306 matches
-
de acces până la Sala Mare. O primă explorare a peșterii a avut loc la 20 septembrie 1975 efectuată de către grupul de speologi amatori ""Speodava"" din orașul Dr. Petru Groza (actualul oraș Ștei). Pe baza studiilor complexe întreprinse de Institutul de Speologie "Emil Racoviță" în colaborare cu Muzeul Țării Crișurilor din Oradea, s-au stabilit soluțiile de amenajare și măsurile specifice de protecție. După 5 ani de amenajări la standarde mondiale, la 14 iulie 1980, peștera a fost deschisă vizitatorilor. Anual peștera
Peștera Urșilor () [Corola-website/Science/305547_a_306876]
-
Vântului" semnat de dr. Dan Coman și Valentin Crăciun. Cercetările și cartările continuă în paralel cu acțiunile de documentare a peșterii descoperindu-se noi sectoare de galerii în diferite puncte ale peșterii. În anul 1979 apare în Buletinul Clubului de Speologie “Emil Racoviță” din București prima descriere geomorfologică a Peșterii Vântului redactată de Szilágyi Árpád, Komíves Emil, Nagy István, Varga Alfonz și Kerekes Károly. Se caută o legatură cu sistemul Izbândiș, însa fara succes. La sfârșitul anului 1989, lungimea totală a
Peștera Vântului () [Corola-website/Science/305633_a_306962]
-
carstic, unul din afluenții de obârșie al râului Iza. Peștera s-a format la zona de contact dintre șisturile cristaline ale Munților Rodnei și zona calcaroasă, având o lungime de 2.500 m, iar, după recartarea facută de Clubul de speologie montană din Baia Mare, peștera are o dezvoltare de aproape 3.800 metri (în anul 2009). Rezervația mixtă „Ineu - Lala”, 2.568 hectare, prezintă o largă dezvoltare a reliefului glaciar (custuri, circuri glaciare, văi glaciare, morene), cuprinzând elemente ale rețelei hidrografice
Munții Rodnei () [Corola-website/Science/305658_a_306987]
-
Catolic din Paris care îi trimitea documentația de care avea nevoie, însă era imposibil pe vremea aceea să faci o cercetare efectivă, pe teren. Și-a găsit un refugiu într-un domeniu pe care putea să-l aprofundeze în țară: speologia. Avea vârsta de 33 de ani când a învățat, de unul singur, tehnica speologiei alpine. Domeniul său de interes era reprezentat de peșterile verticale, cu o adâncime de 200-300 metri, mai puțin cercetate. Pasiunea sa pentru speologie a evoluat apoi
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
pe vremea aceea să faci o cercetare efectivă, pe teren. Și-a găsit un refugiu într-un domeniu pe care putea să-l aprofundeze în țară: speologia. Avea vârsta de 33 de ani când a învățat, de unul singur, tehnica speologiei alpine. Domeniul său de interes era reprezentat de peșterile verticale, cu o adâncime de 200-300 metri, mai puțin cercetate. Pasiunea sa pentru speologie a evoluat apoi către peșterile în gheață. A reușit să-și procure cel mai bun echipament de
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
aprofundeze în țară: speologia. Avea vârsta de 33 de ani când a învățat, de unul singur, tehnica speologiei alpine. Domeniul său de interes era reprezentat de peșterile verticale, cu o adâncime de 200-300 metri, mai puțin cercetate. Pasiunea sa pentru speologie a evoluat apoi către peșterile în gheață. A reușit să-și procure cel mai bun echipament de speologie din vremea respectivă, adus din Cehoslovacia. simțea totuși că trebuie să dezvolte mai mult decât o pasiune solitară, așa că a inițiat un
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
alpine. Domeniul său de interes era reprezentat de peșterile verticale, cu o adâncime de 200-300 metri, mai puțin cercetate. Pasiunea sa pentru speologie a evoluat apoi către peșterile în gheață. A reușit să-și procure cel mai bun echipament de speologie din vremea respectivă, adus din Cehoslovacia. simțea totuși că trebuie să dezvolte mai mult decât o pasiune solitară, așa că a inițiat un proiect mai consistent. În anul 1987, este fondatorul primului program românesc de cercetări polare. Încercările de a obține
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
tradiției. În cuprinsul Munților Șureanu întâlnim numeroase obiective turistice de natură istorică, folclorică, biogeografică, hidromorfologică, etc. În partea sudică a masivului, unde predominant este calcarul sunt întâlnite chei, peșteri uscate, peșteri active, canioane, aceste locații fiind ideale pentru practicarea alpinismului, speologiei sau a canyoningului. Fortificații dacice:dacice din Munții Șureanu Fortificații feudale:
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
este unul dintre cele mai mari complexe carstice din România, aflat în Munții Apuseni, zona Padiș. Numit și Everestul speologiei române, complexul carstic de la a fost menționat pentru prima data in 1886 de către Nagy Sandor. În 1929 R. Jeannel și Emil Racoviță cercetează zona intrării. Primii 300 m ai galeriei active au fost explorați de echipă Institutului de speologie din
Cetățile Ponorului () [Corola-website/Science/305826_a_307155]
-
Everestul speologiei române, complexul carstic de la a fost menționat pentru prima data in 1886 de către Nagy Sandor. În 1929 R. Jeannel și Emil Racoviță cercetează zona intrării. Primii 300 m ai galeriei active au fost explorați de echipă Institutului de speologie din Cluj în 1949. Din 1951 este cooptata și echipa de alpiniști ai AȘ Armata Brașov condusă de Emilian Cristea. În competiție intra și o echipă de speleologi francezi. În mai multe expediții este explorata galeria activă. În 1957 este
Cetățile Ponorului () [Corola-website/Science/305826_a_307155]
-
francezi. În mai multe expediții este explorata galeria activă. În 1957 este atins sifonul final. În alte două intrări din 1972, echipa de alpinism de la A.S. Armata-Brașov, reușește escaladarea peretelui final de peste 100 m înălțime, fără ca să găsească o continuare. Speologii din Stei sunt cei care au eliminat multe semne de întrebare de pa hartă Cetăților. Explorările continuă. Cetățile Ponorului sunt situate pe platoul carstic Padiș (Munții Bihorului) la capătul aval al Văii Cetăților, la 950 m altitudine. Se poate ajunge
Cetățile Ponorului () [Corola-website/Science/305826_a_307155]
-
în Sala deinotheriului a muzeului. O altă acțiune a fost participarea la expediția Dakhla. desfășurată în Maroc , alături de Societatea de Explorări Oceanografice și Protecție a Mediului Marin OCEANIC-CLUB, de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constantă și Institutul de Speologie "Emil Racoviță" din Cluj-Napoca. Serialul educativ "Ce și cum" (titlu original: "Was ist was") este transpunerea televizată a seriei de cărți ilustrate cu caracter enciclopedic " Ce și cum" publicată în România de editură Rao. Serialul TV "Ce și cum" are
Da Vinci Learning () [Corola-website/Science/314604_a_315933]
-
de V. Pușcariu, reiau explorările fără rezultate notabile. Harta prezentând primii 1000 m explorați ai peșterii a fost publicata in 1967. Interesul pentru Șura Mare devine tot mai accentuat, în timp stabilindu-se numeroase colaborări între cercetători ai Institutului de Speologie și cluburi ale speologilor amatori din străinătate. Ca urmare a acestor colaborări peștera atinge o dezvoltare de 6639 m si o denivelare de +405m. După expedițiile româno-engleze din anii 1968-1969 se consideră că sifonul aflat la circa 800 m de
Peștera Șura Mare () [Corola-website/Science/313780_a_315109]
-
decolmatare. Revoluția din Decembrie 1989, a dus printre altele și la disoluția mișcării speologice din România. Acest lucru s-a resimțit și în proiectul de dezobstrucție de la finalul avenului, numărul speologilor participanți scăzând drastic. În plin proces de "extincție" a speologiei de amatori din România, formele de anarhie care cuprinseseră țară în tranziție s-au făcut simțite și în acest proiect. În primăvara anului 1992 echipe de speo-pirați au pătruns în aven și au continuat dezobstrucția pasajului, reușind străpungerea și eliberând
Avenul de sub Colții Grindului () [Corola-website/Science/318903_a_320232]
-
cuprinseseră țară în tranziție s-au făcut simțite și în acest proiect. În primăvara anului 1992 echipe de speo-pirați au pătruns în aven și au continuat dezobstrucția pasajului, reușind străpungerea și eliberând calea spre străfundurile avenului. Până la noua organizare a speologiei de amatori sub formă Federației Române de Speologie din anul 1995, avenul a fost explorat de pseudo-speologi și oportuniști, unii chiar pierzându-și viața. Abia după anul 2000, Cluburile de speologie Focul Viu București și Avenul Brașov au reluat explorările
Avenul de sub Colții Grindului () [Corola-website/Science/318903_a_320232]
-
și în acest proiect. În primăvara anului 1992 echipe de speo-pirați au pătruns în aven și au continuat dezobstrucția pasajului, reușind străpungerea și eliberând calea spre străfundurile avenului. Până la noua organizare a speologiei de amatori sub formă Federației Române de Speologie din anul 1995, avenul a fost explorat de pseudo-speologi și oportuniști, unii chiar pierzându-și viața. Abia după anul 2000, Cluburile de speologie Focul Viu București și Avenul Brașov au reluat explorările și lucrările de dezobstrucție, de această dată la
Avenul de sub Colții Grindului () [Corola-website/Science/318903_a_320232]
-
eliberând calea spre străfundurile avenului. Până la noua organizare a speologiei de amatori sub formă Federației Române de Speologie din anul 1995, avenul a fost explorat de pseudo-speologi și oportuniști, unii chiar pierzându-și viața. Abia după anul 2000, Cluburile de speologie Focul Viu București și Avenul Brașov au reluat explorările și lucrările de dezobstrucție, de această dată la terminusul avenului, la minus 530 metri. Avenul continuă și viitorul poate ne va oferi minus 800 metri sau chiar minus 1000 metri adâncime
Avenul de sub Colții Grindului () [Corola-website/Science/318903_a_320232]
-
București 3. │Cristea Dan │Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași 3. Fizică 12. │Mardare Diana Mihaela │Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași Universitatea de Vest din Timișoara 1. │Codrea Vlad - președinte │Universitatea "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca 5. │Constantin Silviu │Institutul de Speologie "Emil Racoviță" din București 10. │Ioniță Ion │Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași Universitatea din București 3. │Barbuta Marinela │Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" din Iași 4. │Budescu Mihai │Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" din Iași Universitatea Tehnică de Construcții din București
ORDIN nr. 4.106 din 10 iunie 2016 (*actualizat*) privind componenţa nominală a Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273177_a_274506]
-
de coasta zimțuită a Oceanului Indian. Datorită abundenței calcarului și a altor roci solubile, în Iran se află numeroase peșteri, care constituie puncte de atracție și posibile obiecte de studiu, atât pentru pentru turiștii obișnuiți, cât și pentru cei pasionați de speologie. Cele mai renumite peșteri se află în Azerbaidjan, în Kurdistan, în apropiere de Hamadan, în provincia Esfahan (Isfahan) și în împrejurimile Teheranului. Clima are un caracter excesiv continental, cu veri foarte călduroase și uscate și ierni geroase, cu căderi abundente
Iran () [Corola-website/Science/298110_a_299439]
-
(n. 23 martie 1879, Paris - d. 20 februarie 1965, Paris) a fost un zoolog francez pasionat de entomologie și speologie, prieten și coleg al lui Emil Racoviță. În 1920 a venit împreună cu Racoviță la Cluj, unde au întemeiat Institutul de Speologie, primul de acest fel din lume. Tot aici a fost numit profesor de biologie generală la Facultatea de Științe
René Jeannel () [Corola-website/Science/298219_a_299548]
-
n. 23 martie 1879, Paris - d. 20 februarie 1965, Paris) a fost un zoolog francez pasionat de entomologie și speologie, prieten și coleg al lui Emil Racoviță. În 1920 a venit împreună cu Racoviță la Cluj, unde au întemeiat Institutul de Speologie, primul de acest fel din lume. Tot aici a fost numit profesor de biologie generală la Facultatea de Științe. A fost membru corespondent străin al Academiei Române (1928). Ulterior a fost profesor la Muzeul Național de Istorie Naturală din Paris. A
René Jeannel () [Corola-website/Science/298219_a_299548]
-
muntoase din România, pentru ca ulterior și în Europa dar și în masivele importante din toată lumea. În cadrul Clubului de Turism "Cocordia" Lugoj s-au dezvoltat în cei 30 de ani de existență mai multe secții de turism: drumeție montană, cicloturism, escalada, speologie, turism nautic, dar și compartimentul de ecologie. În anul 1997, la inițiativa lui Cristian Stanciu, un împătimit al ciclismului, s-a organizat prima ediție a concursului de ciclism montan "Cupă Concordia". Concursul a continuat an de an, în prezent fiind
Clubul de turism Concordia din Lugoj () [Corola-website/Science/317825_a_319154]
-
Jiului, printr-o zonă de tufișuri dese și copaci izolați ce acoperă versantul culmii Cioaca. Diferența de nivel este de 110 m. Altitudinea absolută este de 1000 m. Peștera a fost descoperită în anul 1970 de către membri ai clubului de speologie „Focul Viu” din București, sub culmea Cioaca din Munții Vâlcan. Un an mai târziu s-a realizat și planul peșterii, iar în 1972 a fost declarată rezervație speologică și închisă accesului publicului. Peștera este una liniară, fosilă și descendentă cu
Peștera cu Corali () [Corola-website/Science/319807_a_321136]
-
este semnalată în documente cu multe secole în urmă, primele săpături arheologice datând din anii 1957-1958. Grota este populată de colonii de lilieci, care au fost de-a lungul timpului cercetate din punct de vedere biospeologic de către cercetătorii Institului de Speologie București. Peșteră Liliecilor cu o suprafață de 4,80 ha, are statut de monument natural național și se înscrie în zonă specială de protecție a Parcului "Piatră Craiului". În galerii există specii rare de lilieci, care ar trebui să fie
Peștera Liliecilor (Rucăr-Bran) () [Corola-website/Science/316515_a_317844]
-
minore, identificate de L. Vălenaș, Ovidiu Mărcuș, V. Gherghiceanu și N. Sasu, în special în zona finală. Denivelarea actuală a rețelei 181 (-121; +60) m, a fost stabilită tot în această perioadă, prin scufundarea efectuată de către Cristian Lascu (Institutul de Speologie "E. Racoviță" București) în sifonul terminal, respectiv forțarea, de către N. Sasu, a pasajului final al Galeriei cu Corali. în luna august a anului 1983 P. din Pârâul Hodobanei a atins 22042 m. Harta realizată, a fost vernisată în cadrul unui simpozion
Peștera Hodobana () [Corola-website/Science/318658_a_319987]