932 matches
-
Nu trebuie să treacă, ați înțeles? O clipă mai târziu, din primele linii răsună, ca o explozie, un zăngănit cumplit produs de ciocnirea dintre cele două trupe. — Ce trebuie să facem? întrebă Ambarrus, strigând, fiindcă urletele luptătorilor deveniseră asurzitoare. — închideți spărturile. Așa cum am stabilit: tu iei cele două cohorte din dreapta, eu le iau pe cele două din centru. Bretannione o să-și conducă armoricanii. Almirus rămâne lângă mine, cu însemnul. Dacă vedeți că dușmanul sparge frontul în fața voastră, porniți în goană înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
lor începu să dea semne de slăbiciune, iar ici și colo putu vedea câte un soldat ieșind din rând; apoi, în partea dreaptă, oamenii porniră să dea îndărăt și, în fine, o luară la fugă cete-cete, lăsând să năvălească prin spărtură primele grupuri de barbari, care în câteva clipe deveniră o hoardă. Mulți soldați, mai ales din ultimele rânduri, își căutară scăparea prin coridoarele ce despărțeau cohortele bagaude, însă Metronius înțelese că fuga lor dezordonată risca să dezmembreze rândurile alor săi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
asta. Sună la instalator și la pompieri. Sună la pompieri mai Întâi și spune-le că tu chemi instalatorul. Nu sta acolo. Repede. O luă de braț și o Întoarse către ușă. Wallace evident Încercase să Își Îndese cămașa În spărtură. Când nu-i ieșise socoteala, se peirduse cu firea. Veșmântul zăcea călcat În picioare, iar el și Lal Încercau să aducă laolaltă capetele desfăcute de țeavă. — E ceva În neregulă cu cuplajul. Cred că am ras filetul, spuse Wallace. Stătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
de lângă coliba jitarului; în urmă, ieși și românul, își repezi căciula pe ceafă și cătă lung în urma străinului; apoi își repezi căciula pe ochi și intră liniștit în colibă. Focuri vioaie pâlpâiau în ogrăzi; capete mirate de copii ieșeau prin spărturile gardurilor. Călărețul se opri la rateș și descălecă. Era un om voinic, bine legat, în puterea vârstei, cu mustăți stufoase și cu ochi pătrunzători; umbla îmbrăcat cu straie cenușii de șiac și în cap avea o pălărie neagră, lată în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
încremenit pe cer un fulger rupt, ca o amenințare. Are să vie vremea rea, neică Marine!... Vânătorul nu întoarce capul; vâslește încordat; și din lulea se înalță pânze ușoare de fum. În asfințit, nourii se sparg deodată, și asupra Iezerului, prin spărturi, țâșnesc izvoarele sângeroase ale amurgului de flăcări. Balta neclintită pare de sânge, până la umbra neagră, depărtată a sălciilor. Luntrea face un ocol mare prin apele înflăcărate. Apoi încet-încet lumina scade, pe când lopețile sună cu lepăit de unde. Nourii în asfințit se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
și drumețul într-o încăpere mică, lipită cu lut și humuită. Într-un colț se ridica un horn; hogeagul lui trecea până la coama de pământ a bordeiului. Pe laturi erau laițe acoperite cu țoluri groase de buci. În fund, o spărtură rotundă, în care era înțepenit și lipit un geam de sticlă, așa de mic încât abia puteai vârî în el ochii și nasul. Lumina cea mare intra prin ușa deschisă. - La vatră, pe un scăunaș cu trei picioare, sta o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
pe urmă înghețurile, pe urmă viscolele iernii - și atuncea va duce-o mai greu, afară între vite, în dosul saivanelor de stuh, subt acoperișurile de paie. Ducându-se și întorcându-se cu vitele, vedea oameni lucrând la adăposturile vechi, astupând spărturile, schimbând acoperișurile putrezite. Boierul totdeauna era între lucrători, le arăta cum să facă și-i îndemna. - Boierul acesta tânăr, după cât vedea Niță Lepădatu, își ducea singur treburile moșiei. Se scula în zori, umbla neodihnit până în sară în trăsurica-i ușoară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
și omul, era prea târziu. Cu zgomote năprasnice și ascuțite începură să pârâie legăturile șopronului. Îngrozite, vitele se tălăzuiră și se izbiră în toate părțile. Bătut și de valul acesta greu, șopronul începu să se surpe. Mugind, vitele scăpau prin spărturi. Sărmanu avu un plâns omenesc de desnădejde. O plasă de stuh ca o aripă uriașă plesni pe Lepădatu. Se plecă amețit, căutându-și buzduganul, voind să se apere de un dușman. Vântul scăpătă ca o bătaie de pușcă prin spărtură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
spărturi. Sărmanu avu un plâns omenesc de desnădejde. O plasă de stuh ca o aripă uriașă plesni pe Lepădatu. Se plecă amețit, căutându-și buzduganul, voind să se apere de un dușman. Vântul scăpătă ca o bătaie de pușcă prin spărtură și-l orbi cu omăt aspru. - Toate se petrecuseră într-o clipă, și vitele mugeau prin împrejurimi. - Căzut în brânci, Niță Lepădatu nu mai avu când să se ridice; acoperișul de paie căzu greu peste el. Se simți pierdut; numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
mult să facă din țânțar armăsar încât chestia asta chiar li s-a părut incitantă. Tuturor în afară de tata, și asta numai pentru că el a fost cel care a trebuit să adune cioburile și să lipească o pungă de plastic peste spărtură până când a venit un geamgiu, adică peste aproximativ șase luni. (Am impresia că mama și Helen trăiesc într-o lume imaginară, închipuindu-și că va apărea cineva care le va imortaliza viețile într-un serial de televiziune de mare succes
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
într-o după-amiază de marți, chiar în grădina Lupeascăi, „la vila aia, de-o avea gard în gard cu Urdăreanu, omul lui de încredere, mareșal și toate alea. Te-ai prins? Carol pleca pe poarta mare și Urdăreanu venea prin spărtura din gard și isprăvea ce lăsase neterminat primul futălău al țării. Nu l-a luat cu el când a plecat atunci în patruzeci?! Așa l-am sfătuit eu pe rege să nu cumva să atace Bulgaria“, încheia Trombă surâzând parșiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
vreo trei cazane și deci sută-n sută că mai era acolo, avea de stat toată noaptea. — Cazanu-i colea, după moară - Îi explicase din nou tot Costel - uite, treci pe aici, prin curte pe la Industria Locală, vezi că-i o spărtură În gard, treci prin ea și-ai ajuns, găsești ușor după miros. * (HOTEL DE LUX) ...așadar, ori de câte ori, datorită mediului, interlocutorului sau interdicțiilor, decid conștient să nu folosesc decât o parte a trupului sau creierului meu, propria mea identitate personală este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
o Întreabă cum să ajungă la cazanul de țuică. Între timp vin și celelalte și-și dau cu părerea asupra celui mai bun traseu de urmat. În cele din urmă una dintre ele se decide să-l conducă până la respectiva spărtură În gardul de tablă garnisit cu sârmă ghimpată. Celelalte rămân În mijlocul curții și chicotesc. După ce trece dincolo de gard, Popescu primește rucsacul din mâinile fetei și mulțumește politicos. Tinerețea lui, vârsta pe care tu o ai acum, el trebuie s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
care și România? Dar despre România ce știa? Despre el Însuși știa mai mult decât poți Închipui tu citind datele statistice dintr-un anuar privitor la acel an și căutând aproximativ pătura socială și regiunea În care el trăia? Prin spărtura din gardul de tablă se iese pe un maidan pe care se aruncă gunoaiele. Se văd mai multe grămezi negre din care câteva fumegând. Poate că aici se aruncă boasca fierbinte care a rămas În cazan după extragerea alcoolului. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Către sfârșitul lui septembrie, Într-o după amiază ploioasă de joi, Zare apăru amețit la poarta 1 a liceului, se certă cu portarul care nu voia să-l lase să intre, ocoli gardul de prefabricate și se strecură printr-o spărtură din spatele școlii nimenind chiar sub fereastra atelierului În care se afla Gelu. Maistrul Minea fu bucuros să-l revadă pe Zare, se Îmbrățișă cu el și puse mâna pe o bucată de hârtie pe care scrise un bilet de voie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
dintre aleile pline de noroi până când crezu el că nu mai poate fi ajuns de Zare, În cazul În care acesta s-a trezit și a plecat după el. Ajunse la cămin după ora zece și se strecură prin aceeași spărtură a gardului de prefabricate prin care mai devreme intrase și Zare În curtea școlii. Abia peste o lună primea o altă scrisoare de la Zare care Îl anunța că-și face serviciul militar Într-o unitate de geniu, că speră să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
de sub tensiune. Partea Întunecată a norului era bolovănoasă și agitată, privirea putea descoperi În cuprinsul ei desene fantastice, o clocăială de trupuri umane sau animale mișcându-se lent sau surprinse și Încremenite În plin efort. În mijloc, norul avea o spărtură mai mare și cerul care se vedea prin ea nu mai era nici albastru din ce În ce mai Închis, cum devenise pe margini, și nici roșietic ca În celelalte spărturi mai mici ale norului, ci alb, alb strălucitor, de parcă Întreaga imagine ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
lent sau surprinse și Încremenite În plin efort. În mijloc, norul avea o spărtură mai mare și cerul care se vedea prin ea nu mai era nici albastru din ce În ce mai Închis, cum devenise pe margini, și nici roșietic ca În celelalte spărturi mai mici ale norului, ci alb, alb strălucitor, de parcă Întreaga imagine ar fi fost desenată În culori pastel pe o foaie de hârtie și cineva venise apoi și pătase hârtie cu un decolorat foarte puternic chiar În centru. Gelu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
sub lumina roșietică a apusului. Rătăci deci și pe câteva străduțe printre blocurile vechi, cenușii și masive, până când avu În față o deschidere destul de largă spre cer. Totul era acum Întunecat, soarele scăpătase sub linia orizontului, dar reuși să recunoască spărtura rotundă din mijlocul uriaș și descoperi că aceasta rămăsese, inexplicabil, tot albă. Cum merge după aceea fără să se Întrebe Încotro sau de ce, pata albă și strălucitoare Îi rămânea tot timpul În centrul câmpului vizual. Putea fi o simplă remanență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
am lungit oasele pe fânul care mirosea Îmbătător. Mărturisesc că În acele clipe grozave, deși era foarte posibil ca moartea să ne găsească la fiecare clipă, imediat ce m-am Întins În fân și m-am uitat la cer printr-o spărtură a acoperișului am simțit că nu-mi pasă de nimic, nici de moarte, și că aș sta acolo oricât și orice s-ar Întâmpla. Camaradul meu trebuie să fi simțit exact același lucru. Mi-am dat seama de asta În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
de salopete decolorate Îl Înconjură. Coborî treptele scării În timp ce se aude pe culoarele școlii zbârnâitul soneriei și Începe zgomotul specific al recreației. Traversez terenul de fotbal (ce a mai rămas din el), o minge deja Își face apariția, iar din spărturi de cărămizi și căciuli se fac porțile. Aprinzându-mi țigara mă apropii de micul grup subjugat de oratorul ce stă pe ciuci. Și-a reluat Între timp mișcările sugestive ale mâinilor lui butucănoase, desene prin aer și pe pământ, continuă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
ziceți bărbaților voștri: "Dați-ne să bem!" 2. Domnul Dumnezeu a jurat pe sfințenia Lui, și a zis: "Iată, vin zile pentru voi, cînd vă vor prinde cu cîrligele, și rămășița voastră cu undița de pescari; 3. veți ieși prin spărturi, fiecare drept înainte, și veți fi lepădate în Harmon, zice Domnul. 4. Duceți-vă numai la Betel, și păcătuiți! Duceți-vă la Ghilgal, și păcătuiți și mai mult! Aduceți-vă jertfele în fiecare dimineață, și zeciuielile la fiecare trei zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85063_a_85850]
-
la pămînt! 10. Toți păcătoșii poporului Meu vor muri de sabie, cei ce zic: "Nu ne va ajunge nenorocirea, și nu va veni 11. peste noi." " În vremea aceea, voi ridica din căderea lui cortul lui David, îi voi drege spărturile, îi voi ridica dărîmăturile, și-i voi zidi iarăși cum era odinioară, 12. ca să stăpînească rămășița Edomului și toate neamurile peste care a fost chemat Numele Meu, zice Domnul, care va împlini aceste lucruri. 13. "Iată, vin zile, zice Domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85063_a_85850]
-
voi strînge în întregime, Iacove! Voi strînge rămășița lui Israel, îi voi aduna ca pe niște oi dintr-un staul, ca pe o turmă în pășunea ei, așa că va fi o mare zarvă de oameni. 13. Cel ce va face spărtura se va sui înaintea lor; vor face spărtura, vor trece pe poartă și vor ieși pe ea; împăratul lor va merge înaintea lor, și Domnul va fi în fruntea lor." $3 1. Am zis: "Ascultați, căpetenii ale lui Iacov și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85117_a_85904]
-
lui Israel, îi voi aduna ca pe niște oi dintr-un staul, ca pe o turmă în pășunea ei, așa că va fi o mare zarvă de oameni. 13. Cel ce va face spărtura se va sui înaintea lor; vor face spărtura, vor trece pe poartă și vor ieși pe ea; împăratul lor va merge înaintea lor, și Domnul va fi în fruntea lor." $3 1. Am zis: "Ascultați, căpetenii ale lui Iacov și mai mari ai casei lui Israel! Nu este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85117_a_85904]