Bahluiului la capătul Podului Spînzurătorii de Sus supt iazul domnesc pornind din capul Nicolinii...Și s-au pus piatră la capul Podului Spînzurătorii, de unde s-au început hotarul întăi...iată că și domniia mea am întărit Petrii sîrbului băcal, pe tot locul acela”. Cred că
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
întărire de la 6 iulie 1764: „Și l-am miluit cu o bucată de loc...ce iaste în șăsul Bahluiului la capătul Podului Spînzurătorii de Sus supt iazul domnesc pornind din capul Nicolinii...Și s-au pus piatră la capul Podului Spînzurătorii, de unde s-au început hotarul întăi...iată că și domniia mea am întărit Petrii sîrbului băcal, pe tot locul acela”. Cred că ai băgat de seamă că în această carte de întărire se vorbește de apa Nicolinei. Am fost atent
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
crede că asta-i calea cea mai bună, atunci nu am decât a te urma. Cu pas moale și cu privirea burnițată asupra a tot ce îi iese în cale, bătrânul pornește înainte. Îl urmez îndeaproape. Urcăm agale pe Ulița Spânzurătorilor și, după ce trecem prin fața Curții domnești ocolind zidul ce înconjoară biserica Sfântul Nicolae Domnesc și casa Mitropolitului Dosoftei, intrăm pe Ulița Rusească...Mare forfotă...Este un dute-vino continuu...Fețe boierești în trăsuri purtate de cai focoși, călăreți care trec ca și cum
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
mai apară scris că Zeus a făcut asta, sau aia, ci un nume mai apropiat cu ceea ce a făcut și face el din acest popor. Acum, vă rog să mă scuzați, numele de Zeus dat unui asemenea individ, demn de spânzurătoare, mi-a stârnit pe loc atâta greață, încât fug să folosesc eficient un anumit loc din baie, ca să nu distrug bunătate de tastatură ... Viruși informatici (file de jurnal) Cine nu au auzit în zilele noastre câte ceva despre virușii informatici? Cred
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
am dat danie svintei mănăstiri Tri Svetiteli”. Sumbră vecinătate avea mănăstirea Trei Ierarhi! Asta n-ar fi mare lucru, dar știi foarte bine, fiule, că în fața Curții domnești - deci în vecinătatea mănăstirii „Tri Svetiteli” - s-au aflat multă vreme și spânzurătorile. Acestea însă cu timpul au coborât - pas cu pas - pe Podul Gunoaielor, care mai târziu s-a numit al Spâzurătorilor, și, în sfârșit, Podul Roșu, cum a purtat numele un timp actuala Stradă Palat. Până la urmă, spânzurătorile au fost duse
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
multă vreme și spânzurătorile. Acestea însă cu timpul au coborât - pas cu pas - pe Podul Gunoaielor, care mai târziu s-a numit al Spâzurătorilor, și, în sfârșit, Podul Roșu, cum a purtat numele un timp actuala Stradă Palat. Până la urmă, spânzurătorile au fost duse pe „Movila Sarandei”, din vecinătatea mănăstirii Frumoasa, în fața Iarmarocului târgului... Demnă de luat în seamă este și dania făcută de „Lascarache vel căminar, ginerele lui Iacomi ce-au fostu vistiernic, și... Alexăndrache cămăraș, feciorul lui Iacomi”. Aceștia
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
grămadă de lucruri despre crime, îi spuse Wilt tinerei masive. Tata joacă golf cu șeful poliției, îi explică fata. Vine la noi la cină și ne spune niște povești super! El zice că ar trebui să se reintroducă pedeapsa cu spânzurătoarea. — Sunt sigur că zice asta, comentă amar Wilt. Era ceva tipic pentru secretarele-șefe să aibă printre cunoștințele lor șefi de poliție care să vrea să reintroducă spânzurătoarea. Fetele de la clasa de secretare-șefe n-aveau în cap decât pe mami și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
niște povești super! El zice că ar trebui să se reintroducă pedeapsa cu spânzurătoarea. — Sunt sigur că zice asta, comentă amar Wilt. Era ceva tipic pentru secretarele-șefe să aibă printre cunoștințele lor șefi de poliție care să vrea să reintroducă spânzurătoarea. Fetele de la clasa de secretare-șefe n-aveau în cap decât pe mami și pe tati și povești de doi bani. Oricum, spânzurații nu suferă, zise tânăra cea masivă. Sir Frank zice că un călău bun poate să scoată un bărbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
ore de interogatoriu, când știe foarte bine că am localizat trupul victimei cu precizie milimetrică? Sergentul Yates clătină din cap. — Am cunoscut la viața mea câțiva clienți de-ai noștri duri ca dracu’, mai ales după ce s-a renunțat la spânzurătoare, dar ăsta le dă clasă la toți. După părerea mea, e un psihopat cum rar ajungi să vezi. Flint respinse ideea sergentului. — Psihopații cedează repede, spuse el. Mărturisesc crime pe care nici nu le-au comis sau mărturisesc crime pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
că are dreptate - o dreptate invincibilă - și că toți ceilalți greșeau. Până acum avusese întotdeauna îndoieli. Poate că, la urma urmei, cei din anul II Tencuitori aveau dreptate când spuneau că sunt prea mulți maimuțoi străini în țară. Poate că spânzurătoarea era o soluție eficientă. Wilt nu era de aceeași părere, dar nici nu putea fi absolut sigur. Numai timpul putea s-o dovedească. Dar în cazul Statul versus Wilt, în cazul uciderii doamnei Wilt, vinovăția lui nici nu intra în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
șovăise să pună mâna pe mitralieră împotriva parașutiștilor și a celor din Legiunea străină, și din adolescență moartea îl însoțise pe drumul său și continuase să-l însoțească în primii ani ai mandatului său, când fusese nevoit să condamne la spânzurătoare o mulțime de colaboraționiști. Prin urmare, nu avea dreptul să se sperie de moartea a paisprezece temniceri, doar că pe acești temniceri îi cunoștea, pe fiecare în parte, știa numele și gusturile fiecăruia și mai știa și că li se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
de capitală. Până atunci, centrul politic al țării se găsea mai la sud, la Isfahan, Kirman sau Șiraz. Iar pentru locuitorii acestor orașe, „neciopliții din nord” care-i guvernează și care nu le cunosc nici măcar limba sunt numai buni de spânzurătoare. Actualul șah avusese nevoie, cu prilejul suirii pe tron, de un tălmaci ca să se adreseze supușilor săi. Se părea, totuși, dobândise, de-atunci, o mai bună cunoaștere a persanei. Trebuie spus că timpul nu-i lipsise. La sosirea mea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
persecutorilor săi. Într-adevăr, papa, regele și Nogaret mor În cursul aceluiași an. Cât despre Marigny, după dispariția regelui va fi bănuit de niște delapidări din avutul public. Dușmanii săi Îl vor acuza de vrăjitorie și-l vor duce la spânzurătoare. Mulți Încep să se gândească la Molay ca la un martir. Dante se face ecoul indignării multora față de persecuția templierilor. Aici se sfârșește istoria și Începe legenda. Unul dintre capitolele ei pretinde că, În ziua În care Ludovid al XVI
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
paie peste foc: Tu nu ai viață, și din cauza asta trebuie să mori. Tu nu exiști, și de asta trebuie să dispari." Soarta lui Zizi era hotărâtă, nu mai avea nici o scăpare. Garoafa rosti sentința: Tribunalul Negru o condamnă la spânzurătoare și ardere pe rug. Ne-am grăbit să și executăm sentința, cât timp Zizi, buimăcită, nu apucase încă să-și dea seama de situația ei mizerabilă și să înceapă să se jelească, pentru că astfel ne temeam că ar fi putut
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
măcar. Ascultam sunetele arțarului din spatele gării... dar mi se pare că nu v-am spus încă nimic despre acest arțar. Un arțar bătrân, scorburos și uscat, de o formă ciudată, semănând în același timp cu o paiață și cu o spânzurătoare. Îl năpădiseră urzicile și omizile și rămăsese aproape fără crengi. Cum a pornit vântul, a început să facă un fel de plecăciuni țepene și caraghioase, ca niște temenele de clovn, însoțindu-le cu niște țipete scurte și scâncete ce păreau
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
Nu-i loc de supărare, sfințite. În acele vremuri, unele ulițe ale Iașilor au fost podite cu bârne de stejar. Așa au fost podite: „Podul Vechi” (str. Ghica Vodă n.n), „Podul Hagioaiei” (Bd. Independenței n.n), „Podu Roș”(Podul Spânzurătorilor, Str. Palat de astăzi n.n) , „Ulița Mare”, sau, cum i se mai spunea, „Ulița Boierilor” (Ștefan cel Mare și Sfânt n.n). „Mă bucur că am cu cine sta de vorbă și mai ales că știi multe lucruri despre
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
pentru a studia inscripțiile de pe cruci. "Protocolul" cerea ca, înainte de căderea serii, să fiu la "palat". Trebuia să am grijă să deschid portița bivoliței care mergea în ciurdă. Apoi, mă instalam la ușa grajdului, lângă părul unde fusesem amenințat cu spânzurătoarea, așteptând ca mama să mulgă bivolița. Mă obișnuisem să beau pe nerăsuflate, înainte de cină, cam un litru de lapte. "Să nu te prind că nu mănânci la masă", îmi zicea mama, dîndu-mi oala aproape plină. 22. Lisa era un loc
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]