722 matches
-
Strofe > Introspectie > IMENSA PLASĂ PLANETARĂ Autor: Gabriel Todică Publicat în: Ediția nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Plutește în aer, atmosfera Ancorată în păienjenescul fir Și îmi doresc să explorez Terra Dar plasa subțire mă face fachir Spintec văzduhul în stoluri de biți Zămislind ecouri ionice Oricât ar fi copiii de cuminți Hipnoza induce trăiri neuronice Îmi caut ființa cotrobăind prin dosare, Dar răspunsul îmi cade în sunet mut. Găsesc ecouri de palide felinare Și caut ca eul
IMENSA PLASĂ PLANETARĂ de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370369_a_371698]
-
Articolele Autorului PORTRETE M-am făcut zeiță pentru tine cea mai frumoasă zămislită după visele schițate pe pereții din camera ta, pânză țesută din lacrimile așteptării, o Penelopă împietrită de răbdare, cald fulg de nea topit pe obraz rece, suliță spintecând carnea dușmanului, cuvânt de leagăn și blestem, far în noapte de furtună, porumbiță zburând spre infinit... ai împroșcat chipurile în tușe groase de cenușă presărând-o , apoi, cu gesturi moi peste visele de pe pereții camerei tale dar, zeița-fulg , zeița-cuvânt, și-
POEZII de MAGDA HARABOR în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369320_a_370649]
-
noua graniță sovieto-română, la Fîntîna Albă. În poiana Varnița, la circa 3 km de granița română, grănicerii sovietici i-au somat să se oprească. Sovieticii au deschis focul în plin cu mitraliere, secerîndu-i. Supraviețuitorii au fost urmăriți de cavaleriști și spintecați cu sabia, trași cu caii și îngropați de-a valma cei uciși cu cei răniți, după care oamenii Moscovei au turnat var peste gropile comune în care unii dintre cei îngropații erau încă vii. După masacru a fost declanșată o
COMUNICAT CU PRIVIRE LA STAREA NAŢIUNII ROMÂNE LA ECHINOCŢIUL DE PRIMĂVARĂ A ANULUI 2016 de GEO STROE în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370582_a_371911]
-
sub pași, timpul era himeric, Ce înfricoșare!..Mă-ncuraja iubirea. Alerga aerul ducând pe spate un cuvânt, Semnul mirării,-n ochi.. și-ntunecata zare! Auzul se umplea de vaier (puternic vânt) Furtuna era-ntr-o albastră disperare. Gesturi de plumb spintecau acest întuneric! Am rupt lanțul fricii la marginea nopții... În gând, anihilat-am tot ce părea himeric. Prin cercul clipei am ajuns în dreptul porții! Sclipea timpul întâmplări mici și uitate... Am părăsit furtuna care m-a alergat Cu dune de
IUBITE de LIA RUSE în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370789_a_372118]
-
privind spre stele Doi ochi mari de peruzea Cu șiraguri de mărgele Ce le țese lacrima. E destin! E vis! E țintă! Viața-n mine se-nnoiește... Nu-ncetez în orice clipă, A iubi dumnezeiește. Baia Mare, 11 septembrie 2015 Trezire Spintecă văzduhul cântecul de rouă Străjuind cu șoapta zorilor de ziuă Călăuză-n drumul cel de viață nouă E iubirea plânsă ce s-a frânt în două. Arsă e clipita florilor din glasră Și din învierea din cenușă iar S-a-mbrăcat privirea
IUBIREA CA DESTIN de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368131_a_369460]
-
viu) și îmbălsămat, spre a le fi (altora) de-a pururi pildă! Până la urmă tu însuți, Aureliane (tu, para-de-foc a tuturor fărădelegilor!), n-ai făcut tu nebunia de a te năpusti de-a curmezișul Traciei? Și n-ai fost tu spintecat acolo, sub privirile tuturor, chiar în mijlocul drumului, căruia i-ai umplut șanțul cu sângele tău blestemat? (Deci, cum rămâne cu „celebra retragere Aureliană”, atât de mincinos mediatizată?! n. a.) După sângeroasa lui prigoană, Dioclețian și-a pecetluit singur soarta când s-
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
alb fluturând pe cer rufe uitate pe culme bătute de vânt behăie luna nebună-n călduri dolofană fântânile cântă țâșnind din izvoare toate râurile noastre se grăbesc către mare rapsodice sunete se-aud de la soare răsare în cer spânzurată privighetoarea spintecă singură cerul și zarea dealul și valea alunecă lin prin memorie amintindu-ne de copilăria în plină glorie în pădure concertul nu s-a terminat orchestra se-aude pe scena din deal și naiul, și cornul, duiosul caval, s-au
SPECTACOLUL PRIMĂVERII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 862 din 11 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354433_a_355762]
-
Vestitorii porniți din iscoadă-n iscoadă Străbăteau prin regat, să audă, să vadă, Poate doar s-o găsi cineva că să știe... Fără ea, la palat, n-a mai fost bucurie. Și când toate păreau, resemnare a sorții Noaptea fu spintecată de răsunetul porții Spre palat se-ndreptau sub sclipirea de lună Un slujbaș zdrențăros cu prințesa de mână O găsise-într-un câmp plin cu iarbă și flori Când sclipește pe cer prima rază din zori Sub răcoarea de lună și arșița
ÎMPĂCAT, ÎN PĂCAT ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354500_a_355829]
-
înseamnă că putem să speculăm iubirea lui. Hristos ne-a dat exemplu prin propria viață. A murit, dar moartea lui n-a fost o tragedie. În învățătura creștină moartea nu este pierdere. Ai noștri, martirii, sunt eroi, măcar că i-au spintecat și le-au tăiat capetele. Dar nu au murit, ci, din contră, s-au adăugat la veșnicie. Pentru că viața pe pământ nu e altceva decât pregătirea pentru cealaltă viață. Cum zice Mântuitorul: *Și a trecut de la moarte la viață !*. Auziți
CONTINUITATEA VIEŢII DUPĂ DECESUL CORPULUI MATERIAL (PARTEA A CINCEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354021_a_355350]
-
aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Interpretul Anton Achiței cântă admirabil muzică populară, așa cum e ea de la ivorașul șopotit din Țara de Sus, până jos, la îmbrățișarea Bistriței cu Siretul, la vale de Bacău și mai departe, până la Galați, unde Dunărea spintecă geografic două principate vechi românești. Artistul Anton Achiței nici nu zaharifică muzica populară moldovenească, dar nici nu-i taie gustul și aroma strămoșească a ei, care este catifelată de istorie și tradiție, ca vinul Cotnariului de doage și vechime. Îl
ANTON ACHIŢEI. NU-I GRĂDINĂ PENTRU CÂNTEC, MAI ÎNSORITĂ CA MOLDOVA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354047_a_355376]
-
avea forme de deosebire! Împlinind treizeci și cinci de ani de carieră de succes, dar la mare distanță în urma lor pe calea timpului, pentru că artista e tânăra de care anii nu se-ating, doar ea trece prin ei, ca iubirea prin viață, nespintecând-o, mângâind-o și înveșmântând-o cu poleială, Maria Dragomiroiu a fost sărbătorită în centrul toamnei anului 2015, la Sala Palatului din București, printr-un concert ce și-a primit reputația de eveniment aniversar, galant, cu o redutabilă participare de
MARIA DRAGOMIROIU. CONCERT ANIVERSAR ŞI CARTE IMPRESIONABILĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1760 din 26 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353238_a_354567]
-
un înger»), de cuptor fiind, „fată-morgană fiind“, se simte slăbită «de acest neîntrerupt drum de căutare» a apei salvatoare, căci «se face din ce în ce mai fierbinte» și „nu mai are ce să jertfească «pentru o picătură de ploaie»; «supusă dăruirii», se vede «spintecând cerul [iubitului] lăuntric, învolburat», cere să fie descătușată / „slobozită“ «de va veni furtuna», de măsălar / gustar fiind, convinsă că iubirea mișcă și munții din loc, Ea și El / Iubitul par a fi doi drumeți, nicidecum sisifici, ci, dimpotrivă, «pe versanții
EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS-CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353586_a_354915]
-
ochii ațintiți către focul care ardea aruncând văpăi în încăpere și privind dincolo de ferestre observă că afară cerul se întunecase destul de mult. Mânat de curiozitate procuratorul ieși din nou pe terasă și își dădu seama că se apropia furtuna, fulgerele spintecau văzduhul și se auzeau tunetele. Începu în curînd o ploaie măruntă care se opri brusc după ce norii cuprinseră firmamentul aproape în totalitate. Avu o viziune a unei priveliști care i se păru de rău augur și rosti ca pentru sine
PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353531_a_354860]
-
o profunzime covârșitoare care te ia pe sus și te duce într-o clipită în lumea zbuciumelor sale prin „Viața asta” „blestemată/ și amară totodată/ ce apune-n/ urâciune/ când abia este gustată/ viața crudă/ ce ne-asudă/ când ne spintecă pe roată/ fără milă/ ca în silă/ să ne-arunce dezgustată...” Sufletul poetului cântă prin rogodelele sale, fie că-i trist, fie că zărește raza de lumină ce-i mângâie existența, pentru că el nu este altceva decât „un cânt” al
ANATOL COVALI ŞI „VÂLTORILE SUFLETULUI” SĂU ÎN „ROGODELE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354129_a_355458]
-
țări românești, ci regate cumane sau altaice, construite prin sabie de către strămoșii unor venerabili comunitariști, cumano-fanarioți și altor internaționaliști? Cum a fost posibil ca indivizi cu nume cumane, ungare sau altaice să intre în lăcașurile sfinte ale neamului pentru a spinteca trupurile unor voievozi care-și dorm somnul de veci în respectul generațiilor de români care i-au urmat? Ce face Parchetul, atât de activ când e vorba de încăierarea politicienilor pe lucruri de nimic? Nu are ochi a pentru a
COMUNICAT DE PRESĂ: APEL CĂTRE PATRIARHIA ROMÂNĂ de GEO STROE în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354648_a_355977]
-
-i dau harul ei și puterea de a o suporta, pentru ca neamul său să fie printre cei aleși, iar el înainte-mergătorul credinței și al luminii cerești. Priceputu-m-ai!? - Olioo, bre, nea Arhanghelică, ce mă mai speriași, breee! Cre’am că mă spinteci cu șpanga aia și mi se făcu pielea ca dă găină, breee! Dă o țâgare’ să-mi reviu, da’ bagă una așa mai meseriașă că văd că ești în bulan! Mantia neagră a uriașului foșni nervos, iar vocea metalică se
MISIUNEA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347038_a_348367]
-
plouat Primăvara a-ncercat să curețe atmosfera și să încălzească Terra. Dimineața m-a trezit din somn fluierarul mi-a plăcut cântecul lui, sigur are harul. A plouat și a tunat, au venit cocorii, într-un „V” frumos marcat ei spintecau norii. Soarele a răsărit din nou după ploaie e superb ca peisaj cum stau norii claie. Unii pomi au înverzit, e un verde crud... și răspândesc florile mirosul lor nud. Stau pisicile la soare tăvălindu-se în praf miorlăie în
ANOTIMPURI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358472_a_359801]
-
copilărie / am convingerea că dincolo de vârstă / mă așteaptă un bărbat / acoperit de verdeață / ca un templu ferecat / cu băierile inimii / plin de trubaduri / cavaleri ai nopților albe / întemnițați pe nedrept / nu pot desluși cărui anotimp / îi aparțin / vulturi de ceață /spintecă liniștea / și deodată / se declanșează / înstrăinarea de sine” (înstrăinare și dor). O poezie tonică, interesantă, care induce o stare de bine, așa cum spune poeta: “versuri albe pentru zile negre”. Poeta care știe să descifreze “Semnele timpului” - Elisabeta Iosif - aduce Antologiei
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
prin legea timpului din viu. Poruncile în zeci de ani Ți le-am urmat după puteri și-un bun păstor am vrut să fiu pentru sărmanii mei evrei, eliberați de voia-Ți suverană din faraonica robie și-ajunși prin marea spintecată în dezolarea din câmpie, pe unde-n patruzeci de ani i-am tot purtat cu mic cu mare ca-n țara laptelui și-a mierii să nu pătrundă orișicare, ci numai cei ce n-au cârtit și după datini Te-
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
părinții și nimeni nu-și amintea în ce împrejurări apăruse la curtea domnească. Înainta în noapte cu armăsarul la pas și cu urechile ciulite la orice foșnet de frunză sau fâlfâit de pasăre. Din depărtări se auzea sinistru cântecul huhurezului spintecând umbrele pădurii. O pâclă asemănătoare unui nor acoperea strălucirea lunii și atmosfera stranie din jur se accentua. De la poalele munților din apropiere răzbătea un cântec melodios. Îndemnat de un imbold necunoscut se strecură printre arborii seculari. Glasul duios continua să
I. PRINŢESA VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360397_a_361726]
-
Fecioara îl cuprinse cu un braț catifelat pe după gât și-și lipi sânii fragezi de pieptul său puternic. Mușchii îi tresăriră la atingerea trupului femeii. - Nu mă ademenești cu vicleșugurile tale! Dispari de bună voie, arătare ce ești, altfel te spintec cu paloșul! - o amenință el. - N-o vei face! Ești un tânăr plin de iubire! Știu cât ești de curajos și de viteaz! Nu te-ai întrebat de ce brațul tău nu obosește niciodată!? Nu ți-ai dat seama că în
I. PRINŢESA VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360397_a_361726]
-
Tăceri din Turnul lui Nimrod”, urmașul lui Noe, al cărui turn a fost clădit din cuvinte, echivalează cu asumarea existenței în formele ei diverse, inclusiv a durerii umane, a martirajului: „Aer! Tăcerea vrea să moară!”, „Tăceri față în față îmi spintecă prezentul”, „Tăcerea tace, strigătul suspină”, „Nimrod, Tăcerea clatină hazardul”. „Tăcerea din Cuvinte” concentrează lirismul în poeme de stare: „În inimă Tăcerea te visează”, „Un madrigal de vară Tăcerea inventează”, „Mă strigă Tăcerea cu nume de dor”, „Câmpia mea, Tăcerea-mi
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
un vultur care țâșni din subteran și se înălță până aproape de norii răzleți ce se perindau agale spre o direcție necunoscută. După câteva rotocoale se îndreptă spre crestele munților. Din înaltul cerului zări un bolid ce alearga pe serpentine. Vulturul spintecă văzduhul și ajunse deasupra mașinii. - Strănepote, încetează cu neroziile! Părăsește acel trup, căci în el sălășluiește un suflet arvunit diavolului! - Nu-ți ține vicleșugul, străbunicule! - se auzi un rânjet din autoturism. Vulturul prinse mașina cu ghearele-i puternice. Roțile scrâșniră
XXX. RĂZBUNAREA DIAVOLILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360508_a_361837]
-
oceane ale detaliului. Minuțiosul minutar al hazardului e doar o formă de lut ce absorbe ideea și o toarnă în forme spirtuoase. În depoul luciferic, locomotivele aburinde de narațiuni pulsează ambiguitatea onestă. Scrisul e ultima mea cale de a mai spinteca câte o burtă ingrată a vieții... Ce este viața? O multitudine de straturi senzoriale, auditive, olfactive, kinestezice cu vedete vizionare ce alterează rotulele prezentului sau dimpotrivă le alintă creativ prin cetățile frumosului. Cărțile nu se vând, precum trupurile nu se
NOUĂ ANI LA PORȚILE HADESULUI de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340247_a_341576]
-
numa on cânie, batrân ș-ahăla, ș-o vinit on urs. Am ieșât ieu în calea lui, nu l-am lasat în oi. Să ridicasă în pticioare șî moroia să-l las. Numa-așe da din brânci... (degetele aspre ale tușii nu spintecau aerul, îmi spintecau inima) Da am dzâs șî ieu cătra iel: - Tu vini la minie cu puterea te, da io vin la tinie cu puterea Domnului nost Iisus Cristos! Atuncea o sucit ursu din cap de doauă-tri ori, s-o-nturnat șî
Povestea ca Viață. Sisif () [Corola-blog/BlogPost/338432_a_339761]