266 matches
-
chipul porecliți: "Ignoranți, fără az-buche, lipoveni, cosmopoliți". Răii ne pârau la lume că suntem răutăcioși, Sterpii ne găseau pricină că n-avem copii frumoși. Dar a vrut Dumnezeu sfântul și făcutu-s-a lumină, S-a deosebit cu-ncetul grâul spornic din neghină; Alți tineri cu focul sacru golurile au umplut Celor ce-au murit, sărmanii, celor care ne-au vândut. ..................................................................................... O dar, gândule sprințareț, zborul tăi ce nu-l oprești? Răscolind cele trecute numai cât mă amărești, Redeștepți simțiri ascunse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
doar dacă avea să treacă mai întâi examenul măsurătorii. Adică să nu fie mai înaltă decât „tovarășa Elena“. Aveam parte de un panopticum de femei acre și urâte: tovarășa Ana, tovarășa Liuba, tovarășa Lina Ciobanu, tovarășa Suzana Gâdea, tovarășa Aneta Spornic. Moda instaurată de ele era un coc împletit în creștetul capului, ca o grămăjoară de baligă. Și un zâmbet de superioritate disprețuitoare când se vorbea despre imperialiști sau despre Occident. R.P. Ați pomenit de fondul secret și de expedierea anumitor
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
a luat țara în anii puterii populare e o chezășie că acest popor merge cu pași falnici spre biruințe mari - și acest progres necunoscut până azi în patria noastră ne umple de bucurie și ne îmbărbătează la o cât mai spornică activitate care să ne facă vrednici de toți vizionarii marilor destine românești.“ (Luceafărul, 8 mai 1971) EMILIAN, Episcop de Alba-Iulia „Un imens pas înainte în istoria făuririi României noi l-a constituit învestitura ca Președinte al țării noastre a Domnului
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
1958) MĂRGĂRIT G. Țara n-a luat cunoștință (nota V. I.) „Țara a luat cunoștință de forța capacității ei productive călăuzite înțelept. Mândriei de a fi realizat victorii însemnate îi aparține și sentimentul acesta firesc. Dar elanul mereu înnoitor și spornic al muncii libere, însoțit de zborul cel mare al imnului și al cântecului, purtat de oameni de la o zi la alta, ne îndreptățesc să întrezărim mereu alte biruințe ale poporului nostru senin și harnic.“ („Țara a luat cunoștință“, Glasul Patriei
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
toamnă-iarnă. Tinerele își luau de lucru fie să împletească, fie să coasă flori și ajur pe pânză de borangic pentru ii, fie să croșeteze sau să facă dantele, fie să toarcă lână, fuior de cânepă sau in. Lucrul devenea mai spornic și mai plăcut pe fondul cântecelor îngânate în grup sau solo, al ghicitorilor, snoavelor sau povestirilor spuse cu meșteșug și har de băieți. Reprizele de dans, susținute de melodiile în vogă produse de un patefon răgușit întregeau buna dispoziție și
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
dincolo de granițele Țării. [...] Pentru că nu mai e vorba, ca altădată, de a ceti și de a scrie cărți, de a fi, cum se spune, «intelectual». E vorba de a prelua o întreagă tradiție spirituală, de a o păstra vie și spornică, de a o îmbogăți și mai ales de a o preface în așa fel încât ea să poată face față zguduirilor tragice de mâine“ (articol publicat în Uniunea Ro mână, ianuarie-martie 1949, apud Mircea Eliade, Împotriva deznădejdii. Publicistica exilului, ediție
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
bine să te socotească un izolat. Cu ei trăiești aceeași atmosferă de vis al meseriei. Nu uita că cizmarii, frizerii, minerii se ajută între ei. Să facem și noi măcar cît ei. Să fii sănătos! Să muncești cu zor și spornic. Să ai succese, îți urează, I. Lăudat </citation> (10) <citation author=”I.D. Lăudat” loc="[Iași]" data =”3.VI.1971”> Dragă tovarășe Călin, Abia am curajul să-ți scriu. Nu știu pe ce ai contat de nu m-ai ascultat ce
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
unor pomi în poziție aproape verticală, în așa fel ca să nu-i afecteze umezeala din timpul toamnei târzii și a iernii ce urma; apoi am îngropat vițele cu rod așa cum făcuse tata cu trei ani în urmă. Treabă gospodărească, muncă spornică, mai ales datorită încrâncenării ce mă stăpânea și mă determina să lucrez cu și mai mult spor, cu și mai multă râvnă. După aceasta, am luat hârlețul tatei cu un adaus ce-l făcea să meargă și mai adânc decât
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
ce se odihneau pe o serie de priveliști demne de cele mai frumoase ilustrate. Către asfințit soarele cobora apropiindu-se de unele înălțimi. Îmbătat de aceste priveliști, văd cu mirare cum spre vârfurile aproape golașe pe care mă aflam urcau spornic niște nori albi ca de vată. Acei nori s-au masat în jurul meu și al celor din jur și urcau tot mai sus. În acești nori de vată, care ne împresurau, stau și privesc un măreț și neuitat apus de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
gospodărie prosperă, în care am fost primiți cu atâta ospitalitate și căldură!... După o oră lăsam totul în urmă și plecam grăbit să străbat cei aproximativ 30 de km. care mă despărțeau de casa părintească. Cu pasul meu energic și spornic am ajuns cam în jurul orei 10 seara. După puțin timp, obosit dar mulțumit din peregrinările mele, mă încredințez somnului și visurilor care, cu toată îngrijorarea generală, erau frumoase, hrănite de o tinerețe robustă, exuberantă. Continuam să fiu paznicul viei noastre
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
mai aveau ce face, acontul dat a rămas drept plată, și au luat unealta de lucru și duși au fost! Apoi, cu meșterul local stabilim prețul lucrării și data de 20 decembrie 1951 ca finalizare. Achit integral costul, meșterul lucrează spornic și totul e gata conform înțelegerii. Prin această lucrare schimbasem oarecum aspectul exterior al școlii, care parcă râdea în soare cu noua haină ce o înveșmânta! Sărbători de iarnă decente, cu mulțumirea că procesul de învățare din școală era mult
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
schimbasem oarecum aspectul exterior al școlii, care parcă râdea în soare cu noua haină ce o înveșmânta! Sărbători de iarnă decente, cu mulțumirea că procesul de învățare din școală era mult mai ușor ca în anul anterior și mult mai spornic! Amândoi cei doi învățători ai școlii ne simțeam în adevărata postură de educatori iubiți și respectați de satul nostru modest. Cum eram tineri, sănătoși, nu ne doream mai mult decât mulțumirea lucrului bine făcut! Copiii satului, școlarii noștri, erau ca
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
îmi reproșează că i-am dat planul peste cap... Obținusem ceea ce-mi doream: să rămân liniștit pe catedra ce ocupam. Lucram cu răspundere la cele două școli, având ore mai multe la Școala Pedagogică, al cărui colectiv select muncea spornic. Directorul era bolnav, internat de mai multe luni în spital, adjunctul își fracturează un picior alunecând pe gheață și conducerea temporară a fost încredințată unui personaj necorespunzător, dar avea carnetul de partid și încrederea respectivă, așa că acest personaj terorizează colectivul
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
oarecum robustă, fără suferințe deosebite. Datorită unei eredități ce vine de la înaintași, cu un stil de viață ordonat și fără excese, mă bucur că nu sunt un consumator de medicamente, pentru că Dumnezeu m-a apărat întotdeauna și mi-a prelungit spornic anii vieții mele. În final, sunt un om mulțumit de felul în care am trăit și de lupta pe care am dus-o cu lumea și evenimentele care s-au succedat. Am avut o anumită filosofie a vieții, m-am
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
an. Deci o săptămână și apoi două, la interval de două luni și jumătate. Judecând după scurtimea celor două etape și după lungimea intervalului, deducem că aceste convorbiri au fost probabil înregistrate pe bandă : e modul cel mai rapid și spornic de alcătuire a unui text, dar și cel mai laborios în ce privește transcrierea și punerea la punct. Așadar, Mircea Ciobanu a făcut probabil două drumuri în Elveția, la Versoix, cu două relativ scurte șederi, dar cu riguros program zilnic și, cum
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
devine albastru, cu copaci mari, bătrâni, cu trunchiuri trupeșe, cu câteva ciori grave, parcă ar fi mici statuete negre. Sting lumina și privesc la schimbarea lentă a culorilor care se topesc în noapte. Strada, neumblat albă, pustie. Ninsoarea se cerne spornică, este ora la care încep să se aprindă luminile, este oră tainică. Trece, lent, mașină. Mi se pare curios că nu trece un zimbru, atât c ciudată pare noaptea asta, ca o noapte din alt veac. * Viața, care mi se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
acelor călători poartă tot felul de tichiuțe pe capetele lor microcefalice (ca niște gutui noduroase) și pantaloni enormi, ca parașutiștii americani. Nu-mi place moda, nu-mi place nimic, sunt nemulțumit de ceea ce văd și aud. Mașina aleargă monoton dar spornic; am timp să meditez la câte nu-mi plac; plonjat în meditație socio-antropologică. Într-un loc încetinim ca să evităm un accident. Doi țigani, îmbrăcați în pijamale nou-nouțe, aleargă după o iapă care fuge bezmetică după un mânz nărăvaș. Animalele, murdare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
mântuire [...]. Unde poporul s-a lăsat de biserică, acolo și Dumnezeu și-a întors fața Sa de la dânsul [...]. Cu aceste vă doresc și Eu, din mila lui Dumnezeu, Episcopul Vostru, sărbători fericite; iar pentru anul nou un început sănătos și spornic la muncă”. În „Candela” anului 1924 este publicată „cuvântarea P. S. Sale Nectarie pe care a ținut- o joi, 10 maiu, la orele 11.45, la Palatul Regal din București, în prezența M. S. Regele și a A. S. R. Principelui
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
armele analizînd subiecte care pînă atunci fuseseră "rezervate", iar un grup de "naționaliști" debuta pe scena publică și în coloanele noilor publicații. Bariera recent ridicată de Statele Unite pentru a restrînge imigrația dădea o lovitură directă Italiei, săracă în resurse și spornică în nașteri, punîndu-se problema găsirii unor soluții urgente în privința surplusului de populație de acum pornită în căutarea altor tărîmuri, de preferință mediteraneene. Marchizul San Giuliano, destinat să fie ambasador și ministru al Afacerilor Externe, după călătorii prin Albania și de-
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
aflau coșuri cu nuci, cu covrigi de cei mici, cu mere, cu pahare pentru vin, cu samovarul cu ceai. Și alăturea damigenele cu vin. Până aproape de ziuă, Pascaly primea neobosit și vesel și ura copiilor sănătate și un an mai spornic și ciocneau paharul și avea câte o vorbă bună pentru fiecare. Era și profesorul nostru de limba elenă de la Liceul Sf. Sava care primea prietenește. Într-o căsuță mai mică, asistat de fiica lui, o frumoasă și încân tătoare tinerețe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Institutul de Pedagogie au fost prinse - m-a informat Radulian (lucru pe care nu-l știam) - într-un roman de Stelian Gruia: Calul negru, Ed. Cartea Românească, 1983). Radulian e acolo Moșoiu (de la școala din Moși), Rădoi e Rădașcă, Aneta Spornic e Netti înmulțire. Un nou mijloc de intimidare: Natalia Jipa, secretara cu Propaganda, a anunțat în ședința de ieri că „tovarășul prim dorește să se facă «rotiri» la ambele gazete”. Asta înseamnă darea afară a unora dintre noi. A adăugat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de informații, ori de câte ori vine vorba, printre colegii de breaslă, de ceea ce lipsește astăzi În mediul cercetării literare: uite, zic adesea, dacă ar mai fi, astăzi, frecvent și activ, un gen de oameni ca autorul Lovineștilor... , multe s-ar urni mai spornic În munca istoricilor literari. Nu ne vom trezi probabil decât când va fi foarte târziu, dacă nu prea târziu spre a recupera tot ce se pierde prin lipsa acelui spirit iscoditor, dornic să restituie și să conserve valori, cu conștiința
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
din anul trecut (mi-amintesc de adevăratul maraton al periplurilor prin Iași și Fălticeni În momentele aniversare), osteneala finalizării cărții despre Orașul muzelor, bogăția febrilă, dar și ea consumată, a proiectelor. Mă Întreb dacă ați regăsit ritmul dvs. Înțelept și spornic și dacă sănătatea vă este aliată. Din suflet vă doresc să fie așa. Domnule Dimitriu, În momentul de față sursa mea de medicamente este - sper că nu de tot - nedisponibilă. De cum voi fi iar În măsură să vă suplinesc rezervele
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Țanu 3 Carte de vizită (Cluj, ianuarie 1975) Stimate Domnule Eugen, Regretând Întârzierea mea, rămân totuși solvabil pentru urările de sănătate, Împlinire și succes, pe care din toată inima le Închin dvs. și Întregei familii. Anul care vine să fie spornic În Înfăptuiri pentru dvs. și mai Îngăduitor cu noi În vederea unor inițiative care stagnează, datorită exclusiv nimicniciei unor oameni cuibăriți necuvenit și neavenit În unele comitete de pe aici. La mulți ani! Țanu George 4 Fălticeni, 4 sept. 1976 Observații personale
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ceea ce demonstrează ineficacitatea acestui for ce s-ar fi dorit suprem și colectiv în partid. Ceaușescu îl ignoră. Chiar și ca instrument. Îl menține numai ca fațadă. Tot astfel cum oferă funcții de răspundere unor oameni abia compromiși. Vezi Aneta Spornic. Sau unor neaveniți. Vezi madam Găinușă la cârma turismului. Și a comerțului exterior. Procentul de femei în conducere trebuie menținut ca prezența, adică omniprezența Elenei Ceaușescu să nu jeneze prea mult opinia publică internă și externă. Cei care au reușit
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]