564 matches
-
Gh.F.C.) Moașă Moașa pentru un copil e mai scumpă ca un naș sau o nașă. Pe aceștia, la zile mari, îi lasă la o parte, dar la moșica se duce să-i sărute mîna, căci ea a umblat cu lucruri spurcate, tăind buricul întîi și îngrijind de mamă pînă la „scularea de pe paie“. Lehuza dă moașei sale o bucată de pînză, cît ar face două mîneci de cămeșă. De aceste petece se șterge după ce se spală în urma operației. Dacă nu i-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
primește veste sau un neam îi vine. Dacă vede paingănul în casă, neamul sau vestea îi de-aproape. Cînd te mușcă paingănul, să te dai în scrînciob. Cîți paianjeni vei omorî, atîtea păcate îți iartă Dumnezeu, că paianjenul e bală* spurcată. Celui care omoară un păianjen mare i se iartă șapte păcate, iar de omoară unul mic, numai trei. Păianjenele cînd îl vezi să-l omori, că-ți iartă șapte păcate; iar dacă nu, te încarcă cu șapte păcate, căci țese
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
răsădești nimic cînd e lună nouă, că fac viermi la rădăcină și se usucă. Răspîntie Să nu fii la mijlocul nopții pe drum, mai ales la răspîntii să nu stai, că te întîlnești cu Ucigă-l toaca ori cu alte bale spurcate, ca ciuma*, sfînta și altele, și rămîi pocit ori cazi la boală. Rătăcire Dacă cineva rătăcește noaptea drumul în sat, aproape de sat ori pe hotarul cunoscut, se susține că a călcat în urmă rea. Război întunecimile de lună și stelele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cele prezente În balada analizată anterior, sesizându-se chiar unele contaminări, cum este cazul „fetei de frânc”, prezentă aici ca fiică a „letinului bogat”. De data aceasta este vorba despre o nuntă, organizată, firește, la curtea socrului, letinul bogat și spurcat, „nici În cruce botezat”. Mirele și nașul său sunt doi domni (Iancu XE "Iancu" -vodă, Mignea-vodă și diverși alții În diferite variante). Socrul zăvorăște porțile În fața nuntașilor, pretinde mirelui să-i Împlinească o serie de cereri foarte dificile, punând mereu
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Între atitudinea față de el și față de turcul prea bine cunoscut În mod concret. În plan simbolic, ambii pot fi considerați de către comunitatea tradițională, În egală măsură, ca adversari. Amândoi sunt Întâlniți În calitate de ostași străini, amândoi sunt fără de lege, chiar păgâni, spurcați, „făr’ de cruce” (frâncul mai ales prin contaminare cu lătinul). Confuzia și suprapunerea pot fi totale, ca În cazul „fetei de frânc, făcută cu-n turc”. Atitudinea implicită, generată de o asemenea imagine negativă prezentă În mentalitatea țărănească, este, evident
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Ibid., p. 160. 51 Ibid., p. 163. 52 Joseph Campbell, Myths to Live by, pp. 4-5. 53 Ilie Danilov, Dicționar de mitologie slavă, p. 30. Termenul "păgân" a intrat și a rămas în vocabularul majorității limbilor indo-europene din slavicul pogan (spurcat, necurat, otrăvit), referent peiorativ la adresa politeismului slav acordat de către cei creștinați de timpuriu, ca și cum aceștia nu puteau avea nimic sfânt. Ibid., p. 7. Bineînțeles, această vocabulă se pretează la întrebuințarea în toate direcțiile, rămânând doar o etichetă (emoțională) fără un
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
și să vorbiți un pic Privirea ta, atâta, mai poate să-l învie, Că pentru boala asta nu-i altă doftorie. Vai zic eu bucuroasă; păi dacă e așa, Să vină să mă vadă de câte ori o vrea! Arnolf (aparte) 535 Spurcată vrăjitoare! Ah! Scorpie mîrșavă! Plăti-ți-ar Domnul mila cu care torni otravă! Agnès Astfel veni la mine și-l vindecai de boală. Acuma, spune singur, făcui vreo greșeală? 540 Aș fi putut rămîne așa nepăsătoare Știind că fără mine
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Complicația Pn2 și Rezoluția Pn1) este urmată de evaluarea explicită a lui Arnolf. Dacă acesta din urmă subliniază sfârșitul situației inițiale (Orientarea-Pn1) prin "Foarte bine", aceste două evaluări în aparteu din versurile 511 ("Ah! Cotoroanța naibii! Năpârcă blestemată") și 535-536 ("Spurcată vrăjitoare! Ah! Scorpie mîrșavă!") marchează cele două evenimente majore ale progresiei narative. Structura acestei introduceri în scenă este următoarea: (a) Dialog (v. 482) (b) Rezumat (478) Cerere de povestire (483) Intrare-prefață (484) (c) [POVESTIRE] Pn1 = Orientare (v. 485-502) Pn2 = Complicație
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
cu materia umană, ne mărturisește în stilul literar propriu și Cs. Szabó László. "Zilele emoționante până la lacrimi au fost întinate, de pildă, de șeful statului-major al diviziei noastre; atunci am auzit pentru prima oară un nyilașist autentic. De limba lui spurcată și de comportamentul său infatuat la adresa "ardelenilor dezordonați și rozalii" se săturase și guvernul - de pildă, el batjocorise un ministru de Interne cinstit, cu bun simț, un autentic patriot, pe Keresztes Fischer Ferenc, în fața ostașilor, care se "stricau de râs
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
62. footnote>. Dar, așa cum ne arată Sfântul Isaac Sirul, nu poate diavolul să se apropie de om, sau să i aducă ispite, dacă Dumnezeu nu îngăduie și dacă omul nu se lenevește, sau de nu-l dezleagă Dumnezeu spre gânduri spurcate, prin părere de sine și prin mândrie, sau printr-un gând de îndoială și prin împărțirea sufletului. Pe aceștia îi cere diavolul să-i ispitească<footnote Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, cuv. 51, în Filocalia, vol. X., Edit. Institutului
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
în adâncuri sau urmărind mișcarea la suprafață a OPN-urilor). Cârtița care surpă făcându-și propriile-i galerii istmul ce leagă în România lui Ceauș-Vodă Partidul de Intelectuali și face să se amestece valurile culturii sănătoase și umanist-socialiste cu apele spurcate ale culturii decadente, indecente, punând în pericol ingineria sufletelor ale cărei origini se aflau în epoca lui Stalin dar ajunsă pe "cele mai înalte culmi" în acei ani: "Societatea noastră are nevoie de o literatură militantă, care să cheme masele
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
chandăla trebuie să se ferească din calea celor ce aparțin unei caste superioare și fiecărui brahman îi este permis să-l nimicească pe acela care nu i se ferește din cale. Dacă un chandăla bea dintr-un lac, lacul devine spurcat și trebuie sfințit din nou. La noi, diferențele în ce privesc ocupațiile sînt subiective, după împrejurări, păreri, înclinații; în India ele sînt determinate și legate de naștere, de castă. Aceasta este o practică deja străveche în India, pe care o
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
subțire, urmat de un miros parfumat și artificial. Pelerinii din jur îi privesc cu indiferență pe „electronici” și nu protestează, așa cum se mai întâmplă la țigările adevărate, cu hârtie și tutun. Sunt oare țigările electronice percepute a fi mai puțin „spurcate” decât celelalte, mai puțin impure, deci mai puțin susceptibile de a intra în conflict cu „sacralitatea” rândului, un fir lung, electric, conectat la generatoarea de sacru și puritate care este racla unde se găsește Sfânta Parascheva ? Sau este vorba de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pe ei, sigur. Doar o păzește, nu? Cee? Cinee? Comoara dracului, nu? Nu mi-a luat el fata mea ca să-i rămînă doar lui? Nu banul este ochiul dracului ? Nu era acolo și mașina aia care-i făcea cu ochii Spurcatului? Plec pleoștit rău, dar nu mă las. Mă pregătesc bine cu unelte și mă duc la o ruină aproape de conac. Acolo creșteau buruieni înalte cît mine, erau verzi și viguroase tare. Era un semn bun că sînt pe felie. Emoționat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pămînt, prin canale nevăzute se strecoară în fîntîni, în apa freatică. Așa ajunge apa infestată în burtica noastră care, săraca, ne avertizează că ceva nu-i în regulă. Evident că burtica este învățată cu tot felul de mișcurici, de gîngănii spurcate, pe care toarnă acid clorhidric și le dă gata. Numai că lucrul ăsta nu-i făcut de toate burticile. Pentru că în oameni se află tot felul de burtici. Unele fine, subțiri de tot, care încep a forfoti și la un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
diavolesc de hoituri, gunoaie, frigidere, baterii, găleți, butoaie, comprese, seringi, olițe de noapte și altele, fierbea acolo și creau o zeamă groasă, aproape ca o cremă mai fluidă. Closetul unui alt dobitoc, situat pe buza bulboanei, își aducea contribuția la spurcatul amestec. Cînd pîrîul devenea un pîrlit de pîrîu, cu un firicel de apă mai sfrijit ca un robinet incomplet deschis, atunci apa din bulboană înceta să fiarbă. Încălzită de soare, se apuca să fermenteze. Natura, săraca, știa că vor fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
în bulboană. Tot el omora cîinii prinși în laț la coșerul cu porumb și-i ducea apoi tot la bulboană. Nu-i păsa că mai la vale erau fîntîni în preajma pîrîiașului și era insensibil la rugămințile oamenilor care beau apă spurcată. Într-un fel, Ion Duhan trăia el însuși în cea mai cumplită mizerie. Omul ăsta, ca și toți ai lui, nu știau că există săpun și nici la ce se folosește acesta. Se spunea despre el, dar eu nu cred
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
recent, dar nu mă arăt surprins. Bătrînul continuă preambulul la o discuție savantă. Începe cu generalități. Ce-s oamenii ăștia din Cuba? Latino-americani. Mulatri, negri, metiși și de tot felul. Mănîncă spurcăciuni? Adică, ce vrei să întrebi? Dacă mănîncă lighioane spurcate. Nu, mănîncă ce mîncăm și noi. Au unele fructe în plus și altele în minus, față de noi. Adică nu mănîncă șerpi, cîini, șobolani și altele? N-am auzit. Nici nu prea sînt șerpi pe acolo! Ba sînt, groși cît piciorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
îl îmbolnăveam de nervi. Aici mi-am exersat pentru prima dată vocația pamfletară. Cu aceste invective cu care otrăveam portarii. Trebuia să găsesc mereu ceva nou, amuzant. Lucram sub presiune, pentru ca, în ochii golanilor, să-mi păstrez reputația de gură spurcată. Sau, mă rog, pentru a nu deveni plictisitor și să nu mă ușuiască ăia de lângă ei. Golanii aceia au fost primul meu public. Un public exigent, cu care păstrezi permanent contactul. Există un feedback foarte rapid. Asta contează. Nu le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
pot spune că eram mare vedetă. Eram doar „al lu’ profesoru’“. Nu-mi aparțineam. Uneori eram strigat și cu numele meu. Rar. Numele meu nu mi-a plăcut niciodată. De-aia nici nu vi-l spun. N-aveam cea mai spurcată gură. Cel mai mult îl invidiam pe unul Rățoiu. Când jucam la școală vreun meci, Rățoiu ăsta își lua un bolovan sau un bloc de BCA și se așeza între noi să comenteze. „Verde, că vine Dumitru Graur!“, spunea - și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
de superioritate ideală și că răutatea de jos nu-l poate atinge. Satiristul își “ucide” în mod obișnuit adversarul prin râs, doar că de astă dată simțim, în empatie cu autorul, grimasa, râsul încrâncenat care-i îngheață pe buze. „Jiganie spurcată”, Hameleonul îl provoacă pe autor să folosească un limbaj de o violență extremă: . Visul alegoric al Hameleonului este suprema răzbunare a lui Cantemir, întrucât coșmarul dușmanului său nu este atât proiecția augumentată a temerilor, cât dorința Inorogului “inculcată răzbunător adversarului
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
de plecare iar limbajul este din ce în ce mai înverșunat și mai violent, încât ura autorului devine transparentă. îngrozitoarea făptură crește și devine din ce în ce mai amenințătoare, transformându-se într-un adevărat principiu al răului, pe măsură ce autorul își obiectivează ura în imagini din ce în ce mai respingătoare. Prin “spurcate și năpăstuitoare basne”, Hameleonul îl prinde în cursă pe Inorog. Momentul este ritmat hiperbolic prin participarea afectivă a întregii naturi, în note de bocet popular: “Munți crăpați, copaci vă despicați, pietri vă fărâmați! Asupra lucrului ce s-au făcut plângă
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
aromă de fân cum nici un meșter de om n-a făcut, numai un meșter de dincolo, amestecând ierburile, florile, buruienile și roua, a putut face. Uite că am ajuns. Nici urmă de fân, nici de aromă de câmp. Acum miroase spurcat, a pește cam stricat. Am învățat în școală, până la tâmpenie, că istoria înșiruie pe ață numele domnitorilor. Dar istoria înseamnă și o schimbare a aromelor. Acum pe Strada Fânului sunt tot blocuri, ca în cele mai multe părți, înșirate ordonat, egale, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
pe Ștefan Voievod "Sabia lui Hristos", "Izbăvitorul Creștinătății!" continuă Ștefan înfierbântat, ironic, hohotind sarcastic, îl vezi în patru labe, lingând papucii Slăvitului Padișah, cerșind îndurare, vânzându-și țara în schimbul tronului pierdut?! Mă prind pe barba Profetului că Mahomed numai capul "spurcatului ghiaur al Moldovei" visează, bineînțeles, dat la sare să nu se împută, umplut cu paie și înfipt în suliță, cu care să deschidă cu mare pohfală alaiul de biruință pe ulițele Stambulului!... Dumnezeule! îngână Daniil îngrozit. ...Sau... sau și mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mare pohfală alaiul de biruință pe ulițele Stambulului!... Dumnezeule! îngână Daniil îngrozit. ...Sau... sau și mai rău!... Îl vezi pe Marele Ștefan "Catapeteasma", "Sabia" și așa mai departe îl vezi lepădat, cetluit într-o cușcă zăbrelită, ca pe-o lighioană spurcată, dat în târg prin toată Împărăția, ca orice nespălat de osmanlâu să-l poată scuipa minunându-se cât de pricăjit și împuțit e "ghiaurul moldovan" plin de ifose, că s-a dat mare crezând o clipă că poate umbri gloria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]