284 matches
-
cărora li se opune „ideea cetățeanului liber al polisului autonom”. El afirmă în continuare că filmul portretizează bătălia într-o manieră „suprarealistă” și că intenția a fost să „delecteze și să șocheze în primul rând și abia apoi să instruiască”. Spartanilor le era interzis să poarte barbă sau mustață, dar filmul îl portretizează pe Leonida purtând barbă, la fel ca mulți dintre luptătorii din suita sa. Touraj Daryaee, profesor de istorie iraniană și specialist în lumea persană la Universitatea din California
300 - Eroii de la Termopile () [Corola-website/Science/320684_a_322013]
-
și autorul "How to Know" afirmă că "300" este „un film de o prostie aproape inefabilă. «Alambicurile» din film ar putea fi cu ușurință utilizate pentru reclame la Buns of Steel, AbMaster sau ThighMaster. Este vorba despre romantizarea idealului de spartan, proces care a început încă din antichitate, a fost promovat de către români și a supraviețuit timpului dar prea puțin asemănătoare cu realitatea istorică spartană”. Regizorul Zack Snyder a făcut declarații legate de acuratețea istorică a filmului într-un interviu pentru
300 - Eroii de la Termopile () [Corola-website/Science/320684_a_322013]
-
declarat: „Impreciziile, aproape toate, sunt intenționate. Nu degeaba le-am scos platoșele și fustele de piele. Am vrut ca ei să arate bine când se mișcă. Le-am dat destul de mult coifurile jos, în parte pentru a putea recunoaște personajele. Spartanii, îmbrăcați complet, nu ar fi putut fi deosebiți unul de altul decât în prim-planuri. Mi-am luat și libertatea ca, deși în realitate toți aveau pene, să pun pene doar pe coiful lui Leonidas, ca să iasă în evidență și
300 - Eroii de la Termopile () [Corola-website/Science/320684_a_322013]
-
noapte la muzeu 2. Scheciuri având la bază filmul au apărut în "Saturday Night Live" și "Robot Chicken", acesta din urmă imitând stilul vizual al lui "300" într-o serie parodică intitulată "1776". 20th Century Fox a lansat "Întâlnire cu spartanii", o altă parodie după "300" regizată de Jason Friedberg și Aaron Seltzer, în vreme ce Universal Pictures prevede o parodie similară intitulată "National Lampoon's 301: The Legend of Awesomest Maximus Wallace Leonidas". "300" a mai fost parodiat într-un episod din
300 - Eroii de la Termopile () [Corola-website/Science/320684_a_322013]
-
Legend of Awesomest Maximus Wallace Leonidas". "300" a mai fost parodiat într-un episod din "South Park" denumit "D-Yikes!" iar în jocul video "" există un obiectiv intitulat „That was Sparta!” (Aceasta a fost Sparta) atins prin uciderea a 300 de spartani. "300", în special bogăția sa de citate, a fost „adoptat” de echipele sportive ale studenților de la Michigan State University (poreclite "Spartanii"), lozinca „Spartans, what is your profession?” (Spartani, care este profesia voastră?) devenind un obicei la evenimentele sportive ulterioare lansării
300 - Eroii de la Termopile () [Corola-website/Science/320684_a_322013]
-
jocul video "" există un obiectiv intitulat „That was Sparta!” (Aceasta a fost Sparta) atins prin uciderea a 300 de spartani. "300", în special bogăția sa de citate, a fost „adoptat” de echipele sportive ale studenților de la Michigan State University (poreclite "Spartanii"), lozinca „Spartans, what is your profession?” (Spartani, care este profesia voastră?) devenind un obicei la evenimentele sportive ulterioare lansării filmului, iar antrenorul echipei masculine de baschet, Tom Izzo, s-a costumat precum regele Leonida la unul dintre evenimentele sportive. Fenomenul
300 - Eroii de la Termopile () [Corola-website/Science/320684_a_322013]
-
masculine de baschet, Tom Izzo, s-a costumat precum regele Leonida la unul dintre evenimentele sportive. Fenomenul a cunoscut o amploare deosebită și în România unde echipa de fotbal Dinamo București a preluat anumite aspecte ale filmului, de la porecla de „Spartani” până la strigătul spartan de luptă și chiar aspecte de imagine.
300 - Eroii de la Termopile () [Corola-website/Science/320684_a_322013]
-
tiran din Atena. Prima încercare a eșuat în 511 i.en., când exilații sunt înfrânți la Leipsydrion, lângă granița cu Beotia, așa încât adversarii lui Hippias încep să caute sprijin exteror din partea Spartei. Greu de convins, regele Cleomenes, prieten al nobilului spartan Isagoras, râvnea la o glorie războinică. În 510 i.en., o expedtie spartană în funte cu Cleomenes și exilații atenieni pornesc împotriva lui Hippias și îl alungă, tiranul se refugiază la curtea regelui persan, iar Isagoras este ales arhonte. Victoria
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
cu propunerile lui; Isagoras cere sprijin de la Cleomenes care pătrunde cu armata spartană pentru a două oară în Atena, și Clistene împreună cu 700 de aristocrați din hetairă alcmeonida se exilează din nou. În absența căpeteniilor aristocrate, atenienii se răzvrătesc împotriva spartanilor și îi obligă să se retragă. Isagoras se retrage. Clistene e rechemat și is pune în aplicare proiectul de reforma. Reforma pornește de la o redefinire a corpului civic, pe care îl împarte după reședința în 10 triburi teritoriale. Vechile triburi
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
fie reprezentate anual, că și sfatul foștilor arhonți, Areiopagul, scad că însemnătate, așa încât încă de la jumătatea secolului se întâlneau printre arhonți și personaje cu cens modest-zeugitai. Agora era piață publică a orașelor grecești antice. Aici, în fața poporului adunat, regele (la spartani) se prezenta, purtând sceptrul și făcea cunoscute hotărârile pe care le luase împreună cu nobilii. Poporul aclama cu ovații, sau, dacă nu era de acord, se exprima prin tăcere. Piața era împodobită cu portice, cu clădiri civile ori religioase. La atenieni
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
de hopliți, în număr de 9000, cărora li se adaugă 1000 de plateeni și sclavi eliberați în mare grabă, se retrage din cetate pentru a nu fi surprinsă de vreo trădare în așteptarea unui ajutor spartan, dar când află că spartanii nu vor oferi sprijin, comandanții, în frunte cu Miltiades, decid să desfășoare bătălia, parcurgând în fugă și nu în marș, distanță dintre tabăra și câmpia unde îi așteptau perșii, pentru a evita pierderile din cauza arcașilor renumiți ai inamicilor. Bătălia de la
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
invadatorii a multor cetăți și neamuri din jumătatea septentrională a Greciei. În primăvară anului 480 î.Hr., o imensă armată de uscat, secondată de o flota de peste 1200 de corăbii, pornește spre Grecia. Trecătoarea de la Termopile, foarte îngustă, e apărată de spartani și de contigente altor cetăți, când comandatul lor, regele Leonidas, află că perșii au reușit cu ajutorul unui localnic să găsească o potecă ascunsă prin care vor ajunge curând în spatele armatei grecești. În conformitate cu tradițiile războinice ale Lacedemoniei, Leonidas ordona grosului armatei
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
pusese atâtea speranțe, Xerses părăsește teatrul de operații, lăsându-l pe Mardonius să continue războiul. După o iarnă dificilă, coaliția panelenică își reunește contingentele de hopliți în 479 î.Hr. la Plateea, la granița dintre Atica și Beoția, sub comandă regentului spartan Pausanias. După o confruntare grea, armata greacă obține o victorie decisivă, Mardonius fiind ucis, iar forțele persane fiind silite să se retragă precipitate spre Asia. Flota aliată urmărește corăbiile feniciene care au rămas fidele perșilor, în vreme ce corăbiile ionice treceau de
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
de o posibilă revenire persană, acestea, majoritatea fiind cetăți maritime cu flote puternice și exersate în campaniile persane, decid înființarea unei ligi a cărei hegemonie o oferă mai întâi Spartei, considerată încă cea mai importantă forță militară a lumii grecești. Spartanii nu au acceptat, așa că cetățile ionice s-au adresat atenienilor, care primesc sprijinul, și prin intermediul lui Aristides, principalul rival al lui Themistocle, se organizează cea mai mare și coerentă alianța miltara a antichității - liga maritimă sub hegemonie ateniană, cu sediul
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
Arcadia și Argos s-au ridicat împotriva pretențiilor Spartei de a se afla în poziție de hegemon, i-au împiedicat în cele din urmă pe laconieni să obțină rezultate în nord. Chiar și în Pelopones, cu toate succesele regelui Arhidamos, spartanii nu au mai izbutit să-și impună stăpânirea peste tot. În Elida, s- format prin "synoikismos" (federație politică) un stat democrat și același fenomen s-a petrecut și în Arcadia, la Mantineea (472). Liga de la Delos a reprezentat o inovație
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
războiul pentru controlul Arcadiei, în bătăliile de la Tegei și Dipaia (469-468), și cu o mare răscoala a hiloților, izbucnită în 464, culminând cu un mare cutremur. Răscoala a fost înăbușită după 5 ani. Cimon a încercat să le ofere sprijin spartanilor, dar oferta a fost refuzată, iar el a fost ostracizat în 462. Ephialtes inițiază reforme radicale, marcând sfârșitul colaborării dintre cele două cetăți. Jigniți de spartani, atenienii denunță tratatul din vremea războiului cu Xerxes, și se aliază cu cetățile inamice
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
Răscoala a fost înăbușită după 5 ani. Cimon a încercat să le ofere sprijin spartanilor, dar oferta a fost refuzată, iar el a fost ostracizat în 462. Ephialtes inițiază reforme radicale, marcând sfârșitul colaborării dintre cele două cetăți. Jigniți de spartani, atenienii denunță tratatul din vremea războiului cu Xerxes, și se aliază cu cetățile inamice Spartei-Argos, Megara. Acțiunile repetate ale atenienilor în zonele de influență ale aliaților maritimi ai Spartei-Corint, Epidaur și Sicyone, creează o stare perpetuă de tensiune, chiar dacă Spartă
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
și Sicyone, creează o stare perpetuă de tensiune, chiar dacă Spartă nu intervine direct. Nu intervin nici atunci când atenienii, după un asediu de 2 ani, distrug cetatea Egina în 476. În 457, atenienii îi atacă direct la Tanagră, în Beotia, unde spartanii îi înfruntă și îi înving. Atenienii îi înfrâng pe beoțieni la Oinophyta, deschizând calea spre Focida. Au finalizat construcția marelui zid care lega Atena de portul Pireu, ceea ce le permitea să hărțuiască de pe mare, cetățile din Pelepones și Laconia, Sicyone
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
corăbiile Megarei (cetatea din Pelepones al cărei tratat cu atenienii expirase, Megara revenind în alianță cu Sparta) nu mai puteau intră în niciun port ce aparținea Ligii de la Delos, ceea ce reprezenta o catastrofă economică pentru megarieni. Timp de 2 ani, spartanii au refuzat să le acorde sprijin corintienilor și megarienilor pentru a porni un război împotriva Atenei. La Atena, Pericle a convins adunarea cetățenilor că o confruntare cu lacedemonienii era inevitabilă, și că momentul era favorabil Atenei. În 432, spartanii le-
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
ani, spartanii au refuzat să le acorde sprijin corintienilor și megarienilor pentru a porni un război împotriva Atenei. La Atena, Pericle a convins adunarea cetățenilor că o confruntare cu lacedemonienii era inevitabilă, și că momentul era favorabil Atenei. În 432, spartanii le-au trimis atenienilor un ultimatum prin care cereau să ridice asediul Potideei și să anuleze decretul contra Megarei, să redea autonomie completă cetăților din Liga și să-l alunge pe Pericle din cetate. Atenienii au refuzat. În primăvara lui
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
au trimis atenienilor un ultimatum prin care cereau să ridice asediul Potideei și să anuleze decretul contra Megarei, să redea autonomie completă cetăților din Liga și să-l alunge pe Pericle din cetate. Atenienii au refuzat. În primăvara lui 431, spartanii, la comandă regelui Archidamos, au invadat Atica Războiul Peloponesiac începuse. Strategia propusă de Pericle și acceptată de atenieni a prevăzut refugierea tuturor locuitorilor Aticii în interiorul Zidurilor Lungi , ignorarea invadatorilor și atacarea Peloponesului de pe mare. Spațiul maritim devenea astfel esentian și
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
restitui Amphipolis, iar atenienii nu s-au retras din Megara. În 418, ostilitățile reîncep. Atenienii, sub îndemnul tânărului și ambițiosului Alcibiades, se confruntă cu Spartă. O nouă liga, constituită la Argos, Mantineia și Eleia , a fost sprijinită de Atena, dar spartanii o înving în bătălia de la Mantineia. Atenienii au găsit un nou teren de confruntare în Sicilia, unde în iarnă 416-415, Segestia a cerut ajutor Siracuzei. În ecclesia, confruntări vehemente îi opun pe partizanii lui Alcibiades și ai implicării masive în
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
-l ducă înapoi la Atena pe tânărul general. Peste noapte, Alcibiades a reușit să fugă cu o corabie și se refugiază direct în Sparta, unde destanuie toate planurile ateniene, care i se datorau lui însuși , reușind să-i convingă pe spartani că nu trebuie să ignore expediția din Sicilia, ci să intervină în sprijinul Siracuzei. În primăvară lui 414, flota ateniană a părăsit Catania și a încercuit Siracuza, dar spartanii și corintienii o încercuiesc la rândul lor flota ligii. În primăvară
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
care i se datorau lui însuși , reușind să-i convingă pe spartani că nu trebuie să ignore expediția din Sicilia, ci să intervină în sprijinul Siracuzei. În primăvară lui 414, flota ateniană a părăsit Catania și a încercuit Siracuza, dar spartanii și corintienii o încercuiesc la rândul lor flota ligii. În primăvară următoare, sunt trimise de la Atena alte 73 de corăbii comandate de Demostene, dar cucerirea Siracuzei se dovedește imposibilă. Nicias întârzie retragerea din cauza unei eclipse, și siracusanii distrug întreagă flotă
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
413, mulți au fost luați prizonieri și duși la carierele de piatră lângă Siracuza, unde mor deshidratați, flămânzi și bolnavi. Nicias și Demostene au fost executați. Înfrângerea catastrofală a fost provocată de un lanț de eșecuri chiar în Atica, unde spartanii au asediat și cucerit Dekeleia, blocând accesul spre minele de argint de la Laurion, în vreme ce corăbiile spartane, construite pentru prima dată în istoria Spartei, cu bani de la regii persani, ocupă sau atrag contra Atenei cetăți importante din liga. În 411, nemulțumirea
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]