2,631 matches
-
0 6 p 2. Ucraina 2 1 0 1 3 p 3. Tunisia 2 0 1 1 1 p 4. Arabia Saudită 2 0 1 1 1 p Meciurile următoare: Arabia Saudită - Spania și Ucraina - Tunisia (23 iunie) Ton mai temperat Spaniolii nu mai sunt euforici, așa cum se întâmplase după meciul în care au zdrobit echipa Ucrainei. „Marca” scrie despre chinul în fața Tunisiei: „Spania evită o catastrofă și termină spectaculos partida, câștigându-și dreptul de a merge în optimile de finală”. „Lui
Agenda2006-25-06-fotbal () [Corola-journal/Journalistic/285073_a_286402]
-
de motociclism viteză, dotată cu Marele Premiu al Cehiei. După unsprezece curse, în două din cele trei clase liderii clasamentelor generale conduc autoritar, cu 64, respectiv, 34 de puncte. În clasa 250 cmc lupta pentru supremația mondială este foarte echilibrată, spaniolul Jorge Lorenzo având doar două puncte avans față de italianul Andrea Dovizioso. Clasamente - clasa 125 cmc: 1. Alvaro Bautista (Spania, Aprilia), 205 p; 2. Mika Kallio (Finlanda, KTM), 141 p; 3. Mattia Pasini (Italia, Aprilia), 137 p. 250 cmc: 1. Jorge
Agenda2006-33-06-01-Sport () [Corola-journal/Journalistic/285131_a_286460]
-
rezultat fiind înregistrat în meciul Argentina - Croația, scor 6-0. Tot șase goluri s-au marcat și în meciul inaugural, când Germania a învins Costa Rica cu 4-2. Cel mai bun marcator până la faza optimilor este Klose, cu patru goluri, urmat de spaniolul Torres, germanul Podolski și argentinienii Rodriguez și Crespo, cu câte trei reușite. Italia nu a strălucit deloc până în optimi și ar fi o surpriză dacă ar face-o în sferturi și mai departe, dacă obține calificarea. Deși a câștigat Grupa
Agenda2006-26-06-fotbal () [Corola-journal/Journalistic/285096_a_286425]
-
alert, se joacă la ambele porți, iar francezii joacă cu totul altceva decât în grupă, chiar dacă posesia mingii este în favoarea adversarilor, care se apără avansat, preferând jocul la ofsaid. Thuram face un fault imprudent în careu asupra lui Pablo, iar spaniolii deschid scorul prin penalti ( D. Villa, minutul 28), împotriva cursului partidei. Spania domină tactic, dar insistențele „cocoșilor” se concretizează în min. 41, când Ribery dejoacă ieșirea la ofsaid și înscrie în poarta goală (al 90-lea gol al Franței la
Agenda2006-26-06-fotbal () [Corola-journal/Journalistic/285096_a_286425]
-
prelungirile, însă „bătrânii” Franței au avut un sfârșit de partidă de excepție. Mai întâi înscrie, cu capul, Vieira (min. 83), la o lovitură liberă executată de Zidane, pentru ca în prelungiri reușita să-i aparțină, simbolic, lui „Zizou”, scăpat singur de spaniolii preocupați mai mult de egalare. Astfel se încheie mult prea devreme evoluția ibericilor, după un început fulminant, am spune tradițional. Francezii arată ca o echipă schimbată mult în bine, ei urmând să-i întâlnească pe brazilieni, într-o reeditare a
Agenda2006-26-06-fotbal () [Corola-journal/Journalistic/285096_a_286425]
-
Basten se află sub contract cu federația olandeză până în 2008, tehnicianul urmând să pregătească echipa și la C.E. găzduit de Austria și Elveția. Critici constructive „Pentru mine era clar că nu va fi ultimul meci. Le-am și spus-o spaniolilor că nu va mai fi cazul. Bilanțul am de gând să-l fac la final. Accept toate criticile care sunt bune și constructive. Dar sunt câțiva indivizi care nu au atins în viața lor o minge și își dau cu
Agenda2006-26-06-fotbal () [Corola-journal/Journalistic/285096_a_286425]
-
locuințele berberilor din Matmata, ruinele Cartaginei sunt mărturiile unei culturi de peste 3000 de ani. Țara a fost încă din cele mai vechi timpuri locul de întâlnire al Orientului cu civilizația mediteraneană. A fost martoră trecerii fenicienilor, romanilor, vandalilor, bizantinilor, arabilor, spaniolilor, turcilor și, în final, a francezilor. Au venit ca fugari sau aventurieri, să cucerească sau să pretindă, războinici sau misionari, comercianți sau agricultori, fiecare lăsând o parte din povestea lor în piatră sau mozaic pe dealurile Cartaginei sau la marginea
Agenda2006-33-06-01-turistica () [Corola-journal/Journalistic/285134_a_286463]
-
de spaniolă și celui care m-a pregătit pentru admitere: Mircea Brânză. Alura „actuală” o dobîndisem lucrînd la ONT ca ghid, deci practicînd imersiunea în limbajul cotidian; iar hispanizarea emoțională s-a produs în ’88, cînd l-am cunoscut pe spaniolul (între timp românizat) care-mi este, de atunci, alături. În ce privește „Generația de la ’97”, merită, har Domnului, buchisită... Ai avut o relație privilegiată cu Cristina Hăulică, profesoara noastră de spaniolă pe care am iubit-o cu toții. Cum era, dincolo de catedră? Îmi
Cătălina Iliescu-Gheorghiu: „O antologie nu e o enciclopedie“ by Simona Sora și Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2860_a_4185]
-
perspicacitate pe care știința o pune în seama delirului de imaginație. Pe scurt, oracolul e o relicvă culturală fără pretenții cognitive, iar profeții niște șarlatani. Și totuși, Karl Gibertson și Mariano Artigas, primul fizician american și al doilea filosof fiind spaniol, și-au pus în gînd să adune în volum opiniile a șase somități științifice care nu se dau în lături de a vorbi despre Dumnezeu. Trei sunt biologi (Richard Dawkins, Stephen Jay Gould și Edward Wilson) și trei sunt fizicieni
Vederea apostrofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4319_a_5644]
-
Vargas Llosa despre Don Quijote ca roman despre ficțiune); literatura latino-americană este comentată de latino-americani (mexicanul Hugo Hiriart despre compatriotul Juan José Arreola; argentinianul Rodrigo Fresán despre chilianul Roberto Bolaño); la literatura universală, clasică sau modernă se referă eseurile semnate de spanioli (Vicente Molina Foix despre Shakespeare) sau latino-americani (argentinianul, scriitor și ziarist, Blas Matamoro despre Proust, mexicanul Juan Villoro despre Hemingway, venezuelana Ana Nuño despre Simone de Beauvoir) etc. Despre scriitorii exilați Roberto Bolaño - chilian stabilit în Spania, unde moare în
„Suntem ceea ce citim“ by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4344_a_5669]
-
cetățenii Bucureștiului sunt lucrurile din proximitatea lor. E bine să avem și tot felul de pasaje și autostrăzi suspendate, dar e o mică problemă cu cățeii! Mi se pare umilitor pentru o țară ca România anului 2012 să fie anunțați spaniolii când vin în România să aibă grijă să nu-i muște cățeii și să nu li se fure portofelele, în loc să fie ghidați spre nu știu ce mare muzeu și să meargă să vadă cea mai mare clădire civilă de pe Planetă (Casa Poporului
Prigoană, ”agresat vizual” de culorile blocurilor reabilitate termic () [Corola-journal/Journalistic/44671_a_45996]
-
am deschis și... restul îl știi... Da, probabil. El a mai întârziat cel puțin douăzeci de minute. Ea a aștep tat până când nervii i-au sfârâit ca-ntr-o tigaie încinsă. Tastele telefonului, apăsate cu arătătorul. — Ce faci, nu vii? Spanioli, patruzeci patruzeci și cinci, boemi, nu foarte bine dispuși. Ea e frumoasă. Bronz auriu. Păr șaten deschis, lung. Șlapi. Unghii urâte la picioare. — Aveam vreun motiv să cobor mai repede? Ne grăbim undeva? Suedeze postadolescentine gălăgioase, maieuri cu bretele subțiri
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
contelui de Watteville și ambasadorul Spaniei, s-au certat aprig cu lacheii contelui d'Estrades, ambasadorul Franței; aceștia din urmă au tăiat hamurile de la trăsura ambasadorului spaniol. Au fost scoase imediat săbiile din teci și, la scurtă vreme, mulți francezi, spanioli și englezi, zăceau însângerați pe caldarâm. Grație cerului, de atunci încoace nu s-au mai văzut astfel de încăierări, și aceasta datorită "îmblânzirii" moravurilor și a faptului că ambasadorii pot pleca astăzi la post cu trenul, la fel ca toată lumea
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
acestui secol (1688), o cronică esențială a spiritului francez în veacul al XVII-lea. 3 Condé. Familie princiară franceză din veacul al XVII-lea, cel mai important reprezentant al ei fiind prințul Louis de Condé, duce d'Enghien, învingător al spaniolilor în cele două bătălii faimoase ale "Războiului de 30 de ani" (1618-1648), Rocroi (1643) și Lens (1648). I s-a spus, în epocă, "Marele Condé". 4 François, duce de la Rochefoucauld (1613-1680). Scriitor, moralist și memorialist francez, cunoscut în epocă prin
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
1675). Mareșal al Franței, unul dintre cei mai vestiți comandanți militari din timpul domniilor lui Ludovic al XIII-lea și Ludovic al XIV-lea, s-a acoperit de glorie în timpul "Războiului de 30 de ani", când i-a înfrânt pe spanioli, și în timpul "Războiului de Devoluțiune" al lui Ludovic al XIV-lea, în care i-a înfrânt pe olandezi și pe imperiali (austrieci). 44 Jean Baptiste Colbert, marchiz de Torcy (1665-1746). Unul dintre cei mai remarcabili diplomați francezi din timpul domniei
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
În spatele tuturor bufoneriilor și trucurilor nu stă întotdeauna cel mai bun gust, trădând cultul autorului acestei lucrări, cult care se manifestă constant, pentru randamentele științei și pedagogiei. Dacă în vreun fel se revoltă împotriva intelectualismului, este pentru că suferă că puțini spanioli sunt atinși de el. Ajungem să suspectăm că angajându-se în a se corecta, se ironizează pe sine însuși. Mai mult, acesta este un teren extrem de delicat în care nu vrem să intrăm. * Înainte de a încheia acest prolog, să facem
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
nici alte farafastâcuri și pentru asta am refuzat acordul, care pentru moment mi-a zburat prin minte, de a adăuga note, precum cele pe care le aduc unele romane ale lui Walter Scott sau Gualterio Escoto, Solitarul cum ar vrea spaniolii să-l numim. Deja știu că toate aceste preludii și alungiri ar putea părea abuzive și puțin serioase în bună parte publicului nostru; dar am încredere, pe de altă parte, că în această parte nu detectez privirile lor severe în
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
de finanțare provin din vânzarea drepturilor de televizare a Jocurilor Olimpice și din programe de marketing. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 38 Președinții CIO: Jaques Rogge, din 2001 până în prezent, naționalitate: belgian. Juan Antonio Samaranch (1980-2001); naționalitate: spaniol. Lord Killanin (1972-1980), naționalitate: irlandez. Avery Brundage (1952-1972); naționalitate american. J.Sigfrid Edstrom (1946-1952), naționalitate: suedez. Contele Henri de Baillet-Latour (1925-1942); naționalitate: belgian. Baronul Pierre de Coubertin (1896-1925); naționalitate: francez. Demetrius Vikelas (1894-1896); naționalitate: grec. Membrii CIO Membrii CIO sunt
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
Spaniei, onoarea Catalunyei, onoarea națiunii. Onoarea și recursul la onoare sunt poate expresiile cele mai frecvente prin care se manifestă patriotismul spaniol. În eseul amintit, din 1930, Salvador de Madariaga afirmă că patria e una din componentele lumii pasionale a spaniolului. Care, însă, e gata mai curând să moară pentru patrie decât să trăiască pentru ea. Ceea ce ar explica, după Madariaga, disproporția între "valoarea Spaniei în ansamblul ei și cea a spaniolilor luați individual". Ei, dar de aici intrăm de acum
În căutarea Spaniei by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8767_a_10092]
-
că patria e una din componentele lumii pasionale a spaniolului. Care, însă, e gata mai curând să moară pentru patrie decât să trăiască pentru ea. Ceea ce ar explica, după Madariaga, disproporția între "valoarea Spaniei în ansamblul ei și cea a spaniolilor luați individual". Ei, dar de aici intrăm de acum în niște subtilități pentru a căror evaluare nu sunt suficiente două săptămâni itinerante printr-un colț de Spanie. Așa cum, pentru a emite judecăți și nu doar impresii asupra Barcelonei, ai avea
În căutarea Spaniei by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8767_a_10092]
-
a II-a, 2006 - le înregistrează separat, fără a indica legătura cu seria zulă, zuli etc. Dicționarele on-line cuprind, deocamdată, doar seria nouă: "Vezi că Jardel dă cu jula, șase la portofele!" (dictionarurban.ro); " Am dat cu jula pe la buzunarele spaniolilor vara asta" (123urban.ro). Variantele originare n-au dispărut totuși din uz: "Madam Hildegard dă cu zula" (forum al ziarului Ziua, 11.10.2003); "nu dă cu zula la portofel" (forumul Jurnalului Național, 19.12.2007), "plecat să se căpătuiască
Zulitor sau julitor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8816_a_10141]
-
vorba de mitologicul oraș cu totul din aur, Cibola, un El Dorado ascuns sub stînca din care sunt cioplite megalitic chipurile titanilor edificării Statelor Unite ale Americii. Prin urmare, nici vorbă de americani aici, ci de incași și nefericitul Atahualpa care-i promisese spaniolului în schimbul eliberării sale comori la care acesta abia visa. Protagoniștii primului episod care descoperea pe teritoriul Americii nici mai mult nici mai puțin decît comoara cavalerilor templieri, "protectorul de comori", Ben Gates (Nicolas Cage), profesorul universitar, Patrick Gates (Jon Voight
National Pleasure sau "Vrei să fii miliardar?" by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8897_a_10222]
-
a doua săptămână spectacolul conceput de Horațiu Mălăele și Nicolae Urs, după texte de Cehov, Măscăriciul. Ziarul El Mercado scria pe 15 martie: "Românii care locuiesc în Alcalá vor avea prilejul să urmărească un spectacol în limba lor maternă, iar spaniolii vor aprecia și înțelege altfel cultura est-europeană". Alcalá de Henares este un oraș-Patrimoniu al Umanității din 1998, păstrând câteva dintre cele mai valoroase monumente istorice din Spania. Urbea, transformată din secolul al XV-lea, o dată cu înființarea Universității din Alcalá, a
Bulandra versus Abadía by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/9799_a_11124]
-
spunem că el se regăsește și într-o mai veche punere în scenă a unei piese de teatru de către Peter Brook. De asemenea, trebuie să facem abstracție de licențele "poetice": civilizația mayașă dispăruse de cîteva sute de ani la venirea spaniolilor în frunte cu Hernándo Cortés în 1518 care-i găsește în locul lor pe azteci, dar asta nu impietează asupra mesajului filmului. Cît privește noul său film intitulat sugestiv Apocalypto, sensul pe care Gibson îl dă apocalispei nu este desigur cel
Apocalipsa după Gibson by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9894_a_11219]
-
Civilization): "O mare civilizație nu este cucerită din afară pînă nu se va distruge singură din interior." Mai mult, regizorul nici nu intenționează să surprindă apocalipsa civlizației maya, ci proximitatea ei, ceea ce o împinge pe marginea prăpastiei. În final, apariția spaniolilor îl salvează pe Labă de Jaguar, eroul peliculei, dar aduce sfîrșitul civilizației mayașe. Meritul lui Gibson, printre altele, este de a desfășura filmul pe două planuri, unul extrem de captivant al prinderii, captivității și eliberării lui Labă de Jaguar, celălalt al
Apocalipsa după Gibson by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9894_a_11219]