50,549 matches
-
bisericilor. Nici acest lucru nu s-a întâmplat decât după o perioadă relativ lungă și adesea s-a făcut după principii arbitrare. În opinia mea, așa cum arată lucrurile astăzi, am intrat în sfârșit într-o stare de relativă normalitate. Statul sprijină cultele și contribuie la o parte din salariile personalului de cult, recunoscându-le acestora statutul de sprijinitori ai binelui comun. Să nu uităm că avem în România cel puțin două Biserici, este vorba de Biserica Ortodoxă Română și de cea
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
biserici, inclusiv patru din cele cinci catedrale episcopale: Blaj, Lugoj, Cluj și Oradea. Prin medierea Secretariatului de Stat pentru Culte, a fost retrocedată Catedrala „Sf. Nicolae” din Oradea în anul 2005. În plus, pentru a echilibra situația, statul român a sprijinit financiar și construcția de noi biserici, pentru a permite și Bisericii Greco-Catolice, ca și celorlalte culte din România să se consolideze instituțional și să poată răspunde cum se cuvine nevoilor credincioșilor lor. Din anul 1990 până acum, s-au construit
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
a făcut și face tot ce poate și atât cât își permite în situația financiară actuală a țării. Sigur, se înaintează anevoie, și întotdeauna e loc de mai bine. Dar, revenind: în ceea ce privește situația bisericilor foste greco-catolice, soluția pe care o sprijină statul român, și îndeosebi instituția pe care o conduc este cea a dialogului între părțile implicate, între Biserica Ortodoxă și Biserica Greco-Catolică. Sigur, Biserica Greco - Catolică și-a pierdut răbdarea și a apelat la justiție - este dreptul ei. Noi insistăm
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
celor credincioși, cât și al celor necredincioși. În fruntea listei mele de priorități se află așadar, în continuare, afirmarea și promovarea neutralității statului în materie de viață religioasă și promovarea libertății religioase. Totodată, Secretariatul de Stat pentru Culte înțelege să sprijine cultele pe de o parte în rolul lor social, ca parteneri ai statului în consolidarea unei societăți bazate pe solidaritate, pe participarea întregii comunități la susținerea persoanelor și familiilor aflate în situație de vulnerabilitate, iar pe de altă parte în
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
putem observa și constata, Domnul Victor Opaschi este o persoană cu o vastă experiență în zona relațiilor stat-culte, profund cunoscător al vieții religioase, promotor al libertății religioase, capabil să impulsioneze și să valorifice dinamismul vieții religioase în folosul tuturor. A sprijinit cultele religioase pentru a-și redobândi rolul și locul pe le-au avut în viața societății românești, a militat pentru reintrarea în legalitate a Bisericii Greco-Catolice, pentru restabilirea relațiilor diplomatice cu Vaticanul, a pregătit încă din anul 1991 vizita Papei
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
din Ungaria și din Ucraina. Circa 4-5% din bugetul nostru merge anual pentru diaspora, unde nu căutăm doar să întărim religios comunitățile respective, ci să avem o contribuție sub toate aspectele legate de identitatea națională, de realitatea socială etc. A sprijini financiar o parohie românească din diaspora înseamnă că oamenii de acolo, stabiliți departe de țară, au un sprijin concret, care pentru statul român nu înseamnă sume mari, dar pentru românii care trăiesc dincolo de granițe poate însemna foarte mult. Și despre
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
mari, dar pentru românii care trăiesc dincolo de granițe poate însemna foarte mult. Și despre asta vorbeam când spuneam că este nevoie de o privire mai largă: la prima vedere, nu facem decât să finanțăm viața religioasă, dar în realitate, ceea ce sprijinim sunt drepturile cetățenilor români din afara granițelor, este identitatea lor națională, culturală, personală, este păstrarea limbii lor, este încercarea de a le asigura o educație în limba română, niște drepturi, un minim sprijin social. - Cum se prezintă, deci, relația dintre stat
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
Daniel și-a propus să finalizeze lucrările și să sfințească catedrala în anul 2018, când vom sărbători centenarul Marii Uniri în cadrul Proiectului „România 100”. Nu văd cum Guvernul ar putea sta deoparte și să spună că nu este interesat să sprijine un astfel de proiect, care până la urmă celebrează și națiunea română modernă, ca efort comun al tuturor cetățenilor de a realiza împreună ceva de durată. Gândiți-vă că după Revoluție, statul român, indiferent de cine a fost în fruntea lui
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
care nu are o catedrală reprezentativă. În sfârșit, banii acordați pentru construirea și repararea de biserici intră direct în economia locală: se mobilizează forță de muncă, experți, comunitatea în ansamblul ei. Ca să revin. Statul român nu construiește biserici. Statul român sprijină construirea de biserici acolo unde comunitățile locale au nevoie, într-o logică a parteneriatului stat-culte. - Este deja o practică a tuturor guvernelor ca spre sfârșitul anului să scotocească prin ce-a mai rămas din buget și să împartă cultelor religioase
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
va invita peste 100 de jurnaliști din presa scrisă și televiziune și, tot că în fiecare an mediatizarea evenimentului va asigura transmisiuni în direct, reportaje speciale, talk show-uri etc. Primăria sponsorizează Săptămîna Modei Evenimentul Romanian Fashion Week va fi sprijinit și de municipalitate. Decizia finală va aparține Consiliului Local. “Vom oferi cazare pentru 37 de persoane la Hotel Municipal, un autocar pentru asigurarea transportului între București - Iași și retur. Am propus și alocarea unei sume de 4.000 de euro
Iasul redevine capitala modei romanesti [Corola-blog/BlogPost/94500_a_95792]
-
ieșeana. Fundația Solidaritate și Speranța își propune să asigure zilnic, pe parcusul unui semestru școlar, sprijin alimentar și un prânz cald pentru 60 de copii aflați în dificultate. Fundația Comunitară Iași își dorește prin Fondul “Ideile tale schimba Iașul” să sprijine proiecte care dezvoltă atitudini civice și aduc o schimbare la nivelul mentalității colective și a comportamentului. Asociația Salvați Copiii Iași își propune să ajute 40 de mame și gravide din mediul rural și să îmbunătățească calitatea vieții copiilor cu vârste
Blog Iasi4u [Corola-blog/BlogPost/94499_a_95791]
-
coapsele nu vor fi atinse doar pieptul în supraelastic și părul strâns într-un coc impulsiv de divă chiar dacă e tuns scurt băiețește degetele tale de bărbat sunt strâmbe și fine degetele mele de femeie sunt drepte și aspre ne sprijinim ca niște pomi dezgoliți cu scoarța tăiată iar între noi se naște o putere de viață pe care noaptea nu o poate distruge și dimineața nu o poate alung din gâturi iese semiumbra care îmi țese rochia și-i coase
Poezie by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/4565_a_5890]
-
Aromitor - o coda - Pe care nici n-o visam: Părul tău - nor. L-am Străbătut am aflat tot Ce se poate ști despre rădăcina albastră Apariția lumina Metalică Vînăta poartă Și corpul meu în catalepsie Pe orizontală În echilibru fragil Sprijinit într-o singură vertebră Pe spada ta de cavaler teuton. Remember Dar cum desprindeai Cu grijă Aripile de pe trupul meu adolescentin Luîndu-le ca amintire Ce știai tu despre locul lor rămas crud? (Două răni fără haine Sîngerînd abia atinse de
Poezie by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/4999_a_6324]
-
putut măcar să-nțeleagă: era abia coborât dintr-o sferă argintie, cu aripile arse de un foc alb; ploua mărunt iar ei, nici n-au văzut scânteile ploii fiorul ei de febră străvezie. Dar acum când vorbesc lumina e neagră stă sprijinită de ușorul ușii gata să se prelingă în încăpere să se așeze pe masă și să răsfoiască ultimul manuscris răsuflarea lui de pe urmă.
Nu-l văzuseră by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/5251_a_6576]
-
lacrimile femeilor adunate acolo nu adormeau, așa cum vedeam prin bodegi capete de cosași osteniți adunate în poalele nevestelor guralive, izvoare coborîte printre pietre în heleșteele de la marginea drumului - liniștea se cuibărea apoi în alt sat, sub popii de fîn ce sprijineau cerul dintre Petrova și cele două Rone, după ce prin Vișeu stăteam lipiți cu ochii de ferestre ca ambalajele aduse de vînt și fixate pe garduri sau ca afișele electorale din care curgeau minciunile făcute terci în gura bețivilor deschisă ca
TIHNA by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/5500_a_6825]
-
în timp ce soarele asfințeste si bătrânul Aerostate plânge din vechime cu letopisețe si didahii. În nebuniile semnelor nu mai disting nimic, în nebuniile crucilor de deal poți doar să-l revezi pe fratele mort întors de pe front. În nebuniile arătărilor se sprijină doar plânsul si oamenii locului care par hărăziți muțeniei -mâncând ce a scuipat marea la țărm. Și mulți s-au întrebat într-o limbă veche: noi nu vom fi răsplătiți pentru că am dus o viață cumsecade?
Răsplata by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/6338_a_7663]
-
Emil Brumaru Chiar lucrurile au altfel de umbre-acum, Mai reci, mai groase, sprijinind pereții De aburi moi ai burei dimineții Prin care îngerii pornesc la drum, Fără merinde, roși de vreo petală De crin la nimb, de rouă la călcîie, Prinși într-o boare ce de-abia le-adie Fulgii din aripi și
Chiar lucrurile au altfel de umbre-acum… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6905_a_8230]
-
Iedului lăudat Celui ce numele său timpul nostru l-a dat Salmoxis al Gnoselor sub crengi de smochin, Una de stejar și alta de fag La care de trei ori să mă-nchin, De trei ori stând cu genunchiul drept sprijinit în Meleag, De trei ori bat cu talpa în prag Către Unul din Trei judecători anonimi. în Trei Pomi urcând treptele Marei înălțimi De trei scări coborând în Fântâna Marilor Profunzimi La străbunul călătorind către străbuna răpită de zmei Euridike
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
fragedă și înrourată ca o viperă albă. Îmboldit de nerăbdare și bucuros că putea fi de față la lucrarea miraculoasă a viei, n-a stat o clipită locului, să-și tragă sufletul. A apucat-o pas cu pas pe rânduri, sprijinindu-se în ciomag și murmurând, ca pentru el, frânturi dintr-un cântec potrivit, care-i astâmpăra ofurile: Bate vântul ierburile, ca pe mine gândurile, să mă fac un curcubeu, să mă urc la Dumnezeu. S-a oprit dinaintea butucilor cu
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
-l până în adâncul sufletului cu ochii lui curați și fosforescenți și, fără zăbavă, cum îi era apucătura, s-a făcut, și el, nevăzut... Peste o vreme, dezmeticindu-se, Anghel Furcilă s-a adunat cu chiu, cu vai din țărână și, sprijinindu-se în ciomag, s-a sculat în capul mădularelor. Acestea îl dureau toate, de parcă i-ar fi fost zdrobite cu maiul. Șiroiau apele de pe el ca-n miezul verii când ieșea de la scăldat din Dunăre. De sus până jos era
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
reluat cursul, dar parcă nimic n-a mai fost ca înainte. Nici noi, prea încercați, nu mai eram aceiași. Chiar pe Paleologu, la câteva case de noi, un mare bloc care stătea să cadă a fost golit de locatari și sprijinit cu o pădure de bârne în interior și pe sub toate balcoanele. A vedea zilnic ditamai clădirea susținută în cârje nu era cel mai îmbucurător spectacol. Dar tot atunci s-au petrecut fapte de mare curaj, de întrajutoare și de solidaritate
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]
-
tu visezi - nu vezi? Ea care nu a visat niciodată. Chiar nu mai este nimic de făcut. Prea multe s-au adunat; prea ușoare au devenit multe și toate împleticite semănând cu altcineva. Cârja care nu vrea să ne mai sprijine sau ajute. O rugîciune O rugăciune Maicii preacurate Sfințeniei sau vărului Ioan Cel ce ne botezase în Iordan Plătind cu capul dansul Salomeei. Dezmățul ce revine ciclic și nu stă Mai actual ca astăzi mâine pentru că Plăcerea și Puterea sunt
Poezie by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/7036_a_8361]
-
Și uneori chiar și călcîiele Ce sfarmă în iarbă tămîile. Oh, sînii le sînt interziși Să-i gîdile cu un măcriș Sau să îți desfacă în rai, cînd tu ronțăi Un măr, jucăuș, aurii cîrlionții. De aceea mai bine adorm, Sprijiniți de copacul enorm...
Îngerii sunt tot mai trăiti... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7220_a_8545]
-
pentru oile rătăcite. Și tronuri înalte cât niște cruci pentru înălțarea la cer. Acolo l-am văzut pe cel ce-l știam, doar că el nu mă vedea și nici nu putea glăsui. Încă plângea cu lacrimi de sânge și sprijinindu-se-n cuiele pălmii își punea doar lui întrebări. Nici măcar grăbiți-vă nu putea spune cu toate că asta ar fi vrut cel mai mult. Grăbiți-vă, e vremea, și apoi împrăștiați-vă peste tot, peste toate fruntariile. II. (Idem) Doar că
SELVA OSCURA by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/7312_a_8637]
-
de zgâlțâială, mă gândesc la fata în roz. La fiica faraonului. Zgâlțâie atât de rău, sunt invadat de o frică irațională, deși știu că: un-avion-înaintând-în-aer-e-în-siguranță-atâta-timp-cât-motorul-dă-tracțiune-aerodinamică-aparatului-și-aerul-trece-mai-repede-peste-aripi-decât-pe-sub-aripi-și-aerul-de-sub-aripi-împinge-avionul-în-sus -legea aerodinamică a lui Bernoulli. Chiar și pe vreme rea, un avion în zbor se sprijină pe aer ca roțile unei mașini pe o șosea, și aripile ii sunt calculate să reziste la un vânt de forța 9. Mi-aud valiza bufnind în compartimentul de bagaje, și când îl văd pe hindus venind către mine, fac
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]