30,929 matches
-
primăvăratică de vis traversat de adierile transparente ale tristeții, Fantezia de Mozart a fost ceea ce probabil își dorea și compozitorul, proiectând altceva decât o formă consacrată de rigorile clasice; o trecere fugară prin lumea de interferențe care alcătuia mirajul libertății sperate de artist. Toma Popovici are un mod foarte personal de a se adresa publicului, punând pe plan principal rezultatul propriilor căutări ca expresie, formă și cultură a sunetului. Muzica nu-i este indiferentă, nu o situează undeva, în domeniul abstract
Profesionistul by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14443_a_15768]
-
cîntat Orfeu. Tu încă de pe-atunci, blînd inocentă, de cînd un pom se hotăra cu greu să te urmeze după-auz ca-n ceață. Știai și locul unde lira cîntă -; miez nemaiauzit. Și pentru el frumoșii pași îi încercai, astfèl sperînd: cîndva spre sărbătoarea sfîntă Prietenu-și va-ntoarce mers și față. Strofe pentru o muzică solemnă (Pentru Sidie Nádherný) Unde ajunge vocea oamenilor, unde, cînd se-nalță? Vibrează, vibrează de ea cerurile? Sau irosește ea pururi un vînt în scădere? Astăzi
Versuri de Rainer Maria Rilke by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/14446_a_15771]
-
nașterea? - Doamne ferește! Mi-e de-ajuns să notez câteva date, să-i arunc copilului o privire și să vorbesc cu tatăl. Doctorul sună din nou. Mai spuse ceva în estonă. - E una care naște acum. Mai sun peste câteva minute. Sper să fie totul bine. E o mamă sănătoasă... O blondă robustă, - se lasă doctorul dus de val. - Dumneavoastră, - întreb, - sunteți căsătorit? - Sigur. - Și aveți copii? - Un băiat. - Nu v-ați gândit la ce-l așteaptă? - Ce să mă gândesc? Știu
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
scriitor nu-și are rostul. - Aveți insomnii pentru cărțile pe care nu le-ați scris? - Bineînțeles că am. Mă refer la insomnii. Însă nu din pricina cărților pe care n-am apucat să le scriu, ci din cauza dispariției interesului pentru carte. Sper că temporară. Și îmi mai apar frecvent și o mulțime de alte insomnii fie datorită unei indigestii, când am băgat în mine ce nu-mi îngăduie dietetica modernă, fie c-am fumat prea mult, fie că m-am lăsat iarăși
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
era nevoie, într-un fel ce depășea decorul confortabil al camerei sale de lucru. Ființa omului de litere își dezvăluie o față socială, capabilă de solidaritate. Diaristul se transpune, empatic, în ipostazele confraților care suferă, protestează, se îndoiesc, se revoltă, speră: "Deșliu neliniștit să știe ce credem despre el. A fost printre cei mai tari (écuries d'Augias) alături de Manolescu, I. Mălăncioiu, Jebeleanu, Doinaș, Zaciu". Sau: "Telefon Lucian Pintilie: filmul Caragiale blocat mai departe. A scris 500 de scrisori (adică aceeași
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
tatei de a nu-l fi găsit în acest număr, de a ști că niciodată nu ar fi putut semna așa ceva". Concluzia nu poate fi decît impregnată de-o amărăciune generalizatoare: "Profund deprimată de această tradiție de lingăi. Să mai speri ceva de la intelectualul român? Pe atunci nici nu erau forțați: o simplă vocație de a se gudura la picioarele stăpînului. Oricare ar fi. Evident că "stăpînul" fiind azi cel care e, asistăm la o caricatură a caricaturii". Nu încape îndoială
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
nici nu poate fi vorba în această viață pămînteană, după ce i-au curs cîteva lacrimi pentru că a cărat "monstrul" pînă aici, mi s-a făcut milă și am primit-o în sufragerie. Un gînd parșiv mi-a încolțit în cap. Speram să bifez măcar una din acțiunile pe care le aveam de făcut, mai exact, curățenia. M-am așezat cu copilul pe canapea, soțul supărat refuzînd să asiste la demonstrația tocmită de el și izolîndu-se, în consecință, în bucătărie. Capacul geamantanului
Demonstrații și demonstrații by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14525_a_15850]
-
la cunoașterea aproapelui prin familiarizarea cu literatura și, în general, cultura acestuia. Inevitabil, rezultatul unei asemenea anchete nu poate fi decît unul corect politic, în care se deplînge lipsa traducerilor reciproce și a sintezelor - de istorie, literatură, critică, și se speră în ameliorarea situației, ceea nu înseamnă totuși că răspunsurile celor intervievați sînt mai puțin, să spunem, nuanțate: dacă scriitorii români se manifestă cu detașarea celui aparținînd unei culturi majoritare, cu o identitate conturată și relativ sedimentată, cei de limbă maghiară
Despre identități by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14515_a_15840]
-
schimbări Încep să apară În creația lirică. Un exemplu elocvent Îl oferă Viorela Codreanu Tiron cu volumul său, „Anotimpuri ostile”. În versurile sale poeta deschide calea unei noi literaturi a sentimentelor, a lacrimilor și blestemelor despovărate de modelele tradiționale uzate. Sper ca Începutul acestei noi experiențe lirice să fie de bun augur În spațiul literar românesc.” - Dan Stanca scria despre „Anotimpuri ostile” : „Volumul ne pune din nou În fața veșnicei dileme: este poezia o experiență personală, incomunicabilă sau are forța și Îndreptățirea
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
Cu comportări bune și rele. Ordinea și disciplina acelor ani au dispărut brusc, odată cu rafalele execuțiilor similare. Începând cu anul 1990, siguranța cetățeanului a luat sfârșit. În locul rânduielii a apărut anarhia. Aleșii neamului au prins gustul adulterului politic. Toată suflarea spera Într-un reviriment așteptat. Dar nu a fost așa. A Început prădarea agoniselii ultimelor decenii. Am obținut dreptul la libera exprimare, dar nimeni nu te ascultă. Beizadelele Își fac de cap.
Hai acasă!. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_344]
-
va domoli. Va fi probabil imposibil de păstrat în memorie lumea sfârtecată de minciuni și crime, clocotind de ritmul afacerilor, de dezmățul consumului, lumea Eriniilor dezlănțuite. "Viitorul se profila ca un cazinou, în care toată lumea își încerca norocul și toți sperau să câștige". Demonii din totdeauna - invidia, ura, egoismul, războiul, răzbunarea, teama, durerea - pavează acest iad din ce în ce mai elastic, pe care omenirea sare din ce în ce mai sus, până la imposibilitatea de a mai trăi și muri în pace. Profesorului Malik Solanka "glasul îi tremura de
Pentru lumile care dispar... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14634_a_15959]
-
ziaristului împătimit - hotărârea lui de a nu renunța la pașaportul românesc, odată aleasă varianta exilului, ca mod de viață, cât și a deciziei de a debuta la 80 de ani în publicistica germană, după ce i-a fost refuzată viza Suediei. Sperase ca în îndepărtata țară nordică să găsească locul propice de unde să se exprime liber și să militeze în favoarea României părăsite. De cât elan, sever strunit, va fi în stare să dea dovadă Victor Frunză, descoperim în prezentarea cu care debutează
Secțiuni în dramele unei epoci by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14655_a_15980]
-
ce amintiri ați rămas după trecerea unui an de la vizita în satul natal al lui Emil Cioran? F.T.: Amintirile au rămas atît de vii și de puternice încît vreau din nou, neapărat, să mă întorc, la Sibiu și la Rășinari (sper că am pronunțat bine numele). Vreau să revăd acest sat miraculos, cu rîul care-l străbate și cu punțile mici aruncate peste firul apei, în fața caselor. Am păstrat impresia unui sat intact; apoi, mi-amintesc de bustul lui Cioran, postat
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
F.T.: Cu certitudine. Relația mea cu Cioran și vizita pe care am făcut-o locurilor sale natale, Rășinari și Sibiu, vor fi evocate în cartea mea. R.B.:Pînă cînd noul roman va fi lansat în Germania, nu ne rămîne de sperat decît ca prima carte, O iubire a lui Cioran, să fie totuși tradusă în română, publicată, și să devină accesibilă publicului larg. Cartea merită acest lucru. P.S. Cine are la îndemînă volumul intitulat Cioran. Scrisori către cei de-acasă, publicat
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
au ajuns la putere pe căi perfect democratice (Hitler este deja un caz școală) sau au făcut caz de slujirea fidelă a unei democrații mai mult sau mai puțin originale (Stalin, Brejnev și "the last but not the least" - să sperăm că pentru noi a fost chiar "the last and the least" - Nicolae Ceaușescu). Ce este totuși "democrația", cuvîntul magic îndărătul căruia se ascund elemente care, aparent nu au nimic în comun? Un răspuns lucid la această întrebare încearcă să ofere
De la Tocqueville la corectitudinea politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14057_a_15382]
-
-te doar la felinarele olandeze/ citește poemul ăsta/ ca pe un Luceafăr, scris prin e-mail dinspre Facultatea de Automatică și Calculatoare/ către Colegiul de Vameși". E puțin spus că ne bucurăm în continuare de acest nobil joc, cu miză mare, sperăm. (Cosmin Ciolțos și Stoian G. Bogdan).
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14075_a_15400]
-
drama e mult mai adâncă. În situația Ninetei Gusti și a lui Ștefan Mihăilescu-Brăila se află cvasi-totalitatea artiștilor români de vârsta a treia (despre tineri n-are rost să vorbesc, pentru că n-au absolut nici o șansă de recunoaștere oficială. Să sperăm că vor prinde vremuri mai bune, după ce-și vor fi lăsat sufletul pe scenă sau pe foaia de hârtie.) Soluția problemei trebuie găsită la nivelul administrării țării. Iar dacă o țară nu poate fi administrată, ce rost mai are
Dușmanii luminii vin de la Răsărit by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14078_a_15403]
-
e indiferent. Dar celălalt mă interesează, fiindcă vreau să i-l trimit tatei și nu vreau să mă vadă bolnavă și pocită. Înțelegi? - Da. - O să fie un cadou surpriză pentru el, pricepi? - Da, da, firește. - Și atunci, o să-l faci? - Sper să-mi iasă bine... - Bineînțeles! O să fie foarte frumos! - Iar ca fundal punem tot coșul și fumul care te otrăvește, ca în desenul pentru căpitanul Blay? Ea ridică din umeri. - Mi-e indiferent. Asta n-are nimic de-a face
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
toate,/ Da' să n-aibă sănătate." Pactul fiind încheiat, solistul devine plin de-un optimism pe care ni-l propagă spre liniștea noastră, care auzim: Cine m-aude că cânt,/ Are viață pe pământ." E de presupus, totuși, și de sperat, că mai sunt cazuri izolate care reușesc să trăiască fără să audă acest gen de folclor. Acest că cânt din textul de mai sus nu e o cacofonie, cum eronat s-ar crede, ci folclor contemporan... Desigur, o parte din
ETNO TV by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14125_a_15450]
-
nu doresc să și-i pună pe scriitori în cap, decît o singură soluție: să le țină cu multă demnitate, de cîte ori e cazul, oala de noapte. Cum se poate deduce, inșii cu mirosul prea fin nu trebuie să spere la o carieră de critici literari.
Oala de noapte () [Corola-journal/Journalistic/14142_a_15467]
-
în plus, recunoscătoare pentru că, după atâtea frustrări materiale și profesionale, după tot felul de "vicisitudini", chiar controverse traversate în odiseea "agendelor", prietenia pe care mi-o arată nu s-a clătinat. Din tot ce-am spus până acum, câteva lucruri sper să fi reieșit într-un mod care, cine știe?, va stimula vreo reflecție, vreo inițiativă. Ceea ce lipsește sunt nu competențele, chiar împuținate la cota de avarie, fie din "vechea gardă" (cu personalități remarcabile încă active), fie potențiale. Din zecile, dacă
Dispar editorii? by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Journalistic/14131_a_15456]
-
nume sonore între profesorii de la "Spiru Haret"? - Desigur, la istorie îl aveam pe Constantin Moisil, marele numismat, dar și un excelent profesor (tatăl lui Grigore Moisil) care a înființat la Academia Română Cabinetul numismatic, stupid transferat de comuniști în altă parte. Sper să fie readus unde întemeietorul lui a vrut să fie. - Ați fost interesat și de personalitatea lui Enescu. L-ați cunoscut? - Da, sigur, și chiar de aproape: am fost de mai multe ori poftit la Sinaia, în refugiul războiului unde
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
Mestrovic - smulsă de pe soclu de o haită de derbedei comuniști care primiseră această cumplită sarfcină. Dar deviez, mă iertați. - Nu-i nimic, e interesant. - Vorbesc mereu în zig-zag -uri... - Dar experiența războiului, cum ați trăit-o? - Războiul ultim? Ori penultim? - Sper să fie ultimul! - Deocamdată suntem oarecum înarmați și chiar americanizați. Pe plaje avem astăzi ostași care au debarcat, în fine... Odinioară eram doar "sergent teterist" și, cum îmi plăceau foarte mult caii, făcusem stagiul la Regimentul 4 Roșiori "Regina Maria
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
cu lăfăitul prin comodele vagoane ale SNCFR-ului! Per pedes... apostolicește. 12 februarie. La TVR: Scufundarea vaporului Rainbolw. Nu, nu e regizat nici de Traian Băsescu nici de Aurel Novac, deci nu mă interesează. La TVR2: Un tărâm al fărădelegii. Sper că nu e producție autohtonă... Antena 1: Lovitură mortală. La timp, fiindcă am pe cineva care mă tot șicanează... 13.02. La TVR2: Crime în serie. Brrr! Din nou Antena 1: Forța invizibilă. Nu prea cred în chestii de astea
Jurnal de cobai cine-telefil by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14153_a_15478]
-
noblețe și demnitate în maternitate, dimensiunile lui de atunci sugerînd tuturor acestă titulatură; mie mi s-a părut un omagiu). Pinocchio al foarte tinerei generații este interpretat, încă nu strălucit, de Ani Crețu sau Camelia Andriță. Timpul și rodarea spectacolului sper să le așeze cum se cuvine în personajul acesta atît de popular, de cunoscut și de adorat. Nu este foarte simplu. Imagini din tot felul de desene animate, mai inspirate sau mai puțin, din legendele și mitologiile individuale și personale
CRONICA DRAMATICĂ by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14144_a_15469]