359 matches
-
auzită în România și în care am remarcat vocea sensibilă a solistei Corina Gatu. Altă simbolistă talentată, de această dată o instrumentistă, ne-a impresionat. Raluca Drăgan, elevă la Liceul de Muzică “Dinu Lipatti”, a dublat subtil la vioară tema sprințară din Căprița, o lucrare ce îi aparține lui Gelu Stratulat și care nu lipsește în nicio iarnă din repertoriul corului. Sub conducerea maestrului Jean Lupu, fondatorul coralei în 1990, programul concertului ne-a atras atenția prin două lucrări prezentate în
O seara magic? cu Symbol by Janina B?DICI () [Corola-journal/Journalistic/84306_a_85631]
-
că, în douăzeci de ani, vor apărea mult mai mulți scriitori români care să merite să fie nominalizați și care să aibă șanse reale la premiul Nobel. - Spre finalul dialogului nostru, aș vrea să mă reîntorc la curiozitățile mele ușor sprințare și să vă iau la rost: când aveți de gând să vă împăcați cu Dumnezeu? - Nu sunt ateu, nici credincios (deși obișnuiam să merg în câte un pelerinaj la Mănăstirea Dealu unde este înmormântat capul lui Mihai Viteazul și să
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
obiect ciudat O, nu era un templu cu umbră-ocrotitoare A cărui preoteasă, cu gândul dus la flori, Mergea să-și răcorească-ale trupului dogori Descopciindu-și haina spre briza trecătoare! Când nava fu aproape de țărmurele teș, Speriind tot păsăretul cu pânzele-i sprințare, Văzurăm că e vorba de o spânzurătoare Cu siluera-i neagră, așa ca un cipreș. Iar pasări mari de pradă, de foame asmuțite, Se cățărau de-a valma pe-un spânzurat putrid Rupând de pretutindeni, cu ciocul ascuțit Din putregaiu-acela cu
Charles Baudelaire - Din Florile răului by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/2678_a_4003]
-
întreaga atmosferă din film, ai cu adevărat sentimenul fatalității precum Charles Bovary: "C'est la faute de la fatalité". Fatalitatea domină povestea de dragoste din film, tînărul actor de succes, Vlad Ursea (Marius Stănescu), - a jucat în Hamlet vine o replică sprințară, Marius Stănescu urmînd să joace, din cîte știu, în Hamlet - are o amnezie în urma unui incident traumatic. Plimbîndu-se pe culoarele unui spital de nebuni, un pavilion destul de elegant unde nebunii își pot spune poezioara lor, Vlad privește în gol și
Înnebunesc și-mi pare rău... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7982_a_9307]
-
deodată plafonul, care era glisant, se dădu la o parte, și cerul își făcu apariția, nesfârșit și senin, parcă era noapte și parcă era-n zori, în adâncuri se-nvolburau stihii mute, dar în față stele poznașe clipeau fastuos, îngeri sprințari fâlfâiau grăbiți, în inspecție, și plecau să ducă raportul, lăsând ceva praf de aur de pe aripi, planete impozante își luau locul și luminau fosforescent. Cei doi, întinși în pat, unul lîngă altul, el cu veston, fireturi, pantaloni cu vipușcă, cizme
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
pumn năprasnic, sigur de victorie. Primul rund se termină nedecis, căci după directa lui Tudorel Stoica, venise acel upercut al lui Vișan, chiar înainte de gong. În rundul doi, greul caută lovitura decisivă, își urmărește oponentul prin tot ringul dar mai sprințarul nostru mijlociu evită, lasă bărbia în piept, eschivează mereu, nepierzând însă din ochi bărbia adversarului. Și lovitura câștigătoare vine în ultima repriză, croșeul lui Păltinișan. Puncheurul mai masiv se clatină, întreaga sală - publicul lui - înmărmurește văzându-l căzut într-un
Agenda2005-38-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284216_a_285545]
-
un fluture - în cale-i ies, În cale-mi iese - într-un insectar. În crengi, un verde înspre chihlimbar, Semn că-n an, primăvară, n-ai de-ales! Un s, de la sentință-ntr-un proces, De la o sanie în zbor sprințar Printr-o poiană, sub, sticlind, ninsori. Parcă-i vrăjeau, tălpi gata fabricate, Pe-ai tăi, de-un Strâmbă-Lemne, de prin sate, Aceste, prin păduri, greșeli din rai. Le mângâiau, când le tăiau, gândeai, Ca-ncovoiate gâturi de viori. 20 ianuarie
Poezii by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/6711_a_8036]
-
marcă a ceva foarte prețios și diferit de tot ceea ce știam. "Madi a venit imediat", "Madi a spus", "doar Madi a avut curaj", "Madi m-a ajutat". Până să o văd de-adevărat, i-am auzit numele, ca o fregată sprințară și demnă, spărgând valuri, banchize și înaintând spre cine știe ce nebănuite țărmuri. Numele unei mari poete. Asta știam din cărțile ei, din gândurile prietenilor pricepuți la poezie. Dar și numele unui uriaș suflet, ascuns într-o făptură cu totul și cu
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
Păstrînd proporțiile și schimbînd sexul, O mie și una de scrisori îmi salvează, în fiecare dimineață, sufletul, mi-l îmbibă, făcîndu-l leoarcă, apt de-a mai rezista 24 de ore, cu cuvinte de grafit afectuos. Iată de ce și corespondența mea sprințară, scrisă-n dunga zefirului (dar și-n fleașca memoriei!) e, vrînd-nevrînd, tot pe viață și pe moarte! De fapt, orice-i așa. Sau un dovleac? * Tot tămbălăul pe care i l-am făcut lui Mugur pentru Dulapul meu s-a
Oare un fluture sau un crin nu-i tot pe viață și pe moarte? by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13084_a_14409]
-
formulate cu o nonșalanță, o simplitate, o detașare, o autoironie în ton cu numele de doar șase litere plus un apostrof atribuit de prieteni. Semnătura lui de ziarist și de scriitor este marca înregistrată a unei proze inconfundabile: spirituală, elegantă, sprințară, liberă de orice convenții și nerespectuoasă cu împărțirea literaturii pe genuri, un nesfârșit badinaj în care persoana unui autor prea orgolios pentru a arăta că se ia în serios joacă totdeauna un rol central, iar temele cele mai grave, marile
Un boier al minții by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5907_a_7232]
-
de Matei, ci de un Filip mic, unit cu Filipul mare (ca și Mateii, la rîndu-le), ca două clone legate de-o parolă: Băiuț. Prima identitate a Băiuțului, așa cum i-o servește cartea, e-aceea de ,ocol" în care cresc sprințare melancolii. Da, e o ușoară tristețe în cămara borcanelor cu muștar (din alea pe care le spălai bine și le foloseai, pe urmă, ca pahare) din care ies omuleți-miracol, genul de miracol al unei lumi din care fuga de plictiseală
Orășelul copiilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10782_a_12107]
-
ataci una din temele principale ale acestui gen de film: minciuna, întărită aici de secrete de familie. Îmi doream ca filmul să aibă mai multe nivele de lectură, îmi doream ca dincolo de comedia polițistă să se adauge și o reflecție sprințară și amuzantă asupra cinematografului și asupra actrițelor: vedem femei între ele, dar mai ales actrițe între ele! Îmi trebuiau deci staruri de cinema, pentru ca spectatorul să perceapă în același timp identitatea personajului și pe cea a actriței. Lumea vine la
8 femei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14445_a_15770]
-
procedat cu scriitori de altcândva, să-i conturez fizionomia, cu ridurile ei, dar și cu trăsăturile care încă pot trezi interesul". Una dintre aceste trăsături (și ce interes trezește!) se bizuie pe rezumarea plină de delicii stilistice, când vetuste, când sprințare, a romanului Sexul de peste drum, localizând ferm bărbatul ca vis-a-vis al femeii. Deriziunea atinge un punct maxim când criticul inspirat apreciază "cogitațiile drapate în principii morale ale Lucrezziei Karnabatt, asiduă și indiscretă protectrice a sexului de dincoace de drum". Numai
Un fidel al Mnemosynei by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/14104_a_15429]
-
lingvistică și artistică vădind virtuți contradictorii parcă: ținând să impună stilul dificil, niciodată întâlnit până atunci al originalului, și urmărindu-și îndărătnic scopul printr-o muncă fără răgaz sau odihnă până la victoria asupra cuvântului impropriu, Ș. Foarță zboară totodată avântat, sprințar dar lin, cu ușurința și forța unui vultur fără frică sau inhibiții, în țara visată a minunățiilor cuvântului trăznit, imaginativ, chiar aiurit, fantasmagoric, dar fără cusur, înmiit convingător, drag iubitorilor vorbirii cu șart. Jucăuș și provocator, traducătorul mai adaugă, din
E fără e ! by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5835_a_7160]
-
de ani în România. În România, mama rămăsese demult singură, căci toate neamurile și toți apropiații ei ori muriseră, ori emigraseră între timp. La vârsta ei, mama se ține încă binișor pe picioare. Chiar dacă nu mai are pasul atât de sprințar că pe vremuri, reușește fără mari dificultăți să meargă până la biserica evanghelică din sat, aflată la trei străzi distanță. Mama e de fapt catolică, dar biserica catolică e la cinci străzi distanță și ce mi-i evanghelic, ce mi-i
Despre mama by Jan Cornelius () [Corola-journal/Journalistic/2660_a_3985]
-
să încânte. E drept că asta se petrecea undeva în inima Europei. În schimb, acasă, pe malurile Dâmboviței, prietenii mei de la "Plai cu boi" se dedau, exact în același interval, la niște denunțuri destul de grobiene, care nu fac cinste nici sprințarelor și nu o dată inspiratelor pene aflate sub bagheta lui Mircea Dinescu, nici ideii de valoare. Cei care nu înțeleg ce profituri imense ar avea România din prezența lui Răzvan Ungureanu în locurile unde se stabilesc prioritățile pentru Balcani sunt aceiași
Soia și ciocanul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16385_a_17710]
-
de bijuterii culese de la talcioc. Pe insulă cu Ilarie Voronca se termină cu o declarație de frăție ca-n basme: "Sîngele e o floare pe care ți-o ofer s-o porți la butonieră.". Protozoar e pură alunecare printre cuvinte, sprințară ca ritm, bulversantă ca sens: "Am în sînge un patruped/ Cu trei snopi în barbă/ Ziua paște ca un ied/ Soarele și melcii în iarbă// Părul scurt prin pălărie/ I se vede ca o sită/ Scuturînd pe munți scrumbie/ Ca
Vise rele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7816_a_9141]
-
paginări și ca personaje, ca decoruri de bibliotecă și ca discursuri scandate, totul se mișcă în acest Nicolina blues. Preum în muzica astfel numită, dar cu genul de salturi pe care le știm mai bine din jazz. Poeme în rimă, sprințare ca-n Topârceanu sau Păstorel, fluide ca-n Arghezi, epistole către Emil Brumaru, preluând din spiritul Cerșetorului de cafea, sonete generaționiste cu toate cele ce se cuvin scoase pe dinafară și tot așa. Iar peste tot, între toate acestea, se
Carmina Burana by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9810_a_11135]
-
imaginarul românesc al frontierei). Un țărm prea îndepărtat. Seducția frontierelor, frontierele seducției este un eseu literar comparatist, construit muzical, trecând, grație libertății speculative a spiritului analitic, de la simpla temă cu variațiuni la o fermecătoare artă a fugii. Într-un du-te-vino sprințar, autoarea sare de la potențialul fantasmatic al graniței concrete la acela al frontierelor simbolice, de la geopolitică la peratologie, atrăgând pe orbita centrală o întreagă constelație de motive (călătoria, grădina de dincolo, vânătoarea, erosul, pactul conjugal, seducția, aventura inițiatică, barbarul, Fata Morgana
Fascinația (absenței) frontierelor by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/3369_a_4694]
-
rețelei de sprijinitori urzită în tăcere, pe când făcea umile temeneli lui Iliescu. Plantându-și oameni în absolut toate structurile de putere, Năstase n-a avut decât să apese butonul, iar noile marionete au început să joace după melodia fredonată când sprințar, când molatec de fostul delfin devenit cvasi-uzurpator. I se pot reproșa multe lui A. Năstase, dar nu că n-a învățat bine lecția înaintașului. Neavând, între 1996 și 2000 (iar mai înainte nici atât) șansa unei mediatizări ";naturale" (adică decurgând dintr-
Globul de Aur, Balonul de Aur, Tigva de Aur by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14216_a_15541]
-
temei în maniera stride a mult îndrăgitului pianist Thomas Fats Waller, comediant pur sânge al anilor nebuni interbelici. Improvizația lui Iancy Körössy lasă în urmă de la primele note nonșalanța surâzătoare a lui Fats, pentru a plonja direct în modernismul melodic sprințar de natură bop. Un modernism al anilor ’48-’50, pe care adaos-ul neo îl păstrează la fel de atractiv urechilor noastre din secolul următor. Asigurându-și „plasa” ritmului constant, fiebinte, întreținut de bas și baterie, Körössy face din nou o rotație
CREA?IE ?I DESTIN - IANCY K?R?SSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
a fost improvizația<footnote Körössy prefera formula „variațiuni spontane” footnote> pe melodia pop americană, la fel de cunoscută, Raindrops, de Burt Bacharach, trecută, ca într-o partidă de badminton, de la paleta lui Mozart la paleta lui Beethoven. Un stol de idei melodice sprințare, zburătăcite pe claviatură spre a lua respirația ascultătorului. Momentul următor s-a aflat sub privirea lui Bach. Dincolo de cântul dezinvolt, cu nuanțe potrivite frazelor melodice fidele stilului, în pasajele dinamice se simte timp de o clipă ușoara accelerare a tempo
CREA?IE ?I DESTIN - IANCY K?R?SSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
cu mare vervă și cu mare plăcere, se vedea, de toți interpreții. Toți inspirați și toți simpatici, chiar și cei trei "bădărani", pe cât de făloși și de intratabili, pe atâta de naivi, trași lesne pe sfoară de șiretele lor neveste, sprințare și gureșe. Prezentele rânduri nu sunt o cronică, ci doar consemnează o impresie de spectator. îmi iau de aceea îngăduința numai să înșir aici numele acelor tineri actori talentați și ale personajelor goldoniene pe care le-au întruchipat, cu mult
Notă după un spectacol by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/10836_a_12161]
-
prea meschine pentru a intra în atenția oficiului conceptual. Dar azi penuria de idei e compensată de țicneala pitorească a fleacurilor comentate. Meritul Mădălinei Diaconu e că își alege teme bizare păstrînd înălțimea tonului, salvînd cartea de bănuiala unei poliloghii sprințare în marginea bucătăriei, a meniurilor și a viciilor adiacente. Mai precis, tensiunea volumului vine din ambiguitatea noțiunii de „gust“, sub smalțul căreia mocnesc două sensuri cu totul diferite: mai întîi, simțul gustativ al papilelor cu care percepem cele patru tente
Caleidoscop gustativ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2576_a_3901]
-
Cultura Națională. Nu sînt multe de spus despre această filă dintr-un carnet de boală. O amintire vagă, pentru a cărei lămurire ce, de bună seamă, ar strica-o, nu se întreprinde nimic. Întîlnirea, hilară în drama ei, dintre superficialitatea sprințară a balului și atrocele fapt divers, moartea mirosind deopotrivă a răzbunare de mahala și-a farsă întunecată a unui destin de castă, ale cărui secrete ucid. Destule referiri la o frumusețe neverosimilă (a Berlinului, în primul rînd), turnate în frumusețea
Confuzii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7487_a_8812]