424 matches
-
referă la "pasivitatea" naturaliștilor, înțelegându-i prin aceștia atât pe pozitiviști, cât și pe realiști, pentru că el are mereu în vedere știința și arta deopotrivă: Dacă ar fi putut, naturaliștii s-ar fi transformat cu mare plăcere în aparate fotografice." Spicuim în continuare câteva pasaje concludente din Fețele unui veac (pp. 161-162): În pozitivism "orice veleități constructive se înfrâng programatic." Apoi: "În artă pasivitatea oglinditoare își avea reversul în oroarea de mit, de poveste, de gestul patetic, de transfigurare ireală; în
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
nume de polițiști și gardieni publici de altă dată. Pe 28 octombrie 1941, șeful celor din urmă oameni ai ordinei publice a întocmit o listă ce cuprindea numele a 35 de bărbați, probabil tot personalul acestei instituții. De aici, am spicuit câteva: „Manole Gheorghe, Drăgușeanu Mihai, Buzincu Ion, Hoha Gheorghe, Romașcu Andrei, Tacu Alexandru, Boncu Petru, Romilă Ion, Tălpălaru Vasile”, ș.a. La fel a procedat și comandantul Poliției orașului, Ion Balea, care aproximativ la aceeași dată a întocmit și avizat un
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
categorie de hrăpăreți (subl.ns.), (...) vă invit ca de comun acord cu organele comunale și cu acelea care au atribuțiuni dela lege în această privință, să luați imediat măsuri (...)”. Pentru o mai bună cunoaștere a situației speciale de atunci, vom spicui câte puțin din fiecare cele cinci măsuri ce urmau a fi luate și aplicate „pe teren” urgent: „...1) Veți organiza o echipă de polițiști destoinici și de încredere care, cu cea mai desăvârșită discrețiune să supravegheze piețele, magazinele, etc. spre
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de scriitură vorbită, iar un telespectator urmărește postul său preferat așa cum altul ascultă un fond muzical vag, sau cum altul contemplă tablourile unei expoziții într-o zi de vernisaj, în trecere. Fără a întîrzia asupra lor. Ochiul contemporan survolează, adună, spicuiește informații. Copleșit, blazat, nu mai are timp să observe; ca și cum toate simțurile noastre ar naviga, la vedere, suprafețele lumii. O plutire generalizată a cursurilor și a trupurilor, deci a spiritelor. Printre numeroasele motive pe care le avem ca să ne bucurăm
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
676 din 8 februarie 1939, generalul Pedro Pablo Martinez era numit consul general onorific al României în Peru. Am apelat, apoi, la renumita, pe atunci, bibliotecă a M.A.E., unde am găsit o bibliografie foarte bogată, din care am spicuit informațiile ce mi se păreau importante de reținut, poate utile pentru viitoarea mea activitate. Peru este o țară cu o suprafață de peste cinci ori mai mare decât România, are 1.285.220 kmp, fiind a treia ca întindere din America de Sud
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
la poalele pădurii Dobrina. Calculate estimativ, în total, 36 de tablouri poartă în denumire toponimul Huși și derivate ale acestuia, vreo douăzeci dintre ele fiind peisaje acuarelizate, celelalte - pictură, grafică, laviu, penița și crochiuri din cărbune și creion. Spre argumentare, spicuim câteva titluri: „Peisaj din Huși” (8 lucrări) „Pe drum la Dobrina”, „Ulița din Huși”, „Peisaj hușean”, „Mahala din Huși”, „Case din Huși”, „Cules de vie la Huși” etc. Caracterul monografic al ansamblului plastic este dat de priveliștile care sugerează coordonatele
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
sunt total diferite, total separate), având încă marea fericire de a ne putea scrie și de a ști că ne iubim în pofida a orice și mai presus de orice. Mama III 30 ianuarie [1949], duminică, ora 2 Aș vrea să spicuiesc astăzi, pentru tine, din noianul de amintiri, frunze moarte care zac risipite pe pământul meu pierdut. Soarele de astăzi, umed încă de iarna recentă, îmi amintește de o vacanță de Paște în luna martie, de pămân tul mustind de sevă
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
cu autorul” (Opere, 9, p. 84). Aceasta e și situația mea. Deși am citit cîteva studii despre Aetiu Hristicus, Dionisie Exiguu sau Ioan Cassian, și sînt în curent cu argumentele protocroniștilor, nu cred că e de ajuns. În timp ce fac corectură, spicuiesc din numărul viitor (151) cîteva din „elogiile” unor șefi de instituții: „O cuvîntare care consfințește” (Raluca Mocanu, rectorul Institutului), „Magistrala expunere este un tezaur de idei-forță” (Mihai Holman). „Magistrală” e și pentru Petre Filioreanu, redactorul-șef al ziarului. Ea „poartă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
aruncîndu-i cu dispreț, la picioare, un șomoiog de hîrtii de 10 lei. A așteptat ca femeia să-i culeagă, apoi a ridicat mîna asupra ei și i-a strigat: „Du-te acasă și fă... curățenie igienică!” *Europa liberă și BBC spicuiesc din presa străină (exercițiu tot mai des) pasajele în care e criticat „regimul Ceaușescu”, „cel mai odios din Europa” („Time”)! Azi a fost citit un articol din „Harper”, despre experiența ieșeană a unei foste lectorițe la Universitatea „Al.I. Cuza
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
în județul nostru) proporții alarmante. Nimeni însă - a adăugat el - n-are curajul să-i arate „boierului celui mare” care-s adevăratele cauze! Găsesc un argument pentru a-mi justifica propriile stări, din trecut și de azi, în următoarea declarație spicuită din Fellini despre Fellini de Giovanni Grazzini, publicată în traducere de Adriana Fianu, în „România literară”: „îmi place să-mi fie teamă, este o senzație de lăcomie care îți dă o plăcere subtilă. Cred că frica este un sentiment sănătos
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
elegant, ca să le lase în păstrare pentru viitorime, spre delectantă lectură celor ce iubesc satul și istoria lui, într-un caiet ce se oferă cercetării oricui ar vrea să-l citească la Muzeul Badea Cârțan de aci din Oprea. Să spicuim mai departe și să vedem ce lucruri interesante ne aduce din neguri de istorie nenea Matei Moraru, care de mult a trecut la cele veșice, odihnindu-se sub o cruce de piatră din cimitirul bisericii din Streza, mulțumit că n-
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
trecut, Ceaușescu a aprobat cu mare entuziasm publicarea unor articole polemice În revistele de specialitate dar și În presa cotidiană, ca răspuns la tendințele ultranaționaliste și șovine ale Ungariei. Dar, la vremea când Ion Andrei făcuse această sinteză din care spicuim noi, Încă se mai punea problema internaționalismului și solidarității socialiste din Estul obținut de ruși după cel De-al Doilea Război Mondial. „O altă categorie de intervenții au constituit-o cele efectuate din motive de oportunitate”, explicase acesta vizavi de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Paul. Consider că a fost cea mai largă participare, prin prezența unor colegi din toate cele patru facultăți, din institutele de profil și din marea practică. După cuvântările ocazionale am prezentat un “Cum laude” din care consider că trebuie să spicuiesc: “Suntem ceea ce suntem ca suma Înfăptuirilor de secole a celor care ne-au precedat, a zbaterilor lor În tumultul vieții, a dăruirilor totale profesiunii și specialității pentru care s-au format. Permiteți-mi deci, ca 1a acest moment aniversar al
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Încrederea și considerația. Le mulțumesc din inimă și Le aduc cu această ocazie piosul meu Cum laude. Cu ocazia acestei aniversări, Cornelia, Liviu și Irina mi-au oferit o Cartea de Aur care a circulat printre participanți și din care spicuiesc: “Totul este confuz, incertitudinile mă Înconjoară. De un singur lucru sunt Însă foarte sigură. Cele două săptămâni petrecute alături de Dv. mi-au dat putere și Încredere, m-au făcut să Îmbrățișez ramura pentru care Dv. V-ați dedicat Întreaga viață
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
eu aici, la Tecuci, de unde continui să rememorez. După vacanță a venit ordin de la revizoratul școlar să se reducă o clasă I-a. Care? Sigur că a mea. Atunci Iancu Antoniu a făcut un raport din care, după atâta timp, spicuiesc: "Numai o inimă de piatră n-ar putea înțelege durerea și nenorocirea acestui tânăr atât de harnic, de muncitor și care se pregătește să devină învățător calificat". Am plecat la gazdă amărât însă directorul mi-a spus să nu disper
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
a inițiativei libere. Cu mare greutate a acceptat - la propunerea lui Maiorescu - întocmirea unui proces-verbal în fiecare ședință a Junimii, cu condiția ca el să nu participe la întocmirea lor. Sarcina a fost preluată de A. D. Xenopol. Să încercăm a spicui câteva din cele mai importante prevederi ale programului Junimii: Societatea literară Junimea „...va face apel la toți cetățenii care se interesează la propășirea civilizațiunei în România să facă parte din ea [...] va tipări orice carte de știință sau litere, iar
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
Cât despre titlul intervenției de astăzi, mă voi strădui să demonstrez contrariul și, totodată, să Îndeplinesc o promisiune mai veche. Prima jumătate a lui iulie a excelat În știri, care de care mai alarmante, dar toate cu același leitmotiv. Să spicuim câteva: Lacul de la Podu Iloaie a devenit cimitirul unei cantități controversate de pește (Între 40 și 160 de tone, după partea baricadei din care privea raportorul. Ca ’n cronicile medievale, unde gâlceava bodyguarzilor a doi seniori căpăta dimensiuni apocaliptice ori
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
frecvența abaterilor; - susceptibilitatea de „contaminare” la nivel de grup; - structurile personalitare afectate; - consecințele în planul evoluției longitudinale a elevului respectiv. Toate elementele anterior prezentate sunt dependente și de ceea ce noi numim, în sens psihopedagogic, copii cu tulburări comportamentale. Încercând să spicuim unele reprezentări clasice, figurate, ale copilului cu tulburări comportamentale, putem alcătui următorul tablou: - „copilul rău” (Joubrel); - „copilul turbulent” (Wallon); - „copilul revoltat” (Beaujean); - „inadaptatul juvenil” (Lafon); - „copilul cu dezvoltare dizarmonică a personalității” (Suhareva); - „copilul irascibil”, „hiperactiv”, „cu tulburări de caracter” (Boucharlat
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
a poruncit câinelui și câinele pisicii, iar pisica șoarecelui, iar șoarecele și-a atârnat porunca de coadă” (mai-iul. 1876, XVI, 326). Din vara aceluiași an funest datează și o scrisoare concepută pentru Carmen Sylva, în care își punea anumite speranțe. Spicuim din acest bruion: „... neclaritatea celor mai elementare noțiuni despre limbă și poezie de care suferă prezentul nostru autohton, astfel încât cu știință și conștiință cu greu ai putea găsi un sprijin, iar în găsirea dreptei cărări ești nevoit să te razimi
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
féodalisme nomade, Paris, 1948, sec. XI-XVII, care tratează formarea clanului, nașterea feudalismului, vasalii, servii, sclavii, aristocrația stepelor, războaiele feudale, clasele inferioare și clasa feudală. În sfârșit, o privire de ansamblu asupra istoriei Imperiului Mongol și a evoluției civilizației, se poate spicui din cele două mari opere de sinteză alcătuite, pe un vast material informativ, mai ales oriental, ale lui René Grousset, L’empire mongol, Paris, 1941, (p. 48-358) și L’empire des steppes (Attila, Gengis-Khan, Tamerlan) ed. I, Paris, 1939; ed.
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
salcâmi în Tureatca, s-au format consolidări de maluri, terasări și drenări, stabilizarea solului prin baraje realizate de întreprinderea numită O.I.F., prin anii ’70. De asemenea, plantațiile de pomi, livezi și vii au avut urmări pozitive în stabilizarea solului. Spicuim din însemnările lui Toader Gh. Miron Boca despre alunecarea de teren din noaptea de 23 decembrie 1970: „O parte dintre oamenii care locuiesc pe dealul Trandafireștilor au fost treziți de o bufnitură, dar nu i-au dat atenție, s-au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
5. Dornescu Eugenia - consilier; 6. Ignătescu Daniela - referentsocial; 7. Andronache Daniela - referent-agent agricol; 8. Cucu Mihai - administrator; 9. Trandafir Viorica - bibliotecar; 10. Vasilaș Marioara - îngrijitor. Acesta este aparatul de specialitate al primarului Vasile Banu și al viceprimarului Dumitru Iacobeanu. Să spicuim câteva dintre obiectivele propuse pentru perioada 2008-2013, despre care aflăm că au fost identificate în urma unor situații temeinice: Culte: Construcția unei capele mortuare pe lângă biserică (la acest capitol obiectivele fie au fost deja îndeplinite - Monumentul Eroilor, fie sunt în derulare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nopții, a moaștelor Sf. Dumitru de la Mitropolie [...]. La părăsirea Bucureștilor, mi-a fost predat, de autoritatea germană, întreg dosarul acestei răpiri, ce pe foștii ocupanți nu-i mai interesa. Din cele 40 de file îngrijit șnuruite, ale proceselor verbale, voi spicui câteva date nu lipsite de interes, chiar după atâta trecere de vreme. Se constată din depozițiile consemnate că întreaga înscenare a fost rânduită de însuși Tantiloff, reprezentantul șef al bulgarilor din România. Din prima depoziție consemnată, a lui Ciorăneanu aflăm
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
ziarist de altădată (despre George Panu), din aceeași zonă cu E ceva putred... în Danemarca, note ale lui Constantin Banu pe marginea unui discurs ținut la Cameră de Constantin C. Bacalbașa. Cronichete, informații, știri, noutăți culturale, literare, teatrale, radiofonice sau spicuite din presă ocupă rubricile miscelanee „Revista revistelor”, „Ecouri”, „Microscop”, „Cărți noi” (în alternanță cu „Bibliografie” și „Vitrina cărții românești”). Număr de număr sunt incluse în sumar și două rubrici destinate doamnelor, susținute de Lucrezzia Karnabatt („Pentru tine”) și Zizi Totu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290520_a_291849]
-
214. 13. Nicolae Iorga, op. cit., p. 35. 14. Ibidem. 15. O frumoasă și bogată „literatură” (cu răsfrângeri în beletristică: Elisabeta Movilă, Chiajna), s-a alcătuit în jurul acestei femei (soții, fiice, mame de Voievozi) unele ajunse figuri ilustre ale istoriei noastre. Spicuiesc doar câteva titluri (unele deja citate mai sus), altele vor fi evocate mai jos în această carte: Gr. G. Tocilescu, Doamna Stanca, sora lui Mihaiu-Vitéazul. Studiu istoric (1560-1604), București, Noua Tipografie a Laboratorilor ?? români, 1877; Ludovic Danș, Doamna Oltea, București
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]