604 matches
-
La vârsta de 6 ani, ea a contractat poliomelită, care făcea ca piciorul ei drept să fie mai slab decât cel stâng, aspect pe care-l deghiza cu pantaloni lungi și colorați. Se spune că ea mai suferea și de “spina bifida”, o boală congenitală care i-a afectat dezvoltarea picioarelor. Hellen Keller, activistă politică și scriitoare. Și-a pierdut auzul și vederea la vârsta de 2 ani. Urmează cursurile Universității „Radcliffe College”, unde învață franceza și germana, termină studiile în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
spastică și paraplegia spastică); - sindromul extrapiramidal: manifestări de tip atetozic (sindromul coreic, sindromul atetozic, sindromul distonic), sindromul rigidității cerebrale; - sindroame ataxice: ataxia cerebeloasă congenitală, diplegia ataxică, infirmitate motorie cerebrală; b) boli ale neuronului motor periferic: - sechele poliomielitice; - leziuni nervoase periferice; - spina bifida; - distrofii neuromusculare. Ca și în cazul celorlalte tipuri de deficiențe, literatura de specialitate conține mai multe tipuri de clasificări, efectuate după criterii diferite. Astfel, dintr-o altă perspectivă pot fi identificate două categorii mari de deficiențe fizice: deficiențe morfologice
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sindrom Usher - grup eterogen de mutații autozomale recesive, având drept consecință surditatea/hipoacuzia congenitală, asociată cu retinopatia pigmentară progresivă. spasm - contracție bruscă, puternică, repetitivă, involuntară a unui mușchi sau grup de mușchi, asociată cu alte mișcări involuntare care parazitează activitatea. spina bifida - malformație congenitală a canalului vertebral, întâlnită mai ales în regiunea lombo‑sacrală și caracterizată prin lipsa suturilor la nivelul arcurilor vertebrale. standarde de calitate (ale serviciilor sociale) - niveluri minimale de performanță ale procesului de furnizare a serviciilor sociale, obligatorii
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Scena răutăcioasă”, „Scena bucureșteană”, „Scena sportivă”, „Scena feminină”, „Foiletonul «Scenei»”, „Varietăți”, „Programul spectacolelor”. Sunt inserate versuri de Mihail Săulescu, V. Demetrius, Zaharia Bârsan, G. Rotică ș.a., iar din poezia lui D. Anghel, omagiat în articolul Petale pentru Anghel de Geri Spina, se reproduce Paharul fermecat. Se publică proză de Emil Gârleanu și Al. Cazaban, fragmente din piesele Bujoreștii de Caton Theodorian și Doamna munților de I. U. Soricu, precum și 13 martie, un text inedit al lui Emil Gârleanu. Aici Liviu Rebreanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289544_a_290873]
-
angelicata, cu reale calități, de o frumusețe fizică impecabilă: „la bella Emilia, stella matutina”730; „e piș bella che rosa di verziere/ con lei veniva una chiara fantina,/ Emilia chiamata, al mio parere,/ d’Ipolita sorella picciolina”731; „rosa di spina”732; „bella piș che fresca rosa”733; „sempre cantando be’ versi d’amore/con angelica voce e lieto core”734 ; când o zărește, Arcita exclamă „Quest’è di paradiso!”735 și o portretizează mai apoi: „— Qualunque dea nel cielo è
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
au de 927 Ibidem, vol. al II-lea, p. 60. 928 Ibidem, p. 39. 250 înfruntat frecvent mânia părinților intransigenți, cum este cazul în povestirea a șasea a zilei a doua, când, descoperiți în intimitatea dragostei lor într-o pădure, Spina și Giannotto vor sta un an în închisoare, privați de hrană îndestulătoare și de orice bucurie, considerându-se că fata a adus o mare necinste familiei ei, trăind cu o slugă, de rang inferior ei. Rezolvarea vine doar atunci când, miraculos
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Moravuri ușoare, Cântec de noapte, Capitolul), Tudor Arghezi (Psalmul de taină, Îmi voi ucide timpul, Vino-mi tu), G. Bacovia (Nervi de toamnă, Plumb de iarnă, Plumb de toamnă, Romanță, Nocturnă), Mihail Săulescu, N. I. Porfiriu, Al. Vițianu, Ștefan Bascovici, Geri Spina, Ion Al-George ș.a. Se publică proză de Ioan Slavici, Mihail Sadoveanu (Iertarea), N. D. Ciotori, D. Anghel (Doi prieteni), N. Pora, H. Coșoi, Ion Minulescu (Ploaie de primăvară), Mihail Lungianu, Ernest Poldi, Adrian Maniu (Parabola săracului bogat). Cu publicistică sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289588_a_290917]
-
primăvară), Mihail Lungianu, Ernest Poldi, Adrian Maniu (Parabola săracului bogat). Cu publicistică sunt găzduiți Emil Isac, care în perioada neutralității României ține și o rubrică de „impresii de război” și una de „notițe”, I. Ludo (rar, o cronică ieșeană), Geri Spina, A. de Herz, Ion Vinea (Inspectorele artelor), Ion Costin, N. I. Porfiriu, F. Aderca (Parisul în 1914 și o rubrică „Desacorduri”, cu o patetică evocare a culpei evreiești în Rugăciune). Un supliment al gazetei, din mai 1911, reproduce lucrări de Iser
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289588_a_290917]
-
a naționalismului în Europa, Guy Hermet Istoria presei, Pierre Albert Istoria radioteleviziunii, Pierre Albert, André-Jean Tudesq Istoria românilor, Catherine Durandin Istoria tinerilor în Occident (vol. 1, 2), Giovanni Lévi, Jean-Claude Schmitt (coord.) Marile migrații din estul și sud-estul Europei, Victor Spinei Modernizarea sistemului electoral, Sorin Radu O istorie a Rusiei, Nicholas Riasanovsky O istorie a statului și societății bizantine (vol. 1, 2), Warren Treadgold O istorie socială a cunoașterii, Peter Burke O scurtă istorie a Germaniei, Mary Fulbrook Pacea neterminată, Mihály
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și lucrările bibliografice oferite cu amabilitate de conducătorul științific al tezei de doctorat, prof. univ. dr. Dan Gh. Teodor, de la Institutul de Arheologie din Iași, căruia îi adresăm o prețuire deosebită. De asemeni, referenții tezei de doctorat, cercetător dr. Victor Spinei, membru corespondent al Academiei Române, director al Institutului de Arheologie din Iași, cerc. pr. I dr. Virgil Mihăilescu-Bîrliba, de la Institutul de Arheologie din Iași, și prof. univ. dr. Ștefan Olteanu, din cadrul Facultății de Istorie a Universității „Dimitrie Cantemir” din București, au
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
La Tufari și Zlătărești I), unele dintre ele semnalate inițial de C. Buraga. Cercetările lui N. Zaharia, din 1958, de la Bârlad (punctul Parcul de odihnă) au fost continuate și completate în anii 1960-1961, 1970-1971, de către D. Gh. Teodor și V. Spinei la Bârlad (punctele Prodana și Moara lui Chicoș). D. Gh. Teodor a făcut cercetări, în anii 1961-1962, la Dumeștii Vechi-Dumești (punctul Marginea de nord-vest a satului), în 1964 la Vinețești (Cordeni)-Oltenești (punctul Popești) și în 1970 la Pogonești (punctul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din șanțuri, valuri și palisade, totul cu scopul întregirii unui complex de locuire unitar. Explicațiile privind rolul acestor construcții sunt diferite: unii specialiști (printre care D. Gh. Teodor) le consideră un răspuns pentru pericolul migrator, iar alții (printre aceștia V. Spinei) sunt de părere că nu puteau avea un asemenea scop, atât timp cât pe culoarul de pătrundere (via gentium), din zona meridională, nu s-au găsit astfel de „horodiști”. Indiferent de rolul lor, trebuie să remarcăm prezența elementelor de fortificație care le
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
altele cute, străpungătoare din os, fusaiole din lut, cuțitașe din fier, ceramică, modelată la mână și la roată, decorată cu striuri orizontale sau vălurite. Cercetare N. Zaharia, 1958; săpături, 1960-1961, D. Gh. Teodor și V. Palade, iar între 1970-1975 V. Spinei. Materialul a fost împărțit între Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad și Institutul de Arheologie Iași. Bibliografie: Teodor 1968, p. 234-235 (fig. 17/1-3, 10); Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia Em. 1970, p. 313, 616 (pl. CCXL/2, 5, 13, 14, 23-26), 617
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad și Institutul de Arheologie Iași. Bibliografie: Teodor 1968, p. 234-235 (fig. 17/1-3, 10); Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia Em. 1970, p. 313, 616 (pl. CCXL/2, 5, 13, 14, 23-26), 617 (fig. CCXLI/8, 9, 16-19); Spinei 1982, p. 204-218, fig. 41, 42, 46, 47, 48/2, 3, 6-9; Teodor 1997c, p. 46. 12. Bârzești (comuna Ștefan cel Mare), județul Vaslui a) Stația C.F.R: pe pantele din dreapta Râului Bârlad, la circa 500m nord-vest de stația C.F.R.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
se încadrează aceluiași interval de timp amintit. Cercetare A. C. Florescu, Șt. Rugină, C. Gheorghiu, M. Florescu, D. Vicoveanu, 1960. Depozitul de unelte se găsește la Muzeul Mixt Tecuci. Bibliografie: Popescu 1961, p. 137-138; Florescu A.C., Rugină, Vicoveanu 1967, p. 75; Spinei 1985, p. 113, 183 (fig.11/5, 7, 11-15); Teodor 1997c, p. 92-93; Ilie, Nicu 2002, p. 20 (menționează greșit componența depozitului de la Gârbovăț, în locul armelor, uneltelor agricole și meșteșugărești sunt specificate piese de harnașament, iar datarea este eronată, mai
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ofranda. Inventarul funerar conținea două verigi simple de tâmplă, fabricate din argint și un fragment dintr-o zăbală din fier. Datarea rezultată pe baza analogiilor pieselor indică secolele X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1960. Piesele donate Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad. Bibliografie: Spinei 1974, p. 396; Teodor 1978c, p. 108; Coman 1980c, p. 71 (datat mai târziu în secolele XI-XII); Teodor 1997c, p. 46-47. c) Parcul de odihnă: lângă acest parc, din marginea nord-vestică a orașului, se află cinci movile de pământ, circulare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
era așezat pe spate, pe o împletitură de nuiele și avea ca inventar cinci pandantive, de tip „zurgălăi”, din bronz, cu decoruri geometrice și două verigi simple de cercei. Aceste obiecte au permis datarea mormântului în secolele X-XI. Cercetare V. Spinei, 1960. Materialul se află în colecția Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad (pandantive-clopoței din bronz - nr. inv. 1486, 1487, 1488, 1489, 1490). Bibliografie: Teodor 1968, p. 236-237; Spinei 1974, p. 395 (fig. 3); Teodor 1978c, p. 108 (fig. 42/24-28); Coman 1980c
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
simple de cercei. Aceste obiecte au permis datarea mormântului în secolele X-XI. Cercetare V. Spinei, 1960. Materialul se află în colecția Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad (pandantive-clopoței din bronz - nr. inv. 1486, 1487, 1488, 1489, 1490). Bibliografie: Teodor 1968, p. 236-237; Spinei 1974, p. 395 (fig. 3); Teodor 1978c, p. 108 (fig. 42/24-28); Coman 1980c, p. 71, nota 15; Teodor 1997c, p. 45-46. d) Prodana: situat în apropierea așezării Dridu, cimitirul de la Prodana conținea șapte morminte de înhumație, ale căror schelete
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Cronologic, ambele morminte se întind pe o perioadă mai mare, datorită circulației armelor respective, în secolele XI-XIII. Cercetare R. Maxim-Alaiba, 1981. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui (nr. inv. 15260-15261, 15263, 15266, 15269-15270, 15761-15762, 15765-15766). Bibliografie: Spinei 1985, p. 110; Maxim-Alaiba 1987, p. 235-239 (fig. 1); Maxim-Alaiba 1993, p. 355, 358 (fig. 4). 142. Grivița (comuna Grivița), județul Vaslui a) Nord-Vest de sat: în marginea nord-vestică a localității, într-o movilă de pământ s-a descoperit mormântul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cărui schelet era orientat vest-est. Inventarul funerar cuprindea un cuțit, o zăbală dintr-o singură tijă și un fragment de cataramă. Pe baza acestor obiecte, mormântul a fost atribuit unui alogen (posibil peceneg) și datat în secolele X-XI. Cercetare V. Spinei. Piesele sunt la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Spinei 1985, p. 113, nota 168, 202 (fig. 30/5-6, 9). 143. Halta C.F.R. Dodești (comuna Viișoara), județul Vaslui a) Calea ferată: pe o parte a căii ferate, situată pe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
zăbală dintr-o singură tijă și un fragment de cataramă. Pe baza acestor obiecte, mormântul a fost atribuit unui alogen (posibil peceneg) și datat în secolele X-XI. Cercetare V. Spinei. Piesele sunt la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Spinei 1985, p. 113, nota 168, 202 (fig. 30/5-6, 9). 143. Halta C.F.R. Dodești (comuna Viișoara), județul Vaslui a) Calea ferată: pe o parte a căii ferate, situată pe terasa joasă din marginea nordică a satului, s-a descoperit întâmplător
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în secolele X-XI. Cercetare V. Palade, 1959; V. Palade și D. Gh. Teodor, 1970. Materialul se află în colecția Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad (zăbala cu verigile în forma literei D - nr. inv. 25295; cazanul de aramă - nr. inv. 5311). Bibliografie: Spinei 1974, p. 400, 407; Teodor 1978c, p. 108; Spinei 1985, p. 115; 199 (fig. 27/7, 8), 202 (fig. 30/7); 221 (fig. 49/1, 2, 5-6); Teodor 1997c, p. 130. 146. Umbrărești (comuna Umbrărești), județul Galați a) Nord-Est de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și D. Gh. Teodor, 1970. Materialul se află în colecția Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad (zăbala cu verigile în forma literei D - nr. inv. 25295; cazanul de aramă - nr. inv. 5311). Bibliografie: Spinei 1974, p. 400, 407; Teodor 1978c, p. 108; Spinei 1985, p. 115; 199 (fig. 27/7, 8), 202 (fig. 30/7); 221 (fig. 49/1, 2, 5-6); Teodor 1997c, p. 130. 146. Umbrărești (comuna Umbrărești), județul Galați a) Nord-Est de sat: în partea nord-estică a localității, pe un promontoriu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
o tijă cu inele mobile la extremități, câteva fragmente din fier, de la cercurile, toarta și niturile unei găleți din lemn, specifice secolelor X-XI. Cercetare I. T. Sion, 1972. Materialul se află în colecția personală I. T. Sion, la Umbrărești. Bibliografie: Spinei 1985, p. 118, 203 (fig. 31/5-11, 13); Teodor 1997c, p. 161; Sion 1999, p. 6-23. 147. Vinețești, fost Cordeni (comuna Oltenești), județul Vaslui a) Popești: în marginea vestică a satului, în marginea viei fostului C.A.P., pe dreapta Râului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Kirițescu 1964 (capitolul legat de moneda bizantină fiind semnat de O. Iliescu), p. 193; Teodor 1968, p. 239; Teodor 1970a, p. 120; Mihăilescu-Bîrliba 1970, p. 314; Preda 1972, p. 400; Știrbu 1978, p. 26-27; Mihăilescu-Bîrliba 1980, p. 263 (nr. 87-88); Spinei 1982, p. 98 (consideră că s-au descoperit doar două tezaure, celelalte informații fiind preluate greșit de la antecesori); Chirica, Tănăsachi 1984, p. 131 (informații preluate de la predecesori: 1861 - 50-60 de monede, deși anul descoperirii este 1881 sau 1882; 1902 - 20
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]