699 matches
-
acești purtători de caftane”, nota același) <endnote id="(267, p. 638)"/> și că suferă de maladii stigmatizante (sifilis, de pildă) i-a făcut pe naziști să creadă că evreii alterează puritatea etnică a societății germane, murdăresc rasa ariană și Îi spurcă sângele. De altfel, În septembrie 1935, Hitler a promulgat așa-numita „Lege pentru protejarea sângelui și onoarei germane”, prin care se interziceau cu strictețe nu numai căsătoriile mixte, dar și relațiile sexuale dintre nemți și evrei. În 1940, și În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la primul este un imens dispreț la cel de-al doilea : „Într-o duhoare ce amețește, se Îngrămădesc case evreiești strâmbe, care sunt lustruite de murdărie”, „case murdare, În care se oploșește jidovime”, „evreimea stă la iveală Înaintea tărăbilor joase, spurcate”, „această păcătoasă calicime leneșă, care spurcă țara”, „cârciumi murdare” pline de „multe lighioane”, „spurcate hanuri evreiești” și „scârboase cafenele”, În care specifice sunt „caftanele murdare, Îngrămădeala, harhătul germano-semitic, duhoarea și necurățenia, urâciunea răpareță”, „o putoare ieșind din dărâmături, ca niște
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la cel de-al doilea : „Într-o duhoare ce amețește, se Îngrămădesc case evreiești strâmbe, care sunt lustruite de murdărie”, „case murdare, În care se oploșește jidovime”, „evreimea stă la iveală Înaintea tărăbilor joase, spurcate”, „această păcătoasă calicime leneșă, care spurcă țara”, „cârciumi murdare” pline de „multe lighioane”, „spurcate hanuri evreiești” și „scârboase cafenele”, În care specifice sunt „caftanele murdare, Îngrămădeala, harhătul germano-semitic, duhoarea și necurățenia, urâciunea răpareță”, „o putoare ieșind din dărâmături, ca niște peșteri de fiare”, „o nespusă murdărie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ce amețește, se Îngrămădesc case evreiești strâmbe, care sunt lustruite de murdărie”, „case murdare, În care se oploșește jidovime”, „evreimea stă la iveală Înaintea tărăbilor joase, spurcate”, „această păcătoasă calicime leneșă, care spurcă țara”, „cârciumi murdare” pline de „multe lighioane”, „spurcate hanuri evreiești” și „scârboase cafenele”, În care specifice sunt „caftanele murdare, Îngrămădeala, harhătul germano-semitic, duhoarea și necurățenia, urâciunea răpareță”, „o putoare ieșind din dărâmături, ca niște peșteri de fiare”, „o nespusă murdărie de latrină publică pentru jidani”, „o mahala evreiască
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sau alte ape” <endnote id="(126, pp. 14-15 și 34)"/>. Interesant este faptul că, pentru unii neevrei, folosirea frecventă a băii de către evrei nu este un semn de curățenie, ci de murdărie : „Se Înțelege - spun ei - că jidanii habotnici sunt spurcați, altfel ei n-ar veni regulat În fiecare zi să se spele” <endnote id="(585, p. 255)"/>. „Dimineața, copilul [evreu] trebuie să-și spele mâinile - se spune Într-un roman al polonezului Julian Ursyn Niemcewicz (1758-1841) -, dar nu de dragul curățeniei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
față de câini, ci de una metafizică. Pentru evreii ortodocși, câinele ar fi un animal impur, asociat lumii de dincolo. Ei nu se pot ruga cu un câine În casă, nici nu pot să-l atingă, „căci prin aceasta s-ar spurca” ; iar dacă o evreică, după ce face baia rituală, se Întâlnește cu un câine pe drum, trebuie să se Întoarcă și să se recufunde În feredeu (micva) <endnote id="(126, pp. 14 și 31)"/>. „Evreii - scria Dimitrie Dan - țin la credința
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
este gătit diavolului și Îngerilor lui” (Matei 25, 41). Figurarea de-a valma a catolicilor, evreilor și musulmanilor În preajma Iadului nu trebuie să ne mire. Pentru imaginarul colectiv al românilor creștin-ortodocși, „letinul”, „ovreiul” și „turcul/tătarul” sunt cam la fel de „păgâni”, „spurcați”, „și-n cruce nebotezați” : „Letinu bogat,/ Savai cânele spurcat ;/ Ca turci e necreștinat/ Și de lege lepădat” sau „Letinu bogat,/ Ovreiu nebotezat/ Și de lege lepădat” <endnote id="(795, pp. 263-267)"/>. „Lăsând la o parte confuzia de noțiuni etnice - comentează
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Figurarea de-a valma a catolicilor, evreilor și musulmanilor În preajma Iadului nu trebuie să ne mire. Pentru imaginarul colectiv al românilor creștin-ortodocși, „letinul”, „ovreiul” și „turcul/tătarul” sunt cam la fel de „păgâni”, „spurcați”, „și-n cruce nebotezați” : „Letinu bogat,/ Savai cânele spurcat ;/ Ca turci e necreștinat/ Și de lege lepădat” sau „Letinu bogat,/ Ovreiu nebotezat/ Și de lege lepădat” <endnote id="(795, pp. 263-267)"/>. „Lăsând la o parte confuzia de noțiuni etnice - comentează etnologul Petru Caraman - pe care o ilustrează identificarea letinului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mănâncă evreii carne de porc Omul este ceea ce (nu) mănâncă Unul dintre animalele asociate evreului prin intermediul legendei este porcul. Nu pare să fie vorba doar despre atribuirea unui epitet zoologic, ci și despre justificarea unui vechi tabu alimentar : „Porcul este spurcat pentru voi. Din carnea lui să nu mâncați” (Deuteronom 14, 8). Încălcarea acestei interdicții era considerată de evrei ca fiind ultimul simptom al degradării culturii și religiei iudaice. Un personaj evreu din romanul bucovineanului Karl Emil Franzos Der Pojaz (Stuttgart
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
anafurei. În spațiul românesc, astfel de acuzații au supraviețuit, bineînțeles, În Transilvania, unde existau puternice comunități catolice și protestante. Elie Wiesel, de exemplu, Își aduce aminte că, În anii ’30, evreii din Sighet (Maramureș) erau blestemați de creștini pentru că „au spurcat cuminecătura” <endnote id="(133, p. 23)"/>. În mod accidental, au fost Înregistrate unele credințe populare de acest tip În Bucovina, deci Într-o regiune de graniță cu spațiul catolic. Credințele nu se mai referă la evrei, ci la alți „străini
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evrei În legendele folclorice românești, ci și motivul „azimei preparate cu sânge”. Legenda spune că „de un post mare [de Paște], au făcut jidanii pâne cu sânge”. Fiind În postul dinaintea Paștelui și neavând ce mânca, creștinii urmau „să se spurce” și „să se facă și ei păgâni”, mâncând „pâne spurcată, adecă amestecată cu sânge”. Atunci, Sfântul Toader i-a salvat pe creștini, Învățându-i „să nu mănânce nimic de la păgâni, că erau toate lucru rile de mâncare otrăvite și necurate
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
furat, spuse celălalt, și spunea asta pentru a patra oară de când intrasem În curte. Cine dracu’ ai zice că ți-o ia la preț de depozit? Nu ne scoatem nici motorina, și nu mai spun că dacă ne găsește fun spurcat de la circulație și cu doi saci În benă, ăsta-i caz de pușcărie... Și povestea asta o mai auzisem, tot drumul din Bucureștii Noi până aici ne pisaseră cu ea, dar acum păreau dintr-o dată hotărâți s-o țină așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
și scoate un pachet de Mărășești. Puțină pâine și puțină fiertură ne-ar mai lipsi ca să fim un popor definitiv stăpân În țarcul lui. Dar merge și așa. Merge ca unsă. Am scăpat Întregi de dușmanii noștri, din ghearele lor spurcate cu care nu vor conteni să scurme și să mănânce căcat din acest loc de verdeață și răcoare. Noi suntem poporu’, Pepino, iar de-acum suntem la adăpost. Nimeni nu ne mai omoară, eh, ți-ai rupt cămașa de pe tine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
vândut visului vostru de aur. Familiile și slujbele voastre și bucatele de pe masa voastră, pe toate le-ați mozolit și le-ați otrăvit! V-ați vândut părinții și copiii și tot neamul, jeguri nemernice, și ați zbierat cu gurile voastre spurcate pe toate drumurile și potecile, poporul și poporul și poporul. Ce-ați făcut cu poporu’? L-ați mâncat cu tot cu cetate! Asta ați făcut cu vorbele voastre care ucid, asasinilor! N-am să Încetez nici În mormânt să-i arăt cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
nu se va înfrâna să verse sângele celor de un neam; căci el, aruncând învinuiri nedrepte - cele care se obișnuiesc - aducând oamenii pe la tribunale, el se pătează cu sânge, făcând moarte de om. Gustă cu limba și cu o gură spurcată din moartea celor de același neam, exilează, ucide, promite oamenilor ca datoriile să fie șterse și ca pământul să fie reîmpărțit. Oare nu este necesar și ursit ca, după aceasta, un astfel de om, ori să piară de mâna dușmanilor
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
care se află un cucoș, cîne și mîță neagră trebuie să fie bîntuită adesea de nenorociri. Primăvara, cel care vede pe nemîncate un animal întîi născut, precum un vițel, un mînz etc., sau aude cîntul cucului sau al pupezei se spurcă. Mîța și cînele, cînd au durere de cap, mănîncă iarbă. Antihrist Antihristul are să se nască în Vremea de Apoi dintr-o femeie roșie. Anul Nou în ziua de Anul Nou nimeni nu doarme, că tot anul va fi somnoros; nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fața de masă, orbești. (Gh.F.C.) Bolnavii de stomac să bea apa cu care s-au spălat pietre roșii. (Gh.F.C.) Urciorul trece dacă-l atingi de trei ori cu fir de orz din baligă de cal. (Gh.F.C.) Buboaiele trec dacă le spurci cu murdărie de cîne alb. (Gh.F.C.) Boală lumească Cămeșa cu care o femeie a născut se leapădă, ca să nu capete copilul boală lumească. Boalărea Inima din corb, dacă o vei pune în horn să se usuce și o vei zdrobi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
da spini în picioare. De-i vedea mînz înainte de să fi văzut miel ori pui, ai să fii gol tot anul; iar de-i vedea miel sau pui, dimpotrivă. Cînd cineva vede un mînz întîi pe nemîncate, ca să nu fie spurcat de mînz, își lasă betele ori brîul să atîrne, ca să mănînce lupii pe acel mînz, astfel ca paguba să nu fie pentru cel spurcat. Pune cap de cal în parul gardului, de vrei să nu te doară capul. (Gh.F.C.) De
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cîrciumă Cînd cineva va mătura de la ușă spre fundul casei, trage să vie oameni în casă; așa fac cîrciumăresele, ca să vie oameni mulți la cîrciumă. Cîrpeală Să nu cîrpești miercurea și vinerea, că nu ține mult treaba. Cîrstel Dacă te spurcă cîrstelul*, toată vara te beși. Cîrtiță Cînd cineva e bolnav de cîrtiță*, să ia o cîrtiță (sobol) și să o omoare între degete, la spate, ca să nu vadă cîrtița, că dacă o vedea, omul nu se mai face bine. Ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
înceapă a lăpta copilul, căci la din contra, copilul nu va avea ce suge. Se crede că nu e bine a hrăni copiii cei mici din gură, căci la din contra, le va mirosi rău din gură. Dacă s-a spurcat copilul mîncînd de frupt în Postul Mare, mama să nu mănînce de frupt în ziua de Paști. Dacă umblă cu peri de porc în mînă, copilul va căpăta boala „părul-porcului“*. Se crede că, pe timpul cînd Dumnezeu umbla pe pămînt, a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Sînziene sau noaptea, apoi se crede că va urma foamete sau vreo bătălie. Cînd cucul cîntă și noaptea, va fi an bun. Primăvara, cînd ieși dimineața afară fără să fi gustat ceva și auzi cucul pentru prima dată, te-a spurcat și-ți miroase gura. Asemenea, cînd te spurcă pupăza, îți miros dinții toată vara. De aceea e bine să iei măcar o firimitură pe limbă. Dacă te spurcă cucul e rău de pagubă. Cînd vei auzi cucu-ntîi și nu-i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
urma foamete sau vreo bătălie. Cînd cucul cîntă și noaptea, va fi an bun. Primăvara, cînd ieși dimineața afară fără să fi gustat ceva și auzi cucul pentru prima dată, te-a spurcat și-ți miroase gura. Asemenea, cînd te spurcă pupăza, îți miros dinții toată vara. De aceea e bine să iei măcar o firimitură pe limbă. Dacă te spurcă cucul e rău de pagubă. Cînd vei auzi cucu-ntîi și nu-i fi mîncat, te spurcă și cucăi* toată vara
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să fi gustat ceva și auzi cucul pentru prima dată, te-a spurcat și-ți miroase gura. Asemenea, cînd te spurcă pupăza, îți miros dinții toată vara. De aceea e bine să iei măcar o firimitură pe limbă. Dacă te spurcă cucul e rău de pagubă. Cînd vei auzi cucu-ntîi și nu-i fi mîncat, te spurcă și cucăi* toată vara. Ca să scapi, în fiecare dimineață să iei ceva în gură, cel puțin sare. Cînd cineva aude cucul pe nemîncate, este
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
gura. Asemenea, cînd te spurcă pupăza, îți miros dinții toată vara. De aceea e bine să iei măcar o firimitură pe limbă. Dacă te spurcă cucul e rău de pagubă. Cînd vei auzi cucu-ntîi și nu-i fi mîncat, te spurcă și cucăi* toată vara. Ca să scapi, în fiecare dimineață să iei ceva în gură, cel puțin sare. Cînd cineva aude cucul pe nemîncate, este rău de pagubă. Cînd auzi cucul întîi, să-l auzi pe mîncate, că altfel te spurcă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
spurcă și cucăi* toată vara. Ca să scapi, în fiecare dimineață să iei ceva în gură, cel puțin sare. Cînd cineva aude cucul pe nemîncate, este rău de pagubă. Cînd auzi cucul întîi, să-l auzi pe mîncate, că altfel te spurcă și-ți pute gura tot anul. Dacă cineva aude primăvara pentru prima dată cucul cîntînd și are mulți bani în pungă, apoi se crede că va avea tot anul; la din con tra, tot anul nu va avea nimic. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]