508 matches
-
componenta contractilă, acumulează o anumită cantitate de energie pe care o restituie imediat, prin contracția care urmează și, care, de altfel, îi mărește efectele. 3.2. Faza de accelerare Faza de accelerare constituie cea mai importantă fază din alergarea de sprint, (Gaffeney, 1990), reprezentând 64% din totalul vitezei rezultate. Atleților le sunt necesari cel puțin 30m pentru a accelera și a atinge viteza maximă de alergare. (Faccioni, 1992). Așa cum am mai afirmat în subcapitolul anterior, Seagrave, 1996, consideră că faza de
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
care îi permite sprinterului să alerge rapid, în timpul extrem de scurt pe care acesta îl are la dispoziție- aproximativ 90 miimi de secunde, durata timpului de contact al piciorului- până la alergarea lansată cu viteză maximă. În studiul fazei de sprijin din sprintul cu viteza maximă, Mann și Sprague 1980 și Mann, 1981, descriau modelele momentelor articulare generate la șold, genunchi și gleznă. Ei au arătat că flexorii plantari au fost activați în timpul acestei faze de sprijin; are loc un schimb de acțiune
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
faze. Accelerația și viteza maximă diferă nu numai din cauza direcției de aplicare a forței, dar și a originii acesteia. Studiile realizate de Mann și Sprague, 1980, Mann, 1981, dar și Chapinan et al. 1984, privind evaluările cinematice ale performanței în sprint, arată că mușchii extensori ai șoldului ca “hamstrings și gluteals” produc forța musculară cea mai mare, concluzie stabilită prin analiza cinematică a mișcărilor articulațiilor șoldului, genunchiului și ale gleznei. În urma acestor studii, autorii au emis ipoteza că realizarea de sprinturi
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
sprint, arată că mușchii extensori ai șoldului ca “hamstrings și gluteals” produc forța musculară cea mai mare, concluzie stabilită prin analiza cinematică a mișcărilor articulațiilor șoldului, genunchiului și ale gleznei. În urma acestor studii, autorii au emis ipoteza că realizarea de sprinturi cu rezistență (încărcătură) va duce la creșterea forței musculaturii extensoare a șoldului, musculatură care este implicată în producerea forței pe parcursul realizării unei alergări accelerate. Mero, 1986, a pus în evidență o corelație (0,66 p<0.05), între producerea de
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
forței pe parcursul realizării unei alergări accelerate. Mero, 1986, a pus în evidență o corelație (0,66 p<0.05), între producerea de forță în faza de propulsie și viteza de alergare, accentuând importanța forței maxime pe parcursul fazei de accelerare în sprint. Tehnica necesară maximizării accelerației are un rol deosebit. Dezvoltarea mai ales a caracteristicilor forței nu va duce la îmbunătățirea performanțelor în probele de sprint. (A. Faccioni, 1992). Același autor a demonstrat că pentru maximizarea accelerației și implicit creșterea vitezei orizontale
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
faza de propulsie și viteza de alergare, accentuând importanța forței maxime pe parcursul fazei de accelerare în sprint. Tehnica necesară maximizării accelerației are un rol deosebit. Dezvoltarea mai ales a caracteristicilor forței nu va duce la îmbunătățirea performanțelor în probele de sprint. (A. Faccioni, 1992). Același autor a demonstrat că pentru maximizarea accelerației și implicit creșterea vitezei orizontale sunt importante următoarele aspecte: -sportivul, ca să fie capabil să aplice forța de extensie a șoldului pe o direcție liniară, trebuie să: minimalizeze contactul cu
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
de forță, să mențină o poziție corectă a trunchiului, scăzând rotările părții superioare a corpului pe parcursul alergării și să crească forța de extensie a șoldului realizată de mușchii ischiocrurali și gluteal; -o problemă comună tuturor atleților care se antrenează pentru sprint este o ineficientă mișcare laterală pe tot parcursul fazei de zbor (sau pășire), în special după împingere și pe parcursul revenirii piciorului chiar sub șold. (mușchiul gluteal); această mișcare laterală trebuie înlăturată, pentru că de obicei conduce la o rotare excesivă a
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
laterală trebuie înlăturată, pentru că de obicei conduce la o rotare excesivă a șoldului și la o limitare a forței membrelor inferioare, ducând la o tehnică ineficientă și la o încetinire a fazei de accelerație. -o altă limitare tehnică a eficienței sprintului este o blocare a conducerii directe a extensorilor coapsei (gluteal și ischiocrurali) când atletul accentuează ridicarea genunchiului (flexia coapsei), în credința că o ridicare mai înaltă a genunchiului este importantă pentru performanța în sprint. M. Ae et al., 1992, într-
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
-o altă limitare tehnică a eficienței sprintului este o blocare a conducerii directe a extensorilor coapsei (gluteal și ischiocrurali) când atletul accentuează ridicarea genunchiului (flexia coapsei), în credința că o ridicare mai înaltă a genunchiului este importantă pentru performanța în sprint. M. Ae et al., 1992, într-un studiu realizat pe sprinteri, în proba de 100 mp, au evidențiat că diferența majoră dintre atleții de performanță și cei începători este dată de frecvența vitezei de extensie a coapsei. Nu s-a
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
derivă din contracția mușchilor și nu din reacția elastică. Aceeași idee reiese din studiul realizat de A. Veloso și J. Abrantes, 2001. Ei au încercat să exemplifice rolul celor mai importanți mușchi implicați în timpul fazei de accelerare din proba de sprint. Cei doi mușchi sunt: rectus femoris (RF) și gastrocnemius(GAS). Studiul a fost realizat cu 10 sportivi de elită, cu vârsta cuprinsă între 22 și 23 de ani, care au efectuat 10 sprinturi cu start de jos. Cel de-al
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
în timpul fazei de accelerare din proba de sprint. Cei doi mușchi sunt: rectus femoris (RF) și gastrocnemius(GAS). Studiul a fost realizat cu 10 sportivi de elită, cu vârsta cuprinsă între 22 și 23 de ani, care au efectuat 10 sprinturi cu start de jos. Cel de-al doilea pas de după start s-a realizat pe o platformă de forță, numită Kistler. Forța de reacție a solului a fost înregistrată la 1kHz. Simultan au fost calculate două seturi de date cinematice
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
fapt între unitățile motorii și, prin urmare, implicit în fibrele implicate în efort), pe care mijloacele folosite trebuiau să-l stimuleze; pe acest aspect se bazează și faza accelerației pure, care reprezintă de fapt primii 8-10 pași din cursa de sprint; - faza accelerării pure necesită o mai mare folosire a rezistenței explosive, iar viteza este mai scăzută față de faza când se atinge viteza maximă; - doar în faza de accelerație se poate vedea că lungimea pasului crește continuu; - lungimea pasului, pentru primii
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
de deplasare în timpul fazei de tranziție, între frecvența și lungimea fuleelor, există un prim început de dezechilibru. Despre distanța privind faza de accelerare în cursa de 100 mp, aduc completări C.H. Delecluse et al., 1995a. Ei au împărțit alergarea de sprint pe 100 m în trei faze specifice: prima fază este faza în care se realizează o accelerație mare de-a lungul primilor 10 m ai cursei, a doua fază este faza în care se continuă această accelerare către viteza maximă
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
se formează și se dezvoltă faza de accelerare. Dintre rezultate, menționăm: -nu s-a obținut nici o corelație la proba de 20 mp alergare cu start din picioare între nivelul dezvoltării coordonării și al capacității lor de accelerare în proba de sprint; - între performanțele de sprint și cele de forță de săritură s¬au găsit următoarele corelații: r =-0,58/ 7-10 ani și r =-0,59/ 9-14 ani, ceea ce ne spune că, la copii, sunt prezente rezerve considerabile de performanță de tip
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
dezvoltă faza de accelerare. Dintre rezultate, menționăm: -nu s-a obținut nici o corelație la proba de 20 mp alergare cu start din picioare între nivelul dezvoltării coordonării și al capacității lor de accelerare în proba de sprint; - între performanțele de sprint și cele de forță de săritură s¬au găsit următoarele corelații: r =-0,58/ 7-10 ani și r =-0,59/ 9-14 ani, ceea ce ne spune că, la copii, sunt prezente rezerve considerabile de performanță de tip neuromuscular pentru viteza de
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
și cele de forță de săritură s¬au găsit următoarele corelații: r =-0,58/ 7-10 ani și r =-0,59/ 9-14 ani, ceea ce ne spune că, la copii, sunt prezente rezerve considerabile de performanță de tip neuromuscular pentru viteza de sprint, care pot fi puse în valoare prin intensificarea unui antrenament combinat de viteză de sprint și forță de sărituri. Pentru a facilita o accelerare mai rapidă a alergătorului, Jacobs și colab. (1992) citat de C. Gwyneth și colab. (2007), consideră
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
ani și r =-0,59/ 9-14 ani, ceea ce ne spune că, la copii, sunt prezente rezerve considerabile de performanță de tip neuromuscular pentru viteza de sprint, care pot fi puse în valoare prin intensificarea unui antrenament combinat de viteză de sprint și forță de sărituri. Pentru a facilita o accelerare mai rapidă a alergătorului, Jacobs și colab. (1992) citat de C. Gwyneth și colab. (2007), consideră că „valoarea mare a forței mușchiului extensor al șoldului contribuie la mărirea puterii mecanice dezvoltate
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
alergătorului. Prezentările din literatura de specialitate scot în evidență mai multe concepții, privind dinamica accelerării pe durata cursei. O primă concepție susține ideea că obținerea vitezei maxime într-un timp cât mai scurt ar constitui cheia succesului în probele de sprint, iar a doua concepție susține ideea că o atingere a vitezei maxime în a doua parte a cursei ar asigura un rezultat mai bun. Din practica sportivă, din analiza curselor de viteză s-a observat că atunci când timpul sau porțiunea
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
rol esențial pentru capacitatea de menținere a vitezei maxime, acumulată în faza de accelerare în proba de 100 mp, prin stabilirea unui raport optim între frecvența și lungimea pasului. Această capacitate influențează viteza de deplasare a atletului în cursa de sprint. A. Donati, 1994, într-unul dintre studiilie sale, a demonstrat că se poate îmbunătăți viteza pe distanțe scurte prin antrenament specific, dacă se obține creșterea lungimii pasului de alergare fără a reduce frecvența. Se știe că secretul sprintului constă în
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
cursa de sprint. A. Donati, 1994, într-unul dintre studiilie sale, a demonstrat că se poate îmbunătăți viteza pe distanțe scurte prin antrenament specific, dacă se obține creșterea lungimii pasului de alergare fără a reduce frecvența. Se știe că secretul sprintului constă în a avea o lungime a pasului care să poarte C.C.G. cât mai jos față de sol. Iată, în acest sens, câteva din principalele idei care apar în acest studiu al lui A. Donati: - contactul cu solul cu piciorul de
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
este de asemenea în spate și apare efectul de frânare; în aceasă situație poți să crești lungimea fuleului prin suprapășire, dar nu vei îmbunătăți timpul de alergare pe distanțe scurte; - atât pentru copil, cât și pentru adult, orice cursă de sprint înseamnă de fapt o serie de salturi controlate pe un picior și pe celălalt, pentru a păstra proiecția centrului de greutate înaintea piciorului de impulsie la fiecare contact cu solul; - copiii aleargă cu frecvențe de pășire mai mari decât adulții
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
Joyner, decelerarea se produce pe ultimul interval, la Ashford și Drechsler pe intervalul de 90¬100 de m și este de asemenea mică. Se poate invoca și la băieți ca și la fete, existența fazei de decelerare Comparație între nivelul sprintului mondial și cel din tara noastră În peisajul atletismului românesc, sprintul, cu foarte puține excepții, nu a avut o reprezentare onorabilă în elita sprintului mondial, comparativ cu alte probe ca semifond-fond, sărituri sau aruncări. Un studiu interesant, T. Ardelean (2007
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
pe intervalul de 90¬100 de m și este de asemenea mică. Se poate invoca și la băieți ca și la fete, existența fazei de decelerare Comparație între nivelul sprintului mondial și cel din tara noastră În peisajul atletismului românesc, sprintul, cu foarte puține excepții, nu a avut o reprezentare onorabilă în elita sprintului mondial, comparativ cu alte probe ca semifond-fond, sărituri sau aruncări. Un studiu interesant, T. Ardelean (2007), în derulare și sub formă de manuscris, vizează analiza nivelului sprintului
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
poate invoca și la băieți ca și la fete, existența fazei de decelerare Comparație între nivelul sprintului mondial și cel din tara noastră În peisajul atletismului românesc, sprintul, cu foarte puține excepții, nu a avut o reprezentare onorabilă în elita sprintului mondial, comparativ cu alte probe ca semifond-fond, sărituri sau aruncări. Un studiu interesant, T. Ardelean (2007), în derulare și sub formă de manuscris, vizează analiza nivelului sprintului din țara noastră, în contextul sprintului mondial. Prezentăm în sinteză, cu acordul autorului
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
sprintul, cu foarte puține excepții, nu a avut o reprezentare onorabilă în elita sprintului mondial, comparativ cu alte probe ca semifond-fond, sărituri sau aruncări. Un studiu interesant, T. Ardelean (2007), în derulare și sub formă de manuscris, vizează analiza nivelului sprintului din țara noastră, în contextul sprintului mondial. Prezentăm în sinteză, cu acordul autorului, unele date și opinii din respectivul studiu. Sursa 6 Conform opiniei autorului...”realizarea unei comparații pertinente între nivelul sprintului mondial și cel din țara noastră, reclamă, pe lângă
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]