768 matches
-
măsurătorile au fost făcute cu deosebită grijă, cu atât mai mult cu cât noul stăpân nu avea nici un interes să iasă o suprafață mai mare decât în realitate, poate dimpotrivă. Dimensiunile moșiei Torcești, date în lungul și curmezișul ei cu stânjenul, sunt acestea: 5.600 stânjeni lungul și 757 curmezișul (stabilind aici media pe cele 4 (patru) măsurători sau trăsuri). Transformând stânjenul în unități de măsură moderne obținem 12,096 km lungul și 1,635 km latul, luând pentru un stânjen
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o suprafață mai mare decât în realitate, poate dimpotrivă. Dimensiunile moșiei Torcești, date în lungul și curmezișul ei cu stânjenul, sunt acestea: 5.600 stânjeni lungul și 757 curmezișul (stabilind aici media pe cele 4 (patru) măsurători sau trăsuri). Transformând stânjenul în unități de măsură moderne obținem 12,096 km lungul și 1,635 km latul, luând pentru un stânjen 2,16 m și nu 2,23 m cum găsim în acte că măsurau umbrăreștenii. Deci, numai pentru Torceștii de la est
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stânjenul, sunt acestea: 5.600 stânjeni lungul și 757 curmezișul (stabilind aici media pe cele 4 (patru) măsurători sau trăsuri). Transformând stânjenul în unități de măsură moderne obținem 12,096 km lungul și 1,635 km latul, luând pentru un stânjen 2,16 m și nu 2,23 m cum găsim în acte că măsurau umbrăreștenii. Deci, numai pentru Torceștii de la est de Bârlad ar rezulta o suprafață de peste 1.330 fălci. Adăugând și suprafața Țigăneilor, stabilită pe aceleași criterii de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fălcii și peste 60 prăjini”, dar la un loc cu o parte a Blăjerilor, mult mai mici decât a Torceștilor. Iar în Planul Umbrăreștilor aflăm înscrisă suprafața totală boierească, în afara celor 1.093 fălcii ale răzeșilor, „2.962 fălcii 959 stânjeni p/ătrați/”. Prin urmare, se observă cu ușurință din compararea datelor de mai sus cum atât capitolul populație umbrăreșteană, cât și cel al teritoriului statornicit cu multe veacuri în urmă prin hotare distincte, hotare prezentate în prima partea a lucrării
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
timp, loc inclus în grădini ori în îngrăditura unor ogrăzi și gospodării vecine ulițelor. Spre exemplu, grădina părinților semnatarului acestor rânduri avea spre vest locul numit „ulița lui Ilie Dănăilă”, prinsă în proprietatea noastră, pentru că se afla din vechime pe stânjenii de moșie ai strămoșilor noștri. La răsărit de noi se afla „ulița lui Darie Dănăilă”, căci înainte de perioada primului război mondial ducea la casa acestuia, prinsă apoi în curtea unui vecin al uliței. Înainte cu mulți ani, ele fuseseră căi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se prevedeau despăgubiri substanțiale din partea statului „potrivit legii de expropriere”. Sumele erau destul de importante chiar și în situația că terenurile expropriate erau slab productive sau nefolosibile. Este cazul și cu șoseaua județeană Umbrărești-Condrea, al cărui traseu s-a stabilit pe stânjenii de moșie răzeșească ai primarului din acea vreme. Așa se și explică de ce șoseaua nu este în linie dreaptă, cum ar fi fost normal, ci urmează mersul pe stânjenii de moșie pe care s-a construit. Pentru o mai deplină
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu șoseaua județeană Umbrărești-Condrea, al cărui traseu s-a stabilit pe stânjenii de moșie răzeșească ai primarului din acea vreme. Așa se și explică de ce șoseaua nu este în linie dreaptă, cum ar fi fost normal, ci urmează mersul pe stânjenii de moșie pe care s-a construit. Pentru o mai deplină edificare se poate face o comparație a acestui drum cu cel construit cam în același timp între Umbrărești și Cudalbi, pornit din capul moșiei înspre răsărit, trasat pe lungimea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și fixarea pe teren. Astfel, lor li s-a atribuit un teritoriu ce pleca tot din malul de est al apei Bârladului, incluzând și vatra satului, dar mergea în lungime pe întreaga moșie până în Herătău, pe o lățime de 200 stânjeni. Cum întinderea cuprindea soluri diferite ca fertilitate, s-a convenit la împărțirea pe trunchiuri de teren astfel încât fiecărui împroprietărit să-i revină atât locuri bune, cât și mai puțin bune. Și Torceștii aveau o condică cu evidența acestor trunchiuri, distribuite
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de drepturile” lor și solicită să fie puși în părțile uzurpate acum de către răzeșii localnici. Preotul Toader Lișcă (Calalb) din târgul Nicorești înaintează jalbă datată 4 iulie 1835 către Judecătoria Tecuci, prin care arată cum are „parte de moșie, cinci stânjeni, de baștină în trupul moșii satului Umbrăreștii, ce-i tragu din bătrânul Calalbu, stăpânindu-i din mica mea copilărie de la părinții mei păr’ la 1832”; acum apare „numitul Gheorghe Pătrașcu cu o hârtie neadevărată, nici iscălită de nimeni” și-i
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stăpânindu-i din mica mea copilărie de la părinții mei păr’ la 1832”; acum apare „numitul Gheorghe Pătrașcu cu o hârtie neadevărată, nici iscălită de nimeni” și-i contestă dreptul de stăpânire, însușindu-și pentru sine acest drept, „pe acei 5 stânjeni ai mei”, preotul o vreme neputându-și „căuta Judecata, fiind slujitoriu obștii mănăstirii banului Neculai” din Nicorești. Preoteasa Catrina a răposatului preot Ilie Corpaci de la satul Liești susține că a „stâpânit, cât a trăit preotul, 11 stânjeni de moșii în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe acei 5 stânjeni ai mei”, preotul o vreme neputându-și „căuta Judecata, fiind slujitoriu obștii mănăstirii banului Neculai” din Nicorești. Preoteasa Catrina a răposatului preot Ilie Corpaci de la satul Liești susține că a „stâpânit, cât a trăit preotul, 11 stânjeni de moșii în trupu moșii Condrea”, iar din 1833 i se refuză de către rude dreptul ei de stăpânire. Își susține cauza invocând câteva documente: „1-iu; țădulă din leat 1819 cuprinzătoare că Paraschiv au primit 30 lei din mâna nepotului său
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
alți iscăliți în cuprinderi [...] pentru o pricină de moșie în giudecată că l-au dat rămas pe Paraschiv; 3-lea; o țădulă de 11 lei 30 parale pi cari i-au primit Ioniță Hurjui din satu Condrea, cheltuiala a 11 stânjeni moșie”, Paraschiv și acest Hurjui fiind rudele cu care se judecă. Între 1833 și 1835 se înregistrează mai multe nemulțumiri ale unor negustori tecuceni, „Vasile Uță și Marcu Dimitriu, supuși rosienești”, primul cu obârșie umbrăreșteană. Ei revendică dreptul lor de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
confirmă aserțiunea noastră. Până s-a ajuns la înțelegerea invocată mai sus, au avut loc și s-au purtat procese între răzeșii de pe aceeași vatră datorate, așa cum arătam, unor încălcări, ușurate acestea și de întinderea destul de mare, ca lungime, a stânjenilor pe fâșii de moșie, pe de o parte, a îngustimii părții unora dintre foștii copărtași, care, de multe ori, se credeau nedreptățiți. Documentele strânse în dosarele de la Judecătoria ținutului Tecuci, păstrate acum la Filiala Arhivelor Statului din Iași, ne-au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fără să fi fost supărat cândva „nici cu o ceriri de dijmă sau altă asupriri”. El își revendică dreptul de stăpânire în virtutea faptului că e băștinaș și „la cheltuiala moșii am tras împreună analogul ce m-au agiuns pe 10 stânjeni din bătrânul Manea cu toți ceilalți răzăși.” Până la urmă, cei doi se înțeleg și renunță la înfățișarea în instanță. Pe 1 iulie 1832, Apostu Ciocniș și Vasile Zlotilă se adresează „Cinstitului Divan Giudecătoresc al Principatului Moldovei”, prin jalobă, în care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
hotarul moșiei Umbrărești, din bătrânul Manea să înpărtășăști și mortul bărbat/ul/ meu, Ion, ficior lui Sion Trușan, căci socru meu Sion și Ioniță și Pricopie Trușan sunt frați. Și, luându-și fișticari părțile lor, rămâind socrului meu, Sion, 15 stânjeni i-au lăsat fiilor săi, adică bărbatului meu, Ion, și fraține-său, lui Gheorghi”. Arată cum anterior ceilalți frați ai lui Sion și-au vândut „părțile lor din Umbrărești, 67 pol /și jumătate/ stânjeni, și din Cudalbi 95 stânjeni, /și/ nu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Sion, 15 stânjeni i-au lăsat fiilor săi, adică bărbatului meu, Ion, și fraține-său, lui Gheorghi”. Arată cum anterior ceilalți frați ai lui Sion și-au vândut „părțile lor din Umbrărești, 67 pol /și jumătate/ stânjeni, și din Cudalbi 95 stânjeni, /și/ nu s-au înpărtășit bărbatului meu din vânzările lor cu nemica”, lăsându-i numai 15 stânjeni să-i stăpânească împreună cu fratele Gheorghe. Dar - continuă jalba - „după săvârșirea bărbatului meu, căruia cinci copii i-au rămas, să scoală un Ion
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cum anterior ceilalți frați ai lui Sion și-au vândut „părțile lor din Umbrărești, 67 pol /și jumătate/ stânjeni, și din Cudalbi 95 stânjeni, /și/ nu s-au înpărtășit bărbatului meu din vânzările lor cu nemica”, lăsându-i numai 15 stânjeni să-i stăpânească împreună cu fratele Gheorghe. Dar - continuă jalba - „după săvârșirea bărbatului meu, căruia cinci copii i-au rămas, să scoală un Ion și Ignat, veri bărbatului meu [...] în tărie să ia acești 15 stânjeni și să-mi rămâie copiii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nemica”, lăsându-i numai 15 stânjeni să-i stăpânească împreună cu fratele Gheorghe. Dar - continuă jalba - „după săvârșirea bărbatului meu, căruia cinci copii i-au rămas, să scoală un Ion și Ignat, veri bărbatului meu [...] în tărie să ia acești 15 stânjeni și să-mi rămâie copiii înstrăinați”, solicitând să fie „înfățoșată să mi se hotărască după dreptate”. Reclamanta aduce în fața instanței „un perilipsus de dovezi”, din care se vede că se plânsese Isprăvniciei încă din 1831, când nu erau înființate judecătoriile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
parale, iar de la sora acesteia, Maranda, „fata lui Precope Trușan”, primește pe 25 iulie 1832 un zapis din care rezultă „că s-au socotit și nici a da, nici a lua nu au, ci Iftinca și Gheorghi să stăpâneaseă 14 stânjeni moșie din Manea, iar Maranda să-și caute partea ei în bătrânul Ochi Albi”. O probă interesantă, ziceam noi, prin faptul că exprimă o practică juridică din timpuri îndepărtate, constă în „mărturia răzășilor din Umbrărești prin duhovniceasca cercetare ce li
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
prin duhovniceasca cercetare ce li s-au făcut de preotul satului”, probă pe care judecătoria o consideră a fi cea mai convingătoare. În cele din urmă, „giudecătoria, încheind a sa socotială, hotărăște ca jăluitoarea Iftinca [...] să-și stăpânească deplin arătații stânjeni din bătrânul Manii, cu adăugire că, dacă după aceasta să vor mai ispiti pârâții a mai supăra pe jăluitoare la stăpânirea acestor stânjeni, atunci rămâne în dreptate a-și ceri și lipsa de 12 stânjeni și 5 palmi” înstrăinați altădată
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cele din urmă, „giudecătoria, încheind a sa socotială, hotărăște ca jăluitoarea Iftinca [...] să-și stăpânească deplin arătații stânjeni din bătrânul Manii, cu adăugire că, dacă după aceasta să vor mai ispiti pârâții a mai supăra pe jăluitoare la stăpânirea acestor stânjeni, atunci rămâne în dreptate a-și ceri și lipsa de 12 stânjeni și 5 palmi” înstrăinați altădată în mod discreționar de către ceilalți trușănești umbrăreșteni. Alt caz cu file documentare interesante pentru istoria locului și a timpului dat ne este oferit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
să-și stăpânească deplin arătații stânjeni din bătrânul Manii, cu adăugire că, dacă după aceasta să vor mai ispiti pârâții a mai supăra pe jăluitoare la stăpânirea acestor stânjeni, atunci rămâne în dreptate a-și ceri și lipsa de 12 stânjeni și 5 palmi” înstrăinați altădată în mod discreționar de către ceilalți trușănești umbrăreșteni. Alt caz cu file documentare interesante pentru istoria locului și a timpului dat ne este oferit de procesul derulat între „Năstasă Hagiu și o Catrina, soția răposatului Dumitrache
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nu doar lungul și curmezișul cum au procedat în 1817 și anterior vechii hotarnici. Consemnăm și un caz din 1836, când diaconul Gheorghe Borș din Slobozia-Torcești reclamă la judecătorie pe Mihai, fiul lui Matei Rusu, pentru că a cumpărat nelegal un stânjen și jumătate de pământ „din hotarul Umbrărești, din bătrânu Azimioară” de la răposatul Toader Druță, „nepotul meu”, arată reclamantul, iar „Matei Rus este om fără răzășie în acest hotar și această vânzare au făcut-o pe ascuns di n-am știut
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
târg în Tecuci”, în care mai arată că „în hotarul trupului moșiei Umbrărești avem și noi parte di pi bunul nostru, Josu, stăpânind noi pănă în 1835 avg/ust/ 5 din Siret până în Bârlad o giumătate de bătrân, adică 22 stânjeni”, parte pe care Vasile Stănilă „au dat în embatic” (arendă), iar lor nu le-a dat „nici o para”. Cum se obișnuia în astfel de procese, ei depun un „opis de dovezi”, primul act fiind din 1817 octombrie 28, „țădulă de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ca cincimea lor să o împartă în patru părți. Avem aici o probă documentară cu privire la diviziunile urmate între răzeși și o explicație elocventă asupra insuficienței pământului la momentul dat. Pentru că, împărțind această jumătate de bătrân a Ioanei, adică cei 22 stânjeni, 5 palme și 5 palmace la cei 5 urmași ai săi, fiecăruia îi revine câte 4 stânjeni, 4 palme și 5 palmace; aceștia împărțiți în 4, cazul Stănilă, fiecare ia câte 1 stânjen, 1 palmă, 1 palmac și ceva. Dar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]