5,409 matches
-
infracționalitate are de-a face cu cetățeni ai României, nu cu etnici de cetățenie română. În sfîrșit, vînarea de țigani amărîți la care se dedau tot soiul de neisprăviți care, chipurile, reprezintă autoritățile României mă face să-mi amintesc de spusele citate ale unui fost lider comunist, Lucrețiu Pătrășcanu, " Înainte de a fi comunist, sînt român!". Dacă am înțeles bine, față de majoritatea puterilor comuniste ale vremii, Pătrășcanu a vrut să apere o minoritate reprezentînd un popor. Acum diriguitorii României ar trebui să
Ordinea - pe alese by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15792_a_17117]
-
Marcel Aderca. Întîi și întîi, plecarea. La ambasada Rusiei din Paris, în primăvara lui 1843 pe Balzac îl primește un secretar pe nume Victor de Balabine care notează în jurnalul său apărut în anul 1914 la Paris: "...Poftește-l înăuntru, spusei funcționarului. Își făcu îndată apariția un omuleț îndesat, gras, cu mutră de brutar, aspect de cîrpaci, spate de dogar, aer de vînzător de lenjerie, straie de cîrciumar, și uite-așa! N-are un chior, și el vrea să plece în
Balzac în Rusia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16196_a_17521]
-
anul trecut și intitulat Emil Cioran, un exeget liric al Căderii enunțam, în legătură cu această problemă, un punct de vedere sensibil diferit de acela exprimat în cartea lui Ion Vartic, recunoaștem totuși justețea celor mai multe dintre observațiile critice făcute de acesta. Astfel, spusa cronicarului Miron Costin în privința înțelepciunii resemnării noastre față de etern româneștile "cumplite vremi de acmu" este corect deconstruită, prin invocarea mediocrității (p. 181). Verosimilă apare și amprenta pre-cioraniană detectată în Țiganiada lui I. Budai-Deleanu (p. 192). Singura rezervă formulabilă aici ar
Identitatea fluidă a lui Cioran by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Journalistic/16232_a_17557]
-
zis cum se mișcă faptele de corupție în România. Orice ar spune Ministerul de Interne despre rapoartele lui Grecea, e clar că dezvăluirile acestuia despre faimosul Ouatu sînt adevărul adevărat, încît de ce am trece la capitolul fabulații ale părții ale spuselor sale? Ca și Valerian Stan, neobositul Grecea știe că pînă la premier îl mănîncă miniștrii, de aceea probabil el a simțit nevoia să dea de veste presei ce a descoperit. Însă mai există un motiv foarte serios pentru care și
Funcția de Ovidiu Grecea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16307_a_17632]
-
dreapta Numărul 3-4 pe 2000 al revistei A treia Europă, editat (la Polirom) de Fundația cu același nume și de revista Orizont, este consacrat Poloniei. Sau, mai bine, cu expresia lui Marius Lazurca, redactorul responsabil, "ideii de polonitate". E, după spusele aceluiași, doar un început. Vor urma, așadar, și alte țări central-europene. Numărul colaboratorilor, din Polonia și din România, dar nu numai, este impresionant. Editorii au profitat de programe și de contacte personale pentru a obține studii, articole, interviuri, recenzii, texte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16382_a_17707]
-
pentru a nu îngreuna negocierile guvernului cu instituțiile financiare internaționale. Nici în perioada '90-'96 spontaneitatea n-a fost punctul forte al președintelui Iliescu. În prezent însă acesta nu mai adoptă vechea sa atitudine, de a găsi și justificări unor spuse care erau preluate de agențiile internaționale de presă ca dovezi că nu s-a dezbărat de vechile sale convingeri comuniste. Ion Iliescu preferă să se contrazică, nu atît pentru a nu părea mai puțin prooccidental decît predecesorul său la Cotroceni
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16442_a_17767]
-
în situația de a-l rosti în fața impunătorului profesor mai sus menționat, în ziua cînd acesta a fost uns cetățean de onoare al Clujului de către Gheorghe Funar: "mi-e frică să stau de vorbă cu dvs., pentru că nu știu cum veți relata spusele mele în Jurnal". Am rămas fără răspuns. (Jurnalul în chestiune, cu toate meritele lui, nu e deloc scutit de deformări și malițiozități.) * Există, în așa de imperfectul nostru univers sublunar, nu doar părinți vitregi, ci și profesori vitregi. * Pamfil Șeicaru
Din jurnalul lui Alceste (V) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16482_a_17807]
-
Emil Constantinescu la Valeriu Stoica, au făcut pe morții-n păpușoi atunci când sluga Elenei Ceaușescu le arunca zoaie în obraz? Retractilitatea acestora, lipsa de bărbăție, teama au condus, în cele din urmă, la consolidarea sentimentului că ceva-ceva adevăr exista în spusele lui Vadim! Nu e nimic suprinzător că Păunescu, Tucă sau Diaconescu l-au folosit pe emulul barbian ca berbece - pentru că la atâta îi duce mintea. Dar ei sunt niște simpli pioni, în spatele cărora se află oameni cu interese majore în
Chelia d-lui Goe by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16499_a_17824]
-
libertate fortuită. * Lașitatea cu aspect de delicatețe a jurnalului destinat exclusiv postumității. E ca și cum ai insulta pe cineva, refuzînd să te bați cu el în duel. * Deschiderea față de poezie reprezintă ea însăși o confesiune, o revărsare revelatoare a ta în spusa celuilalt. * E mai lesnicios să scrii despre cel ce ai putea fi decît despre cel ce ești. Mărturisirea aprofundată e mai grea decît se crede, căci presupune să treci peste orgoliul tău, peste vanitatea ta și - poate faptul cel mai
Din jurnalul lui Alceste (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16502_a_17827]
-
O vedem (pe mireasă - n.n.) aflându-se încă înăuntru și neieșită încă în afara ușilor ei, nici desfătându-se de arătarea feței Lui, ci bucurându-se încă prin auz de împărtășirea de bunătate. Deci această învățătură am aflat-o prin cele spuse, că întotdeauna li se potrivește celor ce înaintează spre cele mai mari, cuvântul Apostolului, care zice: Dacă i se pare cuiva că a cunoscut, încă n-a cunoscut cum trebuie să cunoască» (I Cor. 8, 2). Căci L-a cunoscut
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
Se scrie ceva despre aceste lucruri? Nicăieri. Oare cum se face biografia unui om? Iubită Doamnă Iftodi, în mod inevitabil v-am întreținut despre anumite lucruri care vă sunt străine, dar l-ați admirat pe Jenică }uculescu și veți primi spusele mele cu multă înțelegere. Rămân al Domniei Voastre devotat,
Mărturii inedite despre Ion Țuculescu - In memoriam Eugenia Iftodi by Dr. S. Sturdza () [Corola-journal/Journalistic/11869_a_13194]
-
amintiri, care se amestecă, la persoana I, la persoana a III-a, despre tata, despre fata, despre gîndurile lui în gîndurile ei și invers. Adică, despre mine aș fi vrut să scriu despre tine... Mai selectez, dintr-o lungă listă, "spusa" Martei Petreu, în încheierea volumului propriu-zis, "introdusă" de un fragment din jurnalul lui Kafka, Scrisoare către tata. Un tată semănînd cu Dumnezeul Vechiului Testament, aprig, neîndurător, tăcut. Titlul evocării ei, Căci a ta este împărăția..., e o recunoaștere îndoită a
Vacanță cu tata by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11881_a_13206]
-
Rapallo-Carrige, în timp ce volumul Palline di pane a ajuns în finala Premiului Strega în 2001. Rezumînd cartea în discuție, constatăm că, în esență, situațiile sînt mai ales repetitive: părinții lui Gaspare decid să se sacrifice pentru ca băiatul talentat și studios (după spusele celor în drept) să învețe într-o școală bună. Drept urmare, tatăl va continua să pescuiască din vechea lui bărcuță cu motor, în largul insulei, iar mama și Gaspare vor locui la Torino, la mătușa dispusă și ea să se sacrifice
Noutăți literare italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11870_a_13195]
-
zăpadă topită, cimitirul sclipește ca o metropolă pierdută. E lună plină. O să zăbovesc pe acolo, așa cum, probabil, a zăbovit Carlton, hipnotizat de lucirea agintie a pietrelor de mormînt, de îngerul alb care-și înalță brațele deasupra rîului din șanț. Potrivit spuselor părinților noștri, misterul constă în cauza care l-a făcut pe Carlton să vină înapoi acasă în mare goană. Probabil că l-a speriat ceva din cimitir, probabil că a simțit nevoia să rupă vraja, dar eu, unul, cred mai
Michael Cunningham - O casă la capătul lumii by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11891_a_13216]
-
referirii la familie. Cel puțin trei formule publicitare de succes au intrat în limbajul colocvial în ultimii ani: "Și marmota învelea ciocolata în staniol", "A înnebunit lupul!" și "Gogule, probleme?". Prima, devenită un mijloc pragmalingvistic de exprimare a neîncrederii în spusele interlocutorului, mi se pare cea mai surprinzătoare. Succesul ei este incontestabil, mai ales în limbajul tinerilor: mi-a fost comunicată de studenți, are sute de atestări în Internet, unde se găsesc chiar comentarii asupra uzului: "reclama asta a introdus un
"Și marmota...?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11934_a_13259]
-
de studenți, are sute de atestări în Internet, unde se găsesc chiar comentarii asupra uzului: "reclama asta a introdus un nou mod de a-ți manifesta neîncrederea, în limbajul urban Ťtrendyť. Adică am văzut pe cineva manifestându-și neîncrederea în spusele partenerului de conversație prin replici din reclama Milka: Ťsigur că da, și marmota învelea ciocolata în staniol...ť" (FanClub Forum); "dacă zice cineva aberații, i se mai zice: Ťda, da... și marmota învelea ciocolata în staniolť" (utilizatori.ro). Provine din
"Și marmota...?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11934_a_13259]
-
pentru fiecare locuitor al Chinei - și terminând cu RAFO și etc. Dar n-are rost să ne facem probleme: Steaua s-a calificat în optimi, Gigi Becali i-a mințit pe jucători cu prime fabuloase, piscina de sub clădirea Parlamentului, după spusele lui Ovidiu Lascu și ale lui Mihai Ungheanu, este o groapă la care pot ajunge doar alpiniștii, după escaladarea unor versanți de moloz, groapă a cărei existență a uimit lumea bună a Parlamentului, fiindcă nu se știa de existența ei
Optimi, mocirlă și-o piscină by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11962_a_13287]
-
aceea nu-mi pot ierta acea greșeală rezultată dintr-o gândire eronată. ‘’Dragostea oarbă’’ (stresul ei, determinările negative, preocupările sexuale permanente și de nesatisfăcut..) aș motiva-o ca apărând pe aceste două fundamente: - Imperceptia exactă despre acțiunile și despre toate spusele femei, ba mai mult că în locul înțelegerii se pune o ‘logică’ eronată (acel - “știu eu”); - Preîntâmpinarea femei prin/cu proiecția propriilor nevoi... Nu zic, sunt în acest timp și astfel de femei care gândesc despre ‘feminitate’ în stil freudian, masculin
CE E FEMEIA? ..DAR, FRUMUSEŢEA (FARMECUL) EI? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382663_a_383992]
-
crescută de bunică), ea ne apare, mai întâi, drept o victimă a conflictului dintre feminitate și maternitate. Îndrăgostită de Tudor, se căsătorește, totuși, pentru a putea deveni mamă, cu Puiu, neîncetând a-l iubi pe cel dintâi. Această “duplicitate” (după spusa psihiatrului Mihai Lazăr, el însuși duplicitar, ca și Delia, prietena și verișoara Corinei) generează nemulțumire de sine, revoltă lăuntrică, angoasă (soțul e tern, materialist, nepăsător, infidel, în timp ce Tudor e generos, imaginativ, sensibil, e poet). Cartea debutează cu o întâlnire romantică
EUGEN DORCESCU, DESPRE INIŢIEREA ÎN SUFERINŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382706_a_384035]
-
produse cosmetice și naturiste. Nu puteam să pierd o astfel de ocazie! - Așa formare, nu mai cred că prindem vreodată! se adresă o colegă mai volubilă grupului de experți care se formase instantaneu în hol . - Într-adevăr, confirmă alta cele spuse. Selecție a fost foarte corectă, pe criterii valorice...o raritate în ziua de azi. .Concurs fără pile și fără șpagă, mai rar... Este meritul doamnei director de program, o persoană inteligentă, profesionistă cu adevărat în domeniu și mai ales, un
CORPUL Y” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382660_a_383989]
-
bună și politicoasă, dar fetele și femeile o invidiau întotdeauna atât de tare, încât nu putea să aibă o prietenă. Găsise acum o fată la fel de frumoasă și de inteligentă, care o admira și nu o invidia. Camelia se gândi la spusele lui Confucius, pe care le citise întâmplător: „Să nu inițiezi o relație de prietenie cu cineva care nu este mai bun decât tine“. Aforismul este valabil și pentru sufletul pereche”, concluzionă ea. “Dintre bărbații care se îndrăgostesc de mine, va
CORPUL Y” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382660_a_383989]
-
și de azi, semianalfabeți cu diplome, privesc chiorâș la carte și cultură și că pe autenticul și mereu săracul intelectual îl tratează cu o condescendență disprețuitoare. Putem depăși impasul moral-spiritual în care ne găsim doar meditând cât mai des la spusele lui Constantin Noica: „Dorim untul german sau cultura românească?” Căci, se știe foarte bine, un popor rămâne în istorie grație culturii sale... Marele izvor de sănătate al poporului român este tot în sufletul curat, iubitor de Dumnezeu și semeni, iar
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
întrebările și răspunsurile, pe care apoi le-au tipărit amîndoi în anul 1687. A fost, poate, cea dintîi dispută între doi teologi în care nu se aruncară ocări, dimpotrivă amîndoi adversarii purtîndu-se unul față de celălalt cu tot respectul. "Limborch respinge spusele marelui și ilustrului evreu, care, la rîndul său respinge formulele marelui și ilustrului creștin. Orobio nu vorbește niciodată de Isus Cristos decît cu cea mai mare grijă. Iată miezul disputei." (Va urma)
Voltaire despre evrei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16036_a_17361]
-
jale, fără să observe că "gura de rai" s-a transformat între timp în "gură de metrou", iar "piciorul de plai" în... tălpășiță luată de-o întreagă generație de tineri! La începutul anilor '90, pătura "desperadoșilor" români se ridica, după spusele unor sociologi și psihiatri, cam la zece la sută din populație. E vorba de oamenii pentru care starea de libertate și starea de ospiciu sunt interschimbabile. Acest procent e, se spune, caracteristic lumii moderne, rezultat al alienării provocate de tensiunea
Antonescu, rezerva lui Ceaușescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16045_a_17370]
-
cu un talk-show foarte sobru la care participă autori de literatură și critici literari. N-am idee de ratingul emisiunii lui Pivot. Dar pot bănui că nu e faimos. într-o țară în care nu se mai citesc cărți, după spusele lui Sollers însuși din emisiunea cu pricina, e de așteptat ca telespectatorii să nu apese vinerea seara pe butonul canalului TV5, știind că vor da ochii cu niște inși a căror meserie este scrisul și cititul cărților. Și totuși! Pivot
Cartea la televiziune by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16091_a_17416]