355 matches
-
și bănuia oarecum motivul care determinase răceala Patriciei. Nu că l-ar fi interesat prea mult năroada aia de femeie. Ba chiar îl ... XXII. REVANȘĂ PIERDUTĂ, de Silvia Giurgiu , publicat în Ediția nr. 2210 din 18 ianuarie 2017. Printre fluturii sprințari ce se ridică din dezolarea străzii, în piruete grațioase către văzduhul morocănos, se întrezărește imaginea apocaliptică a norilor, ce se adapă direct din talazurile mării, răscolite de vântul dezlănțuit. Mare și cer își împletesc degetele în pletele furiosului zeu, deranjat
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
înaripați ai regatului alb, făcându-i să urle înnebuniți. Peste lume se năpustește viscolul slobozit de perfida regină a ghețurilor, care a plecat cu oaste năprasnică, să cotropească ținuturile ce i-au fost interzise de către ... Citește mai mult Printre fluturii sprințari ce se ridică din dezolarea străzii, în piruete grațioase către văzduhul morocănos, se întrezărește imaginea apocaliptică a norilor, ce se adapă direct din talazurile mării, răscolite de vântul dezlănțuit. Mare și cer își împletesc degetele în pletele furiosului zeu, deranjat
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
acele tainițe. Doar ț-am explicat unde să cauți, ca să nu pierzi vremea și nu te știam greu de cap. - Ei tătucă, și tu! Nu m-am pierdut, doar că e cam întunecos aici. În timpul acesta băiatul urca cu pași sprințari scara îngustă, săpată în stâncă, bine luminată de câteva lămpi încastrate în felinare de aramă, meșterite în atelierul făurarului și agățate pe perete. Ajuns sus cu răsuflarea accelerată, îi înmână butelca tatălui său, fericindu-se, că era în toane bune
FRĂȚIA DRAGONILOR STELARI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376619_a_377948]
-
ca la țânci. Musculițe parcă bete Zbor spre soarele firav, Din pământ iese-un orbete Ce, la ochi, pare bolnav. Vrăbiuțele fac larmă Și-și iau zborul ciorile: Ies ostași dintr-o cazarmă Și stârnesc furorile: Trece-o fată mai sprințară Îmbrăcată cam sumar, Semnul că-i semn de primăvară Look-ul ei vestimentar. Nu că nu cumva nu-mi place În fustița-i de damasc, Ba-mi și sare, simt - piei drace! -, Limbușorul de la basc. Parcă-l văd pe Topârceanu
PARCĂ-L VĂD PE TOPÂRCEANU de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2246 din 23 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373211_a_374540]
-
amintit mereu «stinsul amor». Azi mulți au uitat că iubirea poate avea înălțimea și lumina stelei chiar și în cădere. Balta: „Nu mai sunt înfrumusețată de o «lebădă murindă». Îmi ascult colcăielile șoptite ale celor cu inima ascunsă”. Trestia: „Răsărea sprințară iubita dintre multele-mi verticalități. Azi, omul, în general, nu se mai vrea «o trestie gânditoare», vrea o verticalitate doar în a-și atinge ținta.” Părul de aur și obrazul ca mărul: „Purtam în plete flori albastre, flori de tei
OMENIREA POATE CERE IERTARE? de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379686_a_381015]
-
frumos și mai tandru Și cărțile toate s-aducă lumină-n Petalele unui gingaș oleandru. În iarna vieții furtuna-și aruncă Toți fulgii de-argint peste suflet și țară, Iar viscolul șuieră-n noapte spre lună, Când scriu poezie profundă, sprințară. Furtuna și iarna îmi scutură-n minte Idei și cuvinte cuprinse de jale... Mă-ntreb dacă mâine voi fi creativă, Când gânduri vor plânge pe-a versului cale. Răspunsuri găsi-voi în sufletu-mi tânăr Și le voi așterne pe
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
arzândăUn nou univers, mai frumos și mai tandruși cărțile toate s-aducă lumină-nPetalele unui gingaș oleandru.În iarna vieții furtuna-și aruncăToți fulgii de-argint peste suflet și țară,Iar viscolul șuieră-n noapte spre lună, Când scriu poezie profundă, sprințară.Furtuna și iarna îmi scutură-n minteIdei și cuvinte cuprinse de jale...Mă-ntreb dacă mâine voi fi creativă,Când gânduri vor plânge pe-a versului cale.Răspunsuri găsi-voi în sufletu-mi tânărși le voi așterne pe albă hârtie
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
permanent, sunt, în egală măsură, metatexte. De reținut, însă, că luciditatea analitică, scepticismul, acționează, de preferință, la suprafață, în fenotext. Iată ce aflăm: “Capricornul (autoarea e, într-adevăr, Capricorn, n.n., ED) are antidot (la Melancolie, n.n., ED) surâsul mefistofelic, ironia sprințară întru umor triplu-sec”. În adâncime, în mrejele complicate ale genotextului, palpită, drept contrapondere, între altele, ceea ce Maria Nițu numește, foarte inspirat, definindu-și, indirect, și măcar parțial, prozele, “sinesteziile emoționale” (topite, disimulate, în ironie amară, în referințe cultural-livrești, în jocuri
EUGEN DORCESCU, PROZA UNEI LUMI INTERMEDIARE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374703_a_376032]
-
duminică-n parc,și ideea îi surâseinvitând-o la conac.Frumușica, încântată,... XI. INOCENTA, de Cârdei Mariana , publicat în Ediția nr. 1023 din 19 octombrie 2013. Venise fata de la țară, păr castaniu, în cozi purtat, avea o talie de viespe, mersul sprințar, ușor stilat. În rochia-i fină din mătase, părea o nimfă din poveste, avea un zîmbet minunat din colțul ochilor schițat. A fost admisă la liceu și repede s-a integrat, în Fălticeni, oraș marcat la propriu și la figurat
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
ea să scrie, desăvârșindu-și cultura. *)(I.Creangă, V. Alecsandri, N.Labiș, E.Lovinescu, M.Sadoveanu, J.Cazaban, Gr.V. Birlic, I. Dragsoslav) Citește mai mult Venise fata de la țară,păr castaniu, în cozi purtat,avea o talie de viespe,mersul sprințar, ușor stilat.În rochia-i fină din mătase,părea o nimfă din poveste,avea un zîmbet minunatdin colțul ochilor schițat.A fost admisă la liceuși repede s-a integrat,în Fălticeni, oraș marcatla propriu și la figurat.Colegii toți o
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
Nu știam cum se va finaliza întâlnirea și nici că voi avea deosebita plăcere de-a te avea ca oaspete. - Atunci să mergem să vedem “harababura” ta la ceas de noapte! Și mi-a cuprins mijlocul cu brațul, puțin mai sprințar și parcă, mai grăbit... În cîteva minute eram în fața ușii mele, la parter. Nu-mi găseam cheile de emoție și nici nu nimeream yala cu ele... Neonul din hol se reflecta cu irizări albăstrui în părul ei de culoarea spicului
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378671_a_380000]
-
a nins. . . Cinci ani, un dor în cascadă, Noapte și zi, m-a învins! Cad primii fulgi de zăpadă, Iarnă, te-aștept ca să vii, Ca într-o veche baladă, Pe-un derdeluș cu copii. Cad primii fulgi de zăpadă, Zburdă sprințari, jucăuși, Viscolul, palmele-și freacă, Râs șuierat . . .,,Vin acușșș!”. Cad primii fulgi de zăpadă, Hainele iar devin mici, Baba, o chem să mă vadă, Ultima dată pe-aici. . . Doamne, puțin mă mai lasă Să pot șopti prin ogradă, Lângă cei
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
a nins. . . Cinci ani, un dor în cascadă,Noapte și zi, m-a învins!Cad primii fulgi de zăpadă,Iarnă, te-aștept ca să vii,Ca într-o veche baladă,Pe-un derdeluș cu copii. . .Cad primii fulgi de zăpadă,Zburdă sprințari, jucăuși,Viscolul, palmele-și freacă,Râs șuierat . . .,,Vin acușșș!”. . .Cad primii fulgi de zăpadă,Hainele iar devin mici,Baba, o chem să mă vadă,Ultima dată pe-aici. . .Doamne, puțin mă mai lasăSă pot șopti prin ogradă,Lângă cei dragi
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
ar înscrie în șirul de mondenități pe care le produce un specializat în ele, mecenatul artelor și sindrofiilor de la Casa Poporului. Chiar și un tratat cu Ucraina, care nu-i o joacă (și în care s-a înscris, ca o sprințară diversiune măgureano-iliesciană, contenciosul cu Insula Șerpilor și, mă rog, cu alte teritorii șparlite de ruși, la care acum candizii ucrainieni dau din umeri), deci chiar și tratatul cu Ucraina îmbracă o haină de măscărici care tocmai se pregătește să intre
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu morbul nostalgicului comunism și deci neputința lui de a opta, în cunoștință de cauză, pentru partea civilizată a Europei. Din clipa asta, cu imensă părere de rău, n-o să mă mai las atît de frapat de hormonii care defilează sprințar pe lîngă noi. Dar nici de molîii (dumnezeule, cît de mulți!) ai căror hormoni au hrănit, amar de vreme, nenorocitul colectivism, iar azi stau presați în albumul cu fotografii de familie. Marea familie... Un pesimism nu neapărat maladiv mă readuce
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
iar aparatul trece brusc afară, acolo unde sculpturile etapei următoare își confirmă, într-adevăr, derutanta expresivitate.E de recunoscut încă aici cabrarea unui cal/ centaur, abandonul leneș-lasciv al unei debordante planturoase etc. etc. Altă nouă etapă e cea a unor sprințare efecte vivante: pástele ca niște viu colorate lave vulcanice devin, împreună cu gălețile din care s-au scurs, insolite obiecte de joacă pentru copii, călărite de ei cu voluptate nedisimulată. De la experiențele acestea încă plastice pînă la faza... deșeurilor nu-i
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
diminutive și se răsfață în edulcorări. Unele doine (Sora și hoțul, Doina) îl vor înrâuri pe Eminescu (în Făt-Frumos din tei, Povestea teiului, De-aș avea...). Al doilea ciclu, Lăcrimioare (1845-1847), din volumul Doine și lăcrimioare (1853), cântă amorul grațios, sprințar pentru Elena Negri (Steluța). Liricii de dragoste, plină de efuziuni și alte lejere palpituri, nu-i lipsește sinceritatea, ci fiorul. Ecouri din stihuirile anacreontice, din romanțe, din cântecul de lume sunt perceptibile. Melancoliile, ușoare, trec aproape fără să lase urme
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
la Facultatea de Drept a Universității din Cernăuți. Este înmormântat în satul natal. A colaborat la „Junimea literară”, „Sămănătorul”, „Deșteptarea” ș.a., semnând uneori și Leandru. În placheta Jalea satelor (1911) predomină motivele înstrăinării și dorului de locurile natale. Versurile sunt sprințare, cu evidente reminiscențe din poeziile lui O. Goga și G. Coșbuc. SCRIERI: Jalea satelor, Suceava, 1911. Repere bibliografice: N. Moscaliuc, I. Pânzaru, Scriitori bucovineni, 1992, 33; Satco-Pânzar, Dicționar, 50; C. Loghin, Istoria literaturii române din Bucovina, ed. 2, București, 1996
COCARLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286308_a_287637]
-
Povestirile sunt populate de personaje pline de candoare, cu o fantezie debordantă și reacții tipice vârstei. În afara acestui gen de literatură, a publicat două volume de poezie și un roman. Numărătoarea (1969) cuprinde versuri de dragoste, care în ciuda unor ritmuri sprințare încifrează în metafore și sensuri mai adânci. În La umbra cailor sălbatici (1984) poezia de dragoste capătă accente reflexive, sentimentul este asumat cu luciditate, tristețea și melancolia rămânând stări pasagere ale unui univers afectiv echilibrat. Țara cailor, La umbra, Noaptea
CONSTANTINESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286379_a_287708]
-
amândoi că formularea asta e mai aproape de adevăr. Bella ridică paharul și sorbi delicat din substanța aceea pe care soldații reușiseră să o apropie destul de mult de vinul făcut din struguri. - Ești trist. Sau preocupat..., continuă împăratul pe același ton sprințar. N'Gai Loon cumpăni un moment dacă nu ar fi fost nevoie să îi spună lui Bella despre isprăvile de luptă ale lui Zuul. Știa că împăratul îl suspectează că are ceva împotriva creaturii aceleia caraghioase și că, oricum, chiar dacă
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
planuri, trebuie să atacăm psiacul! Airam îl privi surprinsă: - Sper că vă dați scama, înălțimea voastră, că nu avem decât o singură șansă. Odată compromisă ascunzătoarea noastră... - Nu și dacă atacăm prefăcîndu-nc că suntem băștinași, zise Kasser pe un ton sprințar. Ba chiar în felul ăsta s-ar putea să ne facem rost și de niște aliați. Poate chiar tânărul acela cu abilități de quint ne va ajuta... - Dacă este ceea ce cred cu, mai degrabă ne va omorî pentru provocarea asta
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Toma d’Aquino, Bonaventura, Roger Bacon, Boețiu din Dacia, Duns Scot, Raymond Lull, Dante, Meister Eckart, William Occam, Gersonide, Berthold de Moosburg și Gregorio din Rimini. *** Partide de filosofie colectivă. Dacă, în mod evident, Evul Mediu nu este considerat ca sprințar, asta, între altele și pentru că s-a făcut puțin caz de curentul Spiritului Liber. Tot ce am putut afla provine din lucrarea, indispensabilă, Mișcarea Spiritului Liber. Generalități și mărturii asupra nivelării vieții la suprafața Evului Mediu, a Renașterii și, incidental
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
frumoasei vârste de 60 de anișori”, își caută fericirea romantică într-o lume pragmatică până la vulgaritate, compun o mică istorie antologică, Vetuța se mărită, unde pluralitatea stilului oscilează între sentimentalism și cruzime. SCRIERI: Azi pitic, mâine voinic, București, 1963; Rime sprințare, București, 1966; Fabule dintr-un degetar, București, 1970; Cartea cu zâmbete, București, 1974; Minifabule, pref. Aurel Baranga, București, 1974; Un buchet de epigrame, București, 1975; Flori de cactus, București, 1977; Jocul cuvintelor, București, 1982; Ce frumoasă este viața!, București, 1986
FILIP-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286997_a_288326]
-
frontul pragmatic al bunului simț. A contribuit la realizarea - în sensul de aplicare la realitatea textului - și în același timp la responsabilizarea - inclusiv în regimul eticii profesionale - a actului critic. Una din operațiile preferate este să umple cu lest aerostatele sprințare ale criticilor care cultivă metafizica (supra)interpretării și se aventurează în ascensiuni riscante sau ridicole în stratosfera textelor, adică să îi aducă cu picioarele pe pământ. Execuția este întotdeauna impecabilă și, în plus, savuroasă. O mostră ar fi „Echinoxul nebunilor
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
ale producției nuvelistice din perioada postbelică. Ca un spadasin încercat [...], Regman folosea cuvântul ca pe un mulinet care știa să rănească fără a ucide; fraza lui era floretă, nu iatagan. De altfel, aceste fraze erau adevărate tezaurizări de limbă română sprințară, abundentă, neașteptată și consistentă în chiar întortocherile ei. Nici metoda critică nu diferea de acest model general. Tipică pentru criticul nostru rămâne maniera de a aborda „critica criticii”. Aici găsesc eu partea cea mai modernă a lui Regman, înțelegerea aceasta
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]