534 matches
-
vei putea cere de la mine orice vei dori. — Doamne, nu-mi trebuie nici o răsplată. Nici oamenii mei n-ar primi-o. Pentru noi, va fi o bucurie și o sărbătoare să-l vedem pe ticălosul de Eglord legănându-se În spânzurătoare. Pe prea mulți dintre noi i-a torturat și ucis, numai așa, pentru plăcerea lui. Stăpâne, vino mâine pe seară Încă o dată. Până atunci, cred că voi putea să-ți spun câte ceva. E mai bine decât să mă arăt eu
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
dacă nu necredincioși, cel puțin șovăielnici? Ducii, gândi el, sunt prea tineri și nu cunosc firea ome nească. Dacă l-ar Întreba pe el, le-ar spune că lupul Își schim bă părul, dar năravul ba. Ar trebui trimiși la spânzurătoare toți vasalii ăștia necredincioși! În ștreang ca niște hoți de rând, nu primiți cu onoruri ca niște prieteni! Conrad dormi prost și avu coșmaruri. O vedea mereu pe Adelheid cu părul despletit, călărind peste o apă tulbure pe care pluteau
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Eglord râse disprețuitor: — Nu lupt cu cerșetorii. Nu arăți deloc a cocoșat. Dar te știu, nu ești tu cel care se laudă peste tot că vrea să se răzbune pe mine? N-o să-ți priască, ai să atârni de prima spânzurătoare, acolo unde ți-e locul. Un cavaler nu trage sabia Împotriva unui tâlhar la drumul mare! — Ucigaș blestemat, Îndrăznești să te numești cavaler, după toate fărădelegile pe care le-ai săvârșit? Tu, care ai necinstit-o pe fiica stăpânului tău
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
am dat danie svintei mănăstiri Tri Svetiteli.” - Drept să spun, mărite Spirit, m-au cam trecut fiorii când am auzit că în apropierea Trei Sfetitelor se afla temnița domnească. Stiam de fântânile din fața Curții Domnești, știam că au fost și spânzurători în preajma acestora, dar despre temnița domnească habar nu aveam. - Uite că ai aflat acum. Dar să mergem mai departe și să vorbim despre alte danii. Una, care o să te mire, este o velniță. Aceasta a fost făcută de Gheorghe Duca
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
vechime, puneau soarele în centrul universului și planetele în jur. Învățații lor au fost precursorii lui Kopernik, Galileu și Newton. Într-al zecelea și unsprezecelea secol în Apus (Anglia, Franța, Germania), s-a așezat o lege ca să fie iertați de spânzurătoare criminalii care știau să scrie și să citească (beneficium clericorum). Rânduiala a stăruit mai mult timp în Anglia. Hoțul care a furat până la 500 livre întâia oară și criminalul fără intenție se prevalează în fața judecătorului de multe ori analfabet de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
omul a creat pe Dumnezeu." Chilon: Să trăiești cu prietenii tăi astfel, ca și cum într-o zi ar fi să-ți devie dușmani. *1 Uneori ești nevoit să vorbești așa încât nătărăii și duducile să nu înțeleagă. *1 Spunea un franțuz că spânzurătoarea e o lingușire adusă seminții omenești. Sunt ridicați în ștreang patru-cinci ticăloși, ca să se arate că ceilalți sunt oameni de treabă. *1 O prefață, spun italienii, e la salsa del libro, adică sosul cărții. *1 Nu izgoniți artele agreabile. Conopida
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
activist să i-l confiște. Revelatoare pentru condiția sa morală mi s-a părut mărturisirea că s-a căsătorit abia în clipa cînd și-a dat seama că nu mai are nici o șansă să se remarce intelectual: „Am ales între spînzurătoare și viața banală.” Familia, pe care o slujește docil, nu-l ajută să depășească starea de marasm. Se simte singur, din ce în ce mai singur, în „marea umană”. Citește, scrie, dar fără elan. * Următoarea parafrază ar putea fi o regulă pentru ținerea oricărui
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și ei erau riguros încadrați. Totul se petrecea la doi pași de frontieră: metodele CIA. Democrațiile au câteodată astfel de pudori. Degeaba s-au străduit cei responsabili să distrugă toate urmele, rămân întotdeauna indicii, mărturii, un jug cu inele, o spânzurătoare în fundul unei curți. Urmele rușinii. Străbătând Sudul Libanului, de la coastele acoperite cu măslini, migdali, pini și stejari și până la trecătorile și satele din munți, retrăiesc aceeași impresie ca și aceea încercată o lună mai devreme pe când parcurgeam nordul Israelului: o
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Dar când da pe la picioare, Ea zicea că nu o doare Ursul păcălit de vulpe-Ion Creangă Și-a venit și găinușa Ca să ouă mărgelușa. Punguța cu doi bani-Ion Creangă Dar ...muieți-s posmagii oare? Că de nu,mai bine este La spânzurătoare. Povestea unui om leneș-Ion Creangă Caprele de bucurie Horă mare au pornit Și vor fi jucând și astăzi Dacă n-or fi obosit. Capra cu trei iezi-Ion Creangă Avea cisme noi jupânul Și și-ambogățit stăpânul. Motanul Încălțat-Charles Perrault Priveau părinții
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
o manieră fluidă, sobră și lipsită de înflorituri, cu acele câteva momente de bravură care sunt impresionante chiar și după standardele actuale : scena reflectorului care-l terorizează pe Bologa noaptea și scena din final, cu camera înregistrând aproape subiectiv funia spânzurătorii și reușind să transmită un sentiment interior profund de neliniște și teamă. Reconstituirea lui Pintilie cu care Pădurea... lui Ciulei formează un fel de diptic canonic pentru istoria filmului românesc este și ea oarecum o ecranizare ; spun oarecum deoarece nuvela
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
frust ar fi nota caracteristică a versului. Totuși, încă de la început se poate constata predilecția către anecdotic și ironie (inclusiv autoironie), către epicul ori portretul șarjat. Poetul declară, de altfel: „Sunt un François Villon, născut din flori,/ În jurul meu roiesc spânzurători” (Sunt un François Villon). Se disting unele poezii tip joc (cu „poantă” finală), de o simplitate cvasifolclorică. O anumită ingenuitate se manifestă, cu grație jucată, argheziană, și în poemele cu tematică religioasă: „A venit la mine și mi-a spus
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288945_a_290274]
-
durerile și necazurile, greutățile celor din jur. Avea expresii triste, consolatoare; „Asta-i viața ! Trece și asta !. Are să fie mai bine! Așteaptă cu răbdare” ! De la bunicii din Corbeni mi-a rămas în amintire o capcană pentru câini vagabonzi, ca o spânzurătoare. Într-o groapă înconjurată cu un fir de sârmă, se punea carne, resturi de la păsările sau de la mieii tăiați. Groapa era înconjurată cu sârma care era prinsă sus într-o cumpănă ca de fântână. Când cădea în capcană câte un
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
dădui dușcă pe gât și cu un aer mânios răspunsei: Pentru Dumnezeu! Ce vreți, domnilor?... Să vă spun numaidecât că vulpea a fost bearcă 137, asta n-o pot face nici în ruptul capului, măcar de m-ați duce la spânzurătoare. Un strașnic hohot de râs peste care domnea, se înțelege, râsul lui Codreanu, întâmpină vorbele mele. Dânșii habar n-aveau că eu îi trăgeam pe sfoară cu povestea lui Odobescu. Dar culmea nu-i aici. Catrințaș, care ședea în picioare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
nu mai știm să râdem, l-am dus la lada de gunoi pe Bulă, despre care toți credeau că-l cheamă altfel. Pe vremea lui, cât de greu era, mai aveam puterea să râdem de cel care, amenințat fiind cu spânzurătoarea, dacă nu-și face planul, întreaba nevinovat: „Funia trebuie s-o cumpăr singur sau mi-o dă întreprinderea?”. Cum să te spânzuri acum, dacă nu mai ai nici fabrici de săpun (oare merge cu acesta contrafăcut?), nici de frânghii? Ești
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
întâmplat în Ardealul românesc. Nimic mai fals. Pe câmpul de luptă nu s-au prezentat doar nemeșii și grofii unguri, în cea mai mare parte de altă origine, decât maghiară, între care și mulți de origine românească, toate silniciile, schingiuirile, spânzurătorile, execuțiile au fost făcute de unguri și secui, fără deosebire de clasă socială. Când, la 15 martie 1848, Dieta maghiară, întrunită la PojonBratislava, declară independența națiunii maghiare, desființarea obligațiilor feudale, a iobăgiei, dar și, lucru grav, unirea Transilvaniei cu Ungaria
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ar trebui să facă , dacă, într-adevăr, susțin, sus și tare, că alegerile au fost falsificate. Vă mai amintiți de revoluția din 1905-1907 din Rusia. A fost o repetiție generală pentru revoluția din 1917. Atunci Stolâpin a umplut Rusia cu spânzurători (cravatele lui Stolâpin!) Acum, la Chișinău, se oblojesc rănile, se plâng morții, iar în turbinca lui Voronin încape și opoziția și România. Cred că la Chișinău s-a făcut o repetiție generală. 7 mai 2009 Tainul parvenitului Motto: „Dacă dai
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de chirurgie, și înainte, corabie! O clipă, vă rog! Terapia intensivă a uitat să recupereze un obiect din patrimoniul ei: perna! O dă înapoi. Face restul traseului fără pernă. Nu e grav. Începe să se ridice și să meargă împingând spânzurătoarea (așa se numește!) cu perfuzia. Își face singură toaleta la lavoar. Ajutată de două asistente scunde, negre, foarte simpatice, care fac cu schimbul, deoarece să scoți și să îmbraci la loc cămașa, perfuzia rămânând prinsă de braț, pretinde oarece subtilitate
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
mai în grabă din oraș. - De ce? - Ai omorât pe Castelmare. - Știu. {EminescuOpVII 130} - Știi. Dar ceea ce nu știi poate e că el e nepotul și moștenitorul lui podesta din acest oras, că duelele sunt oprite și că poți ajunge la spânzurătoare. - Ei și? - Ei și? De unde - ai învățat acest limbagiu, Ieronim, adaose bătrânul molcom, copilul meu! Mi-ar părea rău de capul tău atât de frumos. Afară de-aceea mai ai o considerație... Iat-o. El îi dete o hârtie mâzgălita
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
fugi cât mai în grabă din oraș. - De ce? - Ai omorât pe Castelmare. - Știu. - Știi... dar ceea ce nu știi poate e că el e nepotul și moștenitorul lui podesta din acest oraș, că duelele sunt oprite si că poți veni în spânzurătoare. - Ei și? - Ei și? De unde ai învățat acest limbagiu. Ieronim, zise bătrânul molcom...... copilul meu... mi-ar părea râu de capul tău atât de frumos. Afară de-aceea mai ai o considerație... Iat-o. El îi dădu o hârtie mâzgălită
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
zise el, trebuie să fugi cât mai curând din oraș. - De ce? - Ai omorât pe Castelmare. - Știu. - Știi. Dar ceea ce nu știi e ca el e moștenitorul lui Podesta din acest oraș, că duelele sunt oprite si că poți ajunge-n spânzurătoare. - Și? - Și? Ieronim, adause bătrânul molcom, mi-ar părea rău de capul tău. Afară de aceea mai ai o considerație... Iat-o. Îi dete o hârtie mizgălită în linii strâmbe. Cezara cătră Ieronim Fugi te rog. Nu l-ai ucis pe
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
mai în grabă [curînd ] din oraș. - De ce? - Ai omorât pe Castelmare. - Știu. - Știi. Dar ceea ce nu știi poate e că el e nepotul și moștenitorul lui Podesta din acest oraș, că duelele sunt oprite și că poți ajunge la [-n] spânzurătoare. {EminescuOpVII 175} - Ei și? - Ei și? De unde - ai învățat acest limbagiu, Ieronim, adaose bătrânul molcom, copilul meu mi-ar părea rău de capul tău atât de frumos. Afară de-aceea mai ai o considerație... Iat-o. El îi dete o
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
se Învârtește conversația - ce Înseamnă pentru evrei faptul că milioane și milioane de oameni le doresc moartea. Restul umanității i‑a izgonit. Hitler a rămas de pomină cu declarația că, atunci când va ajunge la putere, va instala rânduri, rânduri de spânzurători În Marienplatz din München și evreii până la cel din urmă, vor atârna acolo. Evreii au fost pașaportul lui Hitler pentru venirea la putere. Nu a avut și nici nu i‑a trebuit un alt program. A devenit cancelar unind Germania
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
a agitat lălâie și ca vai de capul ei; privirea îi înghețase de groază. Au venit niște soldați cu cazmale și au făcut câteva găuri în pământ. Alții au adus scări și drugi și au ridicat ceva semănând cu o spânzurătoare. Dar Romilde nu era sortită să moară cu gâtul în ștreang, nici de țăruș și nici de curea. Sub drugul orizontal era o gaură încă goală. Au înfipt în ea un par neted, înalt de cinci coți și lat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
a călăuzi, de a arăta calea, deci iluminare; faptul de a da porunci, sau de a da cunoașterea poruncilor, deci arătarea legilor. În "învățătură" sînt cuprinse cele trei sensuri: cunoaștere, iluminare, ascultarea legii. 57 (ÎI, 39) Tyburn: Loc al faimoaselor spînzurători din Londra, la nord de Hyde Park. Cum sugerează și numele (dial. scoțian: burn = pîrîu; engl. veche burna = izvor, pîrîu), era situat lîngă un pîrîu care traversa Oxford Street și curgea prin St. James Park, după care trecea în subteran
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
al treilea divan, s-au cunoscut sfârșitul lor, că aduse vlădica pravila și au deschis la un loc și la un cap unde zicea: Boierul care va umbla împotriva domnului și a țării să-l spânzure și să-i facă spânzurătorile mult nalte cu un cot decât al altor oameni proști și i-au dat lui Staicu de au citit capul acela și și-au văzut osânda” [Anonimul Brâncovenesc] sau „peste/ fără pravilă”. Năravurile nu se schimbau. Ignoraseră legea - sunt de
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]