321 matches
-
dacă avea un defect, era acela de-a fi mai catolică decât Papa. O prinsese în sfârșit cu mâța-n sac și se simțea foarte bine. Între cârciumă și casa părinților ei era mai puțin de un kilometru și Fran spumegă de furie tot drumul. Jack Allen avea tupeu, nu glumă. Cum îndrăznea să sugereze că e o ipocrită? Avusese noroc că scăpase fără să-i toarne ceva în cap. Imaginea fugară a lui Jack Allen, cu stropi de bere neagră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
o idee aberantă. N-ar fi cel mai bun lucru nici măcar pentru el. Crede-mă, e mai bine să fie lăsat în grija specialiștilor. — Specialiștii care îl lasă să se uite la televizor la programe pentru copii cu pantalonii uzi! spumegă Fran, dându-și seama că vorbele pe care le rostea erau cele folosite de Jack. — Fran, nu e atât de ușor pe cât crezi. Nu putem să-l luăm pur și simplu pe tatăl tău la noi. Respect faptul că îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
la el acum sau dacă mai suferă amînare pînă după ședință. Nu. Trebuie să mă liniștesc Înainte să fac ceva, așa că mă Întorc la ședință. În primul sfert de oră, nu sînt deloc atentă, căci sînt mult prea ocupată să spumeg din cauza Lindei. Dar Începe să se discute lansarea unui hotel Calden la Edinburgh și, pînă la Încheierea Întrunirii, o oră și jumătate mai tîrziu, frustrarea mea s-a domolit. Îi telefonez lui Dan de Îndată ce mă Întorc la biroul meu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
PM. Scos din minți, acesta tot Încerca să dea cu piciorul Într-un cort de camping pustiu. - Ticălosul! Ticălosul, a șters-o cu lingourile mele, s-a cărăbănit prin muzeu! Lingourile mele! Hoțul! Asasinul! Trebuie să dați de urma lui! spumega el ca turbat. Lucas ordonă cîtorva oameni să Împresoare și să protejeze ascunzătoarea lui Ryan și, de asemenea, să cheme tehnicienii de la Poliția Specială. PM stărui să-i tragă pe Fersen și pe Marie spre galeria care ducea la muzeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
ușoară neplăcere. Nu e chiar cea mai flatantă ținută a ta. Tu ai ales-o ! îmi vine să țip la ea. Însă mă mulțumesc să fac o reverență, să-i întorc spatele și să mă duc la mine în cameră, spumegând de furie. Lua-o-ar naiba pe Trish. Și pe Melissa. Dacă așteaptă să-i duc sandvișul, să aștepte mult și bine. Închid ușa, mă trântesc pe pat și-mi privesc mâinile roșii de la cât am spălat rufele delicate ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
cutremură toată casa. Lui Iliuță îi crește inima. Cu asemenea prieten, nu-i mai e teamă de nimic. Și începe să scrie. Ce-ț doresc eu ție dulce Românie Țara mea de glorii țara mea de dor Fiarbă vinun cupe spumege pocalul Fără să vrea limba îi iese din gură, urmărind buclele celor doi de l. Uf! Greu mai e. Deodată Mureș latră, chiar sub fereastră. Cin’ să fie? Mama nu e că pe ea n-o latră cățelul și oricum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
jumătate, o promisiune chiar. Și-apoi autobuzul s-a mai și golit după ce a trecut de centru, nu mai sunt acum decât puțini călători. Unul sau doi au rămas în picioare, ca doi marinari lângă catargul ce înfruntă marea agitată, spumegând de furia lui Poseidon. Șoferul accelerează chiuind și cei doi temerari sunt zgâlțâiți de colo colo prin marile hârtoape, dar nu se dau bătuți. Restul pasagerilor, mai cuminți, stau jos și privesc cu sau fără luare aminte pe geam, afară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
că acesta era îngâmfat și nesuferit, nu făcuse decât să i se întărească pe parcursul întâlnirilor ulterioare. Și mai era și palida aia de nevastă-sa, care râdea ca o proastă și se uita la el cu adorație. Din ceea ce Amanda - spumegând de furie - îi povestise despre Alice, atunci, la primul curs, Hugo își dăduse seama că greșise când o considerase ca fiind o tipă curată și inocentă. Se părea că expresia ei senină era doar o mască sub care se ascundea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
În Germania, le-a spus, caut ceva la o bibliotecă din Berlin. Scurt. Dacă Antonia ar fi aflat că el este peste ocean, nu s ar fi mirat prea tare, nepotul ei era un om liber, dar Ingrid ar fi spumegat; În sinea ei, nu mai mult, pentru că se temea să Îl ia la Întrebări pe Thomas, acesta putea să o trimită la plimbare imediat, avea nevoie doar de un motiv, simțise ea În ultima vreme. Un prefăcut, și cum nici
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
facerea testamentului, că bătea servitoarele, gonea fără motiv rudele. Ba au adus și icoanele din casă, fiindcă bătrânul avea multe de tot moștenite de la părinți, și au insinuat că era căzut la mania religioasă și risipea banii cu acatistele. - Ticăloși! spumegă moș Costache. - Au mers până acolo încît au declarat că bătrânul nu știasă scrie. Pricepi, testamentul e olograf! Ei, bine, culmea ghinionului! Deși l-am văzut eu cu ochii mei pe bătrân, când trăia, scriind, n-am putut să găsesc
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
cari dormeau, nevasta morarului - toți fură legați. - Dați drumul roților! strigă acum bătrânul. Roțile începură a se-nvîrti și pietrele morii se-nvîrteau durduind și măcinîndu-se pe ele însele. Vuietul cel cumplit al pietrelor goale, vâjâitorul zgomot a roților, ce făceau să spumege apa ce le mișca, moara, ce începuse a se legăna și trosni în toate încheieturile, întreceau țipetele cele slabe și înfundate a celor legați. Vro câțiva voinici se suiră pe acoperământul morii și începură a da cu topoarele în el
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
se scoală, cînd cerul se mînie, CÎnd negura se-ntinde, cînd norii se-mpletesc, CÎnd focul șărpuiește d-a lungul În tărie Cu fulgerul, atuncea cu groază te privesc. CÎnd marea se răscoală, volbură-ntărîtată, CÎnd undele-i muginde se nalță spumegînd, Ființa-mi ca o barcă de cuget spulberată. Pe fieșicare stîncă te vede-amerințînd. Și cînd fumegă munții, vulcanul cînd turbează, CÎnd flăcări rotitoare pînă la ceruri zbor, CÎnd tremură pămîntul, văzduhul schinteiază, Al meu suflet te vede În orice meteor
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Barba Îi tremură, dinții se cleatină. Muge ca taur; Geme ca tunetul, bate cavalele Ca un balaur.” Cavalcada se repetă În Peștera Muștelor aproape cu aceleași elemente: „Zmeul Încalecă, fuge cu vergura, Fuge pe vale; Calul se turbură; zboară, se spumegă, Mușcă-n zăbale. Zmeu-Îi ia frînele, repede-i sîngeră Coasta spumoasă; Calu-i se-naripă, fuge ca negura Vijelioasă, Cerul se scutură, munții se leagănă... Brazii săltară, Cerul cu stelele, brazii cu stîncele Se confundară. Văile murmură, frunzele freamătă, Aerul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pur morală. Erosul reapare În Macedonele unde femeile au „dulci nuduri” și ciobanii mor conversînd cu mioarele. Erosul intră Într-o mitologie de ordin pastoral. Memorabile sînt versurile din Românele din Cavaia: „Tropotă, bubuie, plaiul Candavii LÎngă Cavaia, Caii se spumegă, pui ai Moravii Răpind bătaia Iată-i alunecă!... Ei poartă femeile, dalbe ca ziorile Cele de vară... Fugi, trecătorule! pleacă-ți cătările A nu le stînge Flacăra ochilor! Căci Înfruntările Se spală cu sînge!”... ca și acela din des citatul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
citesc sistematic și, dacă se poate, o vreme să nu mai citesc deloc." Noica a pălit. Am crezut că i se face rău. "Măgarul!", a izbucnit după o vreme, "asta a găsit să-ți spună, el care a citit biblioteci!" Spumega de furie. Acum știu că el nu avea cum să înțeleagă, dar eu ar fi trebuit să pot. Din păcate am înțeles cu o întîrziere de aproape 20 de ani. Așadar orice individ există în spațiul expresiei câtă vreme coarda
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
împreună / Internatul lungit pe scândura / Ce pat se numește. / Se zbate, se zbate și nu ațipește / Mintea de gând uri mereu frământată, / Stomacul otrăvit de lintea mâncată / Iarnă gero asă, / Iarnă de război / Roata vieții dată / Înapoi / Răcnet de fiare / spumegă fasciștii / Crepuscul de veacuri / Se arată aurora / Zori de lumină, libertate tuturora! Atitudinea românilor față de soarta evreilor re zultă și din comportamentul militarilor care la Râbnița (Un orășel pe malul stâng al Nistrului), unde nemții au secerat cu mitraliera un
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
munte, acestea îl făceau să-și îndrepteze în afară luarea aminte". "Eminescu fugea de orișice îngrămădire de oameni și se simțea bine singur, în mijlocul naturii. Cea mai încîntătoare muzică era, pentru dînsul, freamătul brădetului și vîjîitul pîrîului ce se varsă spumegînd printre stînci."31. Cînd, tot Slavici, l-a vizitat la Iași, în toamna anului 1874, a rămas impresionat de același lucru: "Pe noi ne înve selește lumina zilei; pe el îl încîntau mai mult umbrele nopții mai ales cînd luna
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
încercat să vă faceți oamenii să vă ajute sau să își asume diverse responsabilități în companie dar nu ați avut succes, atunci s-ar putea să vă regăsiți în această greșeală fatală pe care o fac mulți manageri. Dacă ați spumegat, v-ați milogit, ați declamat și ați urlat dar nimic nu a mers, atunci sunteți vinovați de faptul că încercați să îndepărtați oamenii în loc să îi atrageți. S-ar putea să încercați să le ordonați să se implice, în loc să îi rugați
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
Alexandru Miran, H. Grămescu, Ilarie Hinoveanu, Ion Murgeanu vor slăvi pe rând vegetația: ei vin cu imagini lubrice, într-o formulă incoloră, sau cuminți și fade, precum aceasta: Din văzduh, pe aripi de lăstuni,/ cad în Jiu și apa-nvolburată/ Spumegă orbita de culori" (Ilarie Hinoveanu). Poeții se îndreaptă, tot mai evident, spre o poezie reflexivă, cu digresiuni intelectualiste, indiferent dacă motivele, pretextele țin de tradiție, de poezia satului, sau se sprijină pe idei încorsetate într-un sistem imagistic mai complicat
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
-i așa, de otrăvire și sodomie ș.a.m.d.) ce au dus la întemnițarea lui, explicându-le printr-un sentiment de impunitate ce i s-a indus în copilărie, dar și ca act de voluptuosă răzbunare scripturală: "Eram un Moloh spumegând de neputință și depravare. Dar nu trebuia să o spun. Asta e adevărata mea crimă. Am trădat secretele castei mele și lucrul acesta mi-a făcut plăcere. Satisfacția mi-a fost dată nu de abjecție, ci de dezvăluirea ei, de
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
În sfârșit, localismul, patima circumscrierii într-un areal limitat. Pro-vincialismul derivă adeseori din resemnare: conștient că nu poți izbândi la Centru, campezi definitiv în orașul de baștină, comentezi superlativ mediocrități, tragi cu tunul în vrăbii, te prăbușești în libații și spumegi, când și când, pamfletar la adresa capitalei și-a vedetelor aflate-n bătaia reflectoarelor. Pericole mai sunt, desigur, de la ignoranța în materie de istorie și filosofie, de istorie literară și religie, de sociologie și politologie, până la tocirea gustului, ruginirea articulațiilor sub
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
cu domnia ta și zidurile au urechi. Ești urmărit îndeaproape. Moșul domniei tale, marele spătar Mihai, știe că i-am prins urzeala, așa că am pus în ovăzul Breazului azi de dimineață niște ierburi uscate ca să-l fac să asude și să spumege, să te pot scoate în codru. — Ești nebun. Dacă moare calul, o să dai de greu. Se auzi ca un nechezat râsul lui Turculeț. Ajunseseră la un loc unde albia râului se lățea, era un fel de vad, iar pe malul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
natură moartă la nivel național În scurtă vreme. Atunci o să auzi cum cântă fantoma cucului’, că tot ziceai de underuărldul ăla. A pagubă o să cânte, mă... 19.10.2009 Despre porc, fata de la pagina 5 și andropauză... Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul, dragă Sandu Șpriț asta ți-o doresc! E un frig de-ți plâng oasele În trup pe mai multe voci și se zgribulește splina, dar În cârciumioara din cartier duduie centrala termică și dă senzația că ar vrea să
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
rândul oamenilor civilizați. Am vrut În Europa, nu trebuie să ne mai comportăm ca sălbaticii. Soarbe câteva guri de vin din cana de lut, Încrustată cu floricele vesele, și-i dă lui Sandu o palmă peste umeri... Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul... Băi, Sandule, zi-i tu că nu e toamna frumoasă atunci când vorbește Gicu despre tradiții cu așa patos... Anu’ trecut mă dusei la țară și luai și eu un porc. Viu. Nu vroia al dracu’ să moară și ne-
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
destinația porc, al meu se Îndreaptă către un alt reveion la cabana plăpumioara, iar al tău, Sandule, nu mai merge către maiami bici, ci către andropauză. Hai să bem, că și andropauza trebuie sărbătorită cum se cuvine!!! Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul!!! 19.10.2009 Cine pupă unde-a scuipat... Crin pupă unde a scuipat - părerea mea! Sandu Șpriț dă paharul pe gât și apucă plin de draci sticla cu vin. Aproape că o scapă printre degete dar evenimentul nedorit nu
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]