1,684 matches
-
1780 din 15 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Plânge Pământul! Plânge o mamă, Plânge un tată, Plânge o rană, Plânge o vatră! Plânge bunica, Plânge un pom, Plânge furnica, Plânge un om! Plânge o mână, Plânge un brad, Plânge o stână, Plânge un iad! Plânge o viață, Plânge un plai, Plânge o ață, Plânge un rai! Plânge o casă, Plânge un pat, Plânge o masă, Plânge un sat! Plânge o țară, Plânge o mare, Plânge o vară, Plânge un Soare! Plânge
PLÂNGE PĂMÂNTUL! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/virginia_vini_popescu_1447594745.html [Corola-blog/BlogPost/342846_a_344175]
-
cete de otomani care jefuiseră totul, și animale, și grâne, și brânzeturile de prin cămară. E drept, cei ai casei mai ascunseseră câte ceva din alimente, fie în gropi, undeva în pădure, fie luaseră ce era mai bun și duseseră la stâna de pe munte, care era mai ascunsă privirilor jefuitorilor. Cu ce aveau, cu ce n-aveau, oamenii cei vrednici din familia lui Milan încropiră o masă, la care îl chemară pe proaspătul sosit, Milan, dar și pe așa zisul prieten al
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1438833536.html [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
în limba turcului. - Vreau o viață simplă! Vreau la oi, îi răspunse Ismail, tot în limba turcilor. - Ce-a spus, se interesă mama lui Milan. - A zis că nu mai vrea la război, s-a săturat de război! Vrea la stână, la oi! - Avem noi stană! zise hotărâtă mama lui Milan. Și-așa n-are cine să stea la stână, de când murise bărbatul meu, Vlahovic. Era o idee. Trebuia întrebat turcul dacă ar vrea o slujbă la stâna lor, la oi
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1438833536.html [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
spus, se interesă mama lui Milan. - A zis că nu mai vrea la război, s-a săturat de război! Vrea la stână, la oi! - Avem noi stană! zise hotărâtă mama lui Milan. Și-așa n-are cine să stea la stână, de când murise bărbatul meu, Vlahovic. Era o idee. Trebuia întrebat turcul dacă ar vrea o slujbă la stâna lor, la oi. Adică să pască oile, să le mulgă, să facă caș și urdă. Cum să nu! Turcul era în culmea
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1438833536.html [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
război! Vrea la stână, la oi! - Avem noi stană! zise hotărâtă mama lui Milan. Și-așa n-are cine să stea la stână, de când murise bărbatul meu, Vlahovic. Era o idee. Trebuia întrebat turcul dacă ar vrea o slujbă la stâna lor, la oi. Adică să pască oile, să le mulgă, să facă caș și urdă. Cum să nu! Turcul era în culmea fericirii auzind că i se oferise această slujbă! Vara, cât era timpul cald și frumos, Ismail era la
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1438833536.html [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
creștinat, iar dorința îi fusese îndeplinită nu mult după aceea. Acum se putea căsători în sat. Găsi repede o pereche, erau multe tinere femei rămase văduve după ce bărbații lor fuseseră uciși în războaie. Era vară. Ismail slujea mai departe la stâna lui Vlahovic. Era fericit. Locuia la stână împreună cu soția sa, sârboaică. După obiceiul moștenit de la părinți, pe când copilărise în Antalia, Ismail lua un covoraș și-l punea pe iarbă, de trei ori pe zi, afară, în fața stânei, pe care îngenunchea
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1438833536.html [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
mult după aceea. Acum se putea căsători în sat. Găsi repede o pereche, erau multe tinere femei rămase văduve după ce bărbații lor fuseseră uciși în războaie. Era vară. Ismail slujea mai departe la stâna lui Vlahovic. Era fericit. Locuia la stână împreună cu soția sa, sârboaică. După obiceiul moștenit de la părinți, pe când copilărise în Antalia, Ismail lua un covoraș și-l punea pe iarbă, de trei ori pe zi, afară, în fața stânei, pe care îngenunchea să se închine. Dar acum nu se
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1438833536.html [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
mai departe la stâna lui Vlahovic. Era fericit. Locuia la stână împreună cu soția sa, sârboaică. După obiceiul moștenit de la părinți, pe când copilărise în Antalia, Ismail lua un covoraș și-l punea pe iarbă, de trei ori pe zi, afară, în fața stânei, pe care îngenunchea să se închine. Dar acum nu se mai închina lui Alah, ci se închina la Sfintei Treimi, spunând: - Mulțumesc Ție, Doamne Dumnezeule, din ceruri prea-înalte! Mulțumesc Ție, Bunule Domn și Mântuitor al sufletelor, scumpul nostru Isus Hristos! Mulțumesc
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1438833536.html [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
tânăr mâna oile și mieii, mai cu zor decât te-ai fi așteptat. În graba lor, vreo două dintre ele au dat să intre pe poarta cimitirului. Am închis-o de îndată, astfel că animalele și-au continuat drumul spre stâna din apropiere. După câteva minute a apărut o oaie behăind tare și alergând singură, după celelalte. Se vedea că dorește să le prindă din urmă. În strigătul ei, era ceva special. Ne-am lămurit curând despre ce era vorba. Pe
GENŢIANA GROZA by http://confluente.ro/articole/gen%C5%A3iana_groza/canal [Corola-blog/BlogPost/380393_a_381722]
-
tânăr mâna oile și mieii, mai cu zor decât te-ai fi așteptat. În graba lor, vreo două dintre ele au dat să intre pe poarta cimitirului. Am închis-o de îndată, astfel că animalele și-au continuat drumul spre stâna din apropiere. După câteva minute a apărut o oaie behăind tare și alergând singură, după celelalte. Se vedea că dorește să le prindă din urmă. În strigătul ei, era ceva special. Ne-am lămurit curând despre ce era vorba. Pe
GENŢIANA GROZA by http://confluente.ro/articole/gen%C5%A3iana_groza/canal [Corola-blog/BlogPost/380393_a_381722]
-
care să-i adreseze vreo vorbă plină de înțelesuri, numai de ei pricepută. Poate că Elisaveta și l-ar fi dorit pe acela de soț, fiind un zdrahon de mocan bine legat și arătos ca june, crescut mai mult la stână, cu jintiță și caș proaspăt de oaie, dar părinții l-au preferat de ginere pe Gligor, om cu munca în vatra satului, nu ca celălalt dus mai tot timpul peste muntele Chițigaia, la pășunat cu oile, de la topirea zăpezilor și
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477659858.html [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
mulsul oilor,/ Fluier cu noroc./ Când vine furtuna, / Fluierul să cânte./ Vremea se răzbună/ Peste deal și munte./ Și se-aud izvoarele,/Fluieraș de soc,/ De se-ntrec cântările,/Fluier cu noroc./ Ciobănaș te pune la cureaua bine/ Nu știu cum la stână/ Aș sta fără tine./ Când dorul apasă greu,/Fluieraș de soc,/ Tu să-i cânți duios mereu,/Fluier cu noroc./ Toamna când coboară/ Și vine în sat/ Nu-i cânta de jale,/ Cântă-i de jucat./ Că se uită fetele
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
În final s-a îndrăgostit de el. „Un cântec de jale” (Un cântic ca di jali) are ca temă coborârea oilor de la munte la Sfântul Dumitru în procesul transhumanței și ca motiv central comuniunea om-natură. După ce au coborât toți de la stână cu oi și măgari, ultimul a rămas baciul să închidă stâna. Coborând la vale a fost cuprins de jale, regretă că părăsește muntele și se gândește că primăvara este prea departe până la întoarcere. În timp ce cobora el cânta un cântec de
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
Un cântic ca di jali) are ca temă coborârea oilor de la munte la Sfântul Dumitru în procesul transhumanței și ca motiv central comuniunea om-natură. După ce au coborât toți de la stână cu oi și măgari, ultimul a rămas baciul să închidă stâna. Coborând la vale a fost cuprins de jale, regretă că părăsește muntele și se gândește că primăvara este prea departe până la întoarcere. În timp ce cobora el cânta un cântec de jale și valea îi întorcea ecolul. El este cuprins de un
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
încoace verdele-galben se face, lăstuni fulgeră pe ape, vin muscuțe să se-adape, maicile-s gata de rugă, mieii toți o iau la fugă, calcă îngerii prin rouă prevestind o slavă nouă, stelele cad în fântâni, se strâng mioarele-n stâni, umbrele cad în trecut, pe un timp sărac și mut, apar doar năluci și hore, peste putredele ore, cuiburi de singurătăți trec în timp, în alte dăți, iară drumul cel stingher face graniță spre cer, cade ploaia de inele peste
BALADA PRIMĂVERII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1458570915.html [Corola-blog/BlogPost/384673_a_386002]
-
-nclină Martie spre vifor: câte zăpezi - în primăvara vieții! mai apucăm să ne trăim drumeții sau iar ne pierdem între ceți de pripor? ți-ai pierdut zeul - lună albăstrie... deplin armat - când oare va să vie? iar urlă lupii, pe la stâni, în munte - iar ne plecăm, în umilință, frunte... e-atâta-amărăciune-aici, pe coastă că ghioceii nu-și mai sparg fereastră... - și a venit, din friguri, o nălucă și nu mai vrea, din inimi, să se ducă... ...bătrânii mei, întorși, mă întrebară: va
ROST ASCUNS de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 by http://confluente.ro/Rost_ascuns.html [Corola-blog/BlogPost/342999_a_344328]
-
ca fiind ROHAIKU, contrazisă pe atunci de așa zișii haijini care preferau formularea clasică și tipic japoneză. Acum aprecierile sunt de bun augur pentru acest tip de minipoeme care respectă și tradiția românească în aceleași 17 silabe clasice. “În dealul stânii cântec de fluier- stea căzătoare” “Floarea cicorii- pe foaia desenată o ie albastră” Capitolul Foto-haiku cuprinde și planșe color artistice, o ilustrare lirică a versurilor,ca un plus imaginativ volumului, aparținând Virginiei Popescu: “Nuferi plutind pe limpezimea apei- pacea amiezii
MARA PARASCHIV- ÎN LUNTREA NOPȚII de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1492965640.html [Corola-blog/BlogPost/368592_a_369921]
-
SERILE DE IARMAROC În acea seară au umblat doar să vadă lumea căci era lume multă și totul era la niște prețuri mari. S-au întâlnit și cu moș Lică cu Leana surda, dar la scurt timp au plecat la stâna lor, nu înainte ca Beldie să primească o înghețată cu vanilie, chiar de la Leana surda. Ziua de vineri a trecut pentru cei doi de parcă nici nu ar fi fost. Vineri seara au revenit pentru a se distra și ei. Grapă
BELDIE ŞI SERILE DE IARMAROC de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Beldie_si_serile_de_iarmaroc_mihai_leonte_1327296609.html [Corola-blog/BlogPost/360170_a_361499]
-
fugise de acasă. Lican l-a rugat pe Grapă să aibă grijă de micul său consătean. L-a asigurat pe Beldie că nu va spune nimănui că l-a întâlnit. S-au despărțit, și Grapă cu Beldie au plecat spre stână. După această întâlnire Grapă a devenit mai grijuliu cu Beldie, ca un adevărat frate mai mare. A doua zi avea să afle și moș Lică povestea lui Beldie. Grapă avea să afle că moș Lică îl cunoștea pe tata lui
BELDIE ŞI SERILE DE IARMAROC de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Beldie_si_serile_de_iarmaroc_mihai_leonte_1327296609.html [Corola-blog/BlogPost/360170_a_361499]
-
nr. 459 din 03 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului REMEMBER RURAL În fiecare seară la Ciofu-n deal, Cântau flăcăii în delir, Adunați în jurul lui Lican, Demult, pe când eram copil. Mai târziu, fiind un copilandru, Ascultam cântecul de bucium, De la stâna lui moș Lixandru, Având farmec, dar și zbucium. Erau odată mulți țărani, Care își arau cu sârg ogorul, De atunci trecut-au ani, De pământ m-apuca dorul. Horele din sat la noi, Jucau după banda lui Jumară, Purtate de
REMEMBER RURAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Remember_rural_mihai_leonte_1333514651.html [Corola-blog/BlogPost/345290_a_346619]
-
că-i vremea. Trei flori cu tupeu, mirate, în ceață, înalță corole pictate, vibrează voind să scape de gheață și plâng cu petale zburate. Ciobanii și ei, sub sarica bătrână, oftează-îndelung a durere, e timpul, e vremea să plece la stână și oile-și strâng în tăcere. Citește mai mult Stă ciuta speriată pe câmpul mai gol,privește în juru-i cu teamă,pândește chiar vântul ce-adie domol,pândește și-i gata să geamă.Prin pâcla rămasă în zdrențe pe jos
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dora_pascu/canal [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
rogozul, / Ce-mi crește îndesat, în pace, / Și-n loc de grâu iese mohorul, / Că brazdă n-are cine-ntoarce. Să hâie-o șură, cade-un gard, / Să mai astupe o fântână, / Stă drumul țării desfundat / Și n-are câini, bătrâna stână” (Tristă realitate) (În dulcele stil popular). Aceeași realitate a mediului rural îl regăsim și în poemul “Sarea pământului” (Destin). În poemele sale scrise, fie în vers clasic, fie în vers liber, Mircea Istrate Dorin creează o lume, îi dă viață
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
nu am avut vreodată ochi să o văd. Pe cât eram eu de bucuros, pe atât era Unchiu Niculaie de cătrănit. Încă zâmbea, încă plutea, dar părea că plutește printr-o ceață vâscoasă. Ca ajutor de baci pentru câteva zile la stâna din Muncel, eram atât de extaziat, că nici nu-mi mai păsa de dumnealui. Eram atent la fiecare mișcare a sa, la fiecare gest, privire sau grimasă, înregistram în amănunt și așteptam numai momentul oportun să-l rog să-mi
Povestea ca viață. De câte feluri sunt vorbele by https://republica.ro/povestea-ca-viata-de-cate-feluri-sunt-vorbele [Corola-blog/BlogPost/337881_a_339210]
-
Bat cânii. Bat a urs... I-auz? Bat înt-una. Nu-s câni de treabă. Câniele bun bate oțâr șî tace. Cân îl audz că tace, atuncea prinde de urs. Așe-i șî omu: cân prinde miezu lucrurilor, tace... Ușa cioplită a stânii s-a deschis cu un vaiet prelung. Ciobanii hoiau și țolăiau cu disperare. Printre bârnele stânii pătrundea, din când în când, o rază de lanternă. M-am ridicat în picioare, încordat. Unchiu stătea proptit cu umărul în ușori. - Mă, Niculai
Povestea ca viață. De câte feluri sunt vorbele by https://republica.ro/povestea-ca-viata-de-cate-feluri-sunt-vorbele [Corola-blog/BlogPost/337881_a_339210]
-
bate oțâr șî tace. Cân îl audz că tace, atuncea prinde de urs. Așe-i șî omu: cân prinde miezu lucrurilor, tace... Ușa cioplită a stânii s-a deschis cu un vaiet prelung. Ciobanii hoiau și țolăiau cu disperare. Printre bârnele stânii pătrundea, din când în când, o rază de lanternă. M-am ridicat în picioare, încordat. Unchiu stătea proptit cu umărul în ușori. - Mă, Niculai, ia hai, că ne sparsă una! Glasul răgușit al ciobanului părea că răzbate din iad. Am
Povestea ca viață. De câte feluri sunt vorbele by https://republica.ro/povestea-ca-viata-de-cate-feluri-sunt-vorbele [Corola-blog/BlogPost/337881_a_339210]