394 matches
-
domestica"), dârmoz ("Viburnum lantana"). Rezervația adăpostește și conservă un habitat natural de tip "Vegetație forestieră ponto-sarmatică, cu stejar pufos". La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice cu elemente balcanice, continentale sau pontico-submediteraniene; printre care: stânjenel de stepă ("Iris pumila"), stânjenel de pădure ("Iris pseudocyperus"), clopoței ("Campanula sibirica"), sipică ("Cephalaria uralensis"), pesmă ("Centaurea orientalis"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), miruță ("Anchusa ochroleuca"), mărgelușe ("Lithospermum purpureocaeruleum") sau brâdușă albă ("Crocus variegatus").
Pădurea Bădeana () [Corola-website/Science/325907_a_327236]
-
sălbatica, neghina, cicoarea, cocoșeii, știrul, loboda, „purecii” (turița), pălămida, volbura, mohorul, costreiul, pirul, ceapa ciorii, laptele câinelui, susaiul, „iarba scumpă” (colilia) și cânechioara. Specifice pentru lunca Oltului sunt: macul, iarba lui tati ("Pulmonaria augustifolia"), codâia, lintița, inărița, crinul de baltă (stânjenelul galben), rogozul, trestia și papura. Pe marginea drumului, la adăpostul gardurilor și prin locurile virane, cresc: scaiul, troscățelul, ciumăfaia, laurul, bozul, păpălăul, măselarița, cucuta, limba oii și „lugerul” ("Rumex acetosa"), ale cărui frunze sunt căutate de copii, pentru gustul lor
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
verdele s-a întins iar deasupra și sub picioarele noastre/ Și Poemul lung a început iar.// In fiecare an, în a patra lună din an, va începe”...Iar insului îi rămâne totuși zisa din poezia “Halucinație”, adică halucinația dinaintea stingerii... ”Stânjenei cu volane mov,/ În rochii lungi de bal,/ tremurau fără istov/ Dansând valsul vegetal.// Si din pereții de aer/ Umbra ta se-nfiripă/ Într-un cântec ca un vaer/ care-ncet te risipea.// Și rămase doar parfumul,/ Pe când ființa ta
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Traian Bădulescu-Şuţanu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_108]
-
are fertilitate ridicată. Restul terenului este podzolit cu aspect albicios. Pădurile aparțin vechilor codri ai Vlăsiei. În zonele de lunca apar pâlcuri de păduri de esență albă (salcie și plop). Pe terenurile mlăștinoase se dezovolta trestie}trestia, papura, rogozul și stânjenelul. Fauna naturală este reprezentată prin pești care populează iazurile și apele. Speciile cele mai răspândite sunt: bibanul , calcanul , crapul , știuca, roșioara, linul , carasul și săbioara. În iazuri mai cresc tenul și crapul chinezesc. În păduri și în câmpie trăiesc iepuri
Colacu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301161_a_302490]
-
ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice protejate prin "Directivă Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau endemice pentru această zonă a Munților Apuseni; astfel: stânjenelul sălbatic ("Iris aphylla ssp. hungarica"), sisinei ("Pulsatilla patens"), hajmă păsăreasca ("Allium flavum"), coada-vulpii ("Alopecurus pratensis"), floarea paștilor ("Anemone ranunculoides"), pâștița ("Anemone nemorosa"), floare-de-perină ("Anthemis tinctoria"), pelin alb de munte ("Artemisia campestris"), căpșuniță ("Cephalanthera damasonium"), căpșuniță roșie ("Cephalanthera rubra"), buruiana de
Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului () [Corola-website/Science/337134_a_338463]
-
papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), bujor de munte ("Rhododendron kotschyi"), iederă albă ("Daphne blagayana"), argințica ("Dryas octopetala"), angelică ("Angelica archangelica"), cosaci ("Astragalus depressus"), limba cucului ("Botrychium lunaria"), ferigă de piatră ("Cysptopteris alpina"), iederă albă ("Daphne blagayana"), micsandră de munte ("Erysimum officinalis"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), mac galben ("Glaucium flavum"), sângele voinicului ("Nigritella rubra"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens L."), ghințură galbenă ("Gentiana lutea"), foaie grasă ("Pinguicula alpina"), gențiană ("Gentiana clusii"), omag galben ("Aconitum anthora"), rușuliță ("Hieracium aurantiacum
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
ghințură galbenă ("Gentiana lutea"), foaie grasă ("Pinguicula alpina"), gențiană ("Gentiana clusii"), omag galben ("Aconitum anthora"), rușuliță ("Hieracium aurantiacum"), iarba-ciutei ("Doronicum austriacum"), valeriană ("Valeriana officinalis"), piciorul cocoșului de munte ("Ranunculus montanus"), iarba osului ("Helianthemum nummularium"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), ochelariță ("Biscutella laevigata"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), ciurul zânelor ("Carlina acaulis"), argințica ("Dryas octopela"), cornuț de munte ("Cerastium arvense"), ciuboțica cucului de munte ("Primula eliator"), saxifragă roșie ("Saxifraga oppositifolia"), margaretă ("Leucanthemum vulgare"), lâna caprelor ("Cerastium tomentosum"), clopoțel
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
a îmbunătățit în mod semnificativ. Aflat în lunca Dunării, în apropiere de Delta Dunării, limanul Ialpug dispune de o bogată vegetație acvatică. Flora este reprezentată de plante subacvatice (alge filamentoase, mătasea broaștei), semiacvatice (stuf, troscot de apă, papură, țipirig, rogoz, stânjenei) și plutitoare (nuferi albi și galbeni - în special în partea de sud). Pe malurile lacului își fac cuiburi păsările migratoare (lebede, rațe, pescăruși ș.a.). Lacul este bogat în pește, aici viețuind aproximativ 40 de specii de pește. Un studiu amănunțit
Limanul Ialpug () [Corola-website/Science/314227_a_315556]
-
Triturus vulgaris"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca râioasă brună (Bufo bufo); Nevertebrate: melc de livadă ("Helix pomatia"), fluturi din speciile: ("Euphydryas aurinia, Lycaena dispar, Maculinea arion"(albăstrița pătată), "Zerynthia polyxena, Maculinea alcon". La baza desemnării sitului se află stânjenelul sălbatic ("Iris aphylla ssp. hungarica"), specie protejate prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European" (anexa I-a); care vegetează alături de: ruginiță ("Asplenium adulterinum"), strașnic ("Asplenium trichomanes"), unghia-ciutei ("Asplenium ceterach"), turiță mare ("Agrimonia eupatoria ssp
Măgurile Băiței () [Corola-website/Science/331305_a_332634]
-
Parcul Crâng ocupă 10 hectare din această pădure care constituie principala zonă verde a Buzăului. Ea nu este desemnată ca arie naturală protejată, dar pe teritoriul ei sunt protejate câteva specii de plante, ca laleaua pestriță, laleaua de crâng și stânjenelul de baltă. În comunele învecinate Țintești și Costești se află alte resturi din Codrii Vlăsiei pădurile Frasinu, respectiv Spătaru. În curtea aflată la intersecția între strada Crizantemelor și strada Tudor Vladimirescu, în dreptul parcului din fața Colegiului B. P. Hasdeu, se află
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
foarte putin salcâm, se găsește pe suprafețe foarte mici neîngrijite și predispuse distrugerii în permanență. În zona de deal se întâlnesc salcâmul sub aceleași aspecte că și la lunca.<br> Vegetația ierboasa este alcătuită din: pir, costrei, loboda, știr, limbarița, stânjenel, coada vulpii și alte multe ierburi. <br> În zona de lunca unde este umiditate mai mare se întâlnesc trestia, paura, rogozul, pătlagina,etc. Pe suprafața zonei de lunca de la Sud la Nord vegetația ierboasa ( trestia, papura, rogozul) cuprinde circa 35
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
o zonă cu un deosebit interes floristic, faunistic, geologic, speologic și peisagistic din județul Dâmbovița. La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă floristică diversă, cu specii endemice pentru această zonă sau foarte rare; printre care: nopticoasă ("Hesperis matronalis ssp. moniliformis"), stânjenel de munte ("Iris dacica"), ghințură galbenă ("Gentiana lutea"), smârdar ("Rhododendron myrtifolium"), iederă albă ("Daphne blagayana"), angelică ("Angelica archangelica"), sângele voinicului ("Nigritella rubra"), secară de munte ("Secale montanum") sau caprifoi ("Lonicera caerulea"). În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de
Cheile Tătarului, Munții Bucegi () [Corola-website/Science/328271_a_329600]
-
o fereastră dansantă, prin Mandorlă zărești, parcă, o promisiune de verde: împăcarea, în timp ce dinspre sorgintea luminii urcătoare primești adierea unei priviri distante apropiate totuși: iris albastru, iar la capăt de bumbac în chinuri- în șoapta lină dinspre geana/gena de stânjenel violet - presimți grija, mila iubirii fără de început și sfârșit. „Nașterea mai- nainte de toți vecii” „Privirea ca rugăciune” Cei vrednici, care au marcat cu exemplaritate cursul lumii, privesc în/din puncte de vedere diferite, tot așa cum și urmele faptelor-paradigmă sunt
Viorel Grimalschi () [Corola-website/Science/317059_a_318388]
-
și un cărăbuș din specia "Carabus variolosus". La nivelul ierburilor este semnalată prezența a patru specii (enumerate în aceeași anexă a "Directivei Europene") de plante: floarea-reginei ("Leontopodium alpinum"), clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), iarba-gâtului ("Tozzia carpathica"), ligularia ("Ligularia sibirica") și stânjenelul sălbatic ("Iris aphylla ssp. hungarica") care vegetează alături de alte rarități floristice, printre care: angelică ("Angelica archangelica"), pelin nemirositor ("Artemisia campestris"), coada șoricelului (cu specii de "Achillea crithmifolia" și "Achillea millefolium"), romaniță de munte ("Anthemis carpatica"), arnică ("Arnica montana"), pelinariță ("Artemisia
Parcul Național Cozia () [Corola-website/Science/313471_a_314800]
-
Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: capul-șarpelui ("Echium russicum"), hodolean tătăresc ("Crambe tataria"), clopțelul cu frunze de crin ("Adenophora lilifolia"), angelică ("Angelica palustris") sau stânjenelul sălbatic ("Iris aphylla ssp. hungarica"); care vegetează alături de: orhideea piramidă ("Anacamptis pyramidalis"), rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), frăsinel ("Dictamnus albus"), ceapa ciorii ("Gagea villosa"), stânjenel de stepă ("Iris pumila"), salvie ("Salvia officinalis"), ploșnițoasă ("Orchis coriophora"), mac galben ("Glaucium flavum"), zăvăcustă
Insulele stepice Șura Mică - Slimnic () [Corola-website/Science/332440_a_333769]
-
hodolean tătăresc ("Crambe tataria"), clopțelul cu frunze de crin ("Adenophora lilifolia"), angelică ("Angelica palustris") sau stânjenelul sălbatic ("Iris aphylla ssp. hungarica"); care vegetează alături de: orhideea piramidă ("Anacamptis pyramidalis"), rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), frăsinel ("Dictamnus albus"), ceapa ciorii ("Gagea villosa"), stânjenel de stepă ("Iris pumila"), salvie ("Salvia officinalis"), ploșnițoasă ("Orchis coriophora"), mac galben ("Glaucium flavum"), zăvăcustă ("Astragalus dasyanthus"), brei ovat ("Mercurialis ovata"), colilie ("Stipa capilata") sau firuță ("Poa badensis"). Fauna sitului are în componență trei amfibieni: tritonul cu creastă ("Triturus cristatus
Insulele stepice Șura Mică - Slimnic () [Corola-website/Science/332440_a_333769]
-
Pelobates fuscus"); lepidoptere (fluturi) cu specii de "Parnassius mnemosyne", "Tomares nogelii" și "Erannis ankeraria"; precum și un coleopter din specia "Cerambyx cerdo" (croitorul mare al stejarului). Printre speciile floristice protejate se află capul-șarpelui ("Echium russicum"), târtan ("Crambe tataria"), sisinel ("Pulsatilla grandis"), stânjenel ("Iris aphylla ssp. hungarica") sau bujor românesc ("Paeonia peregrina Mill. var. romanica"). Reportaj
Pădurea Gârboavele () [Corola-website/Science/330496_a_331825]
-
La nivelul ierburilor rezervația naturală găzduiește trei rarități floristice protejate prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European" (anexa I-a); astfel: ligularia ("Ligularia siberica"), ciucurași ("Adenophora liliifolia") și moșișoare ("Liparis loeselii"). Acestea vegetează alături de: stânjenel mic de munte "(Iris ruthenica"), firuță ("Poa pratensis"), iarba-viperei ("Scorzonera humilis"), ochii-broaștei ("Primula farinosa"), coada-iepurelui (rogoz din specia "Sesleria caerulea"), laleaua pestriță ("Fritillaria meleagris"), armeria ("Armeria maritima"), darie ("Pedicularis sceptrum-carolinum") iar în zona de mlaștină plante rare precum: jimla ("Armeria
Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer () [Corola-website/Science/324069_a_325398]
-
precum și cosașul-de-munte-cu-picioare-roșii, o nevertebrată din specia "Odontopodisma rubripes". La nivelul ierburilor vegetează șase specii floristice rare, enumerate în aceeași anexă, astfel: ruginița ("Asplenium adulterinum"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), clopoțel de munte ("Campanula serrata"), moșișoare ("Liparis loeselii"), iarba-gâtului ("Tozzia carpathica") și stânjenelul sălbatic ("Iris aphylla ssp. hungarica"). Fauna parcului este una diversă și bine reprezentată din mai multe specii de mamifere, păsări, reptile și amfibieni. Mamifere: cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), mistreț ("Sus
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
transsilvanica"), turița mare ("Agrimonia eupatoria"), ghizdei ("Lotus angustissimus"), ghizdei de sărătură ("Lotus tenuis"), flocoșele ("Lychnis coronaria"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), salvie de câmp ("Salvia pratensis"), pochivnic ("Asarum europaeum"), zăvăcustă ("Astragalus exscapus transsilvanicus"), albăstriță ("Centaurea ruthenica"), brândușă (din specia "Bulbocodium versicolor"), stânjenei pontici ("Iris pontica"), spânz ("Helleborus purpurascens"), vulturică ("Hieracium alpinum"), târtan ("Crambe tataria"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), lalea pestriță ("Fritillaria meleagris"), didițelul ("Pulsatilla alba"), jaleș ("Salvia nemorosa"), otrățelul bălților ("Aldrovanda vesiculosa"), lintiță de apă ("Lemna minor"), broscăriță ("Triglochin palustris"), mălaiul cucului ("Luzula
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
Salix hastata, Salix retușa"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe elemente floristice cu specii și subspecii de: feriguță ("Asplenium ruta muraria"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), mătăciune ("Dracocephalum austriacus L."), bulbuc de munte ("Trolius europaeus"), căpșunica ("Cephalanthera damasonium"), gențiana ("Gențiana cruciata"), crin de pădure ("Lilium martagon"), trânji ("Neottia nidus-avis"), lumânărica pământului ("Gențiana asclepiadea"), limba cerbului ("Phyllitis scolopendrium"), șofrănel ("Carthamus tinctorius"), ruginita
Cheile Siloșului () [Corola-website/Science/325576_a_326905]
-
cinerea"), porumbar ("Prunus spinosa"), păducel ("Crataegus monogyna"). Stratul ierbos are în componență rarități floristice protejate prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992; printre care: joldeală ("Serratula wolffii"), astragalus ("Astragalus exscapus"), zăvăcustă ("Astragalus dasyanthus"), ghiocei ("Galanthus nivalis"), stânjenei ("Iris pontica") sau iarba "Sfintei Mării" ("Hierochloe australis"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Fotoreportaje Reportaje
Bazinul Fizeșului () [Corola-website/Science/331099_a_332428]
-
la care sunt racordate un număr de 2723 gospodarii și 70 agenți economici. Restul gospodăriilor fiind alimentate prin hidrofoare cu captare din fântâni sau direct, din puțuri comune sau individuale. Rețeaua de alimentare cu apă este tehnic îngrijită de SC Stânjenelul SA bunul mers fiind asigurat de Consiliul Local Tismana. Acesta a definitivat în anul 2006, un proiect de extindere, reabilitare și modernizare a rețelei de alimentare cu apă finanțat prin programul SAPARD. Rețeaua de canalizare are o lungime de 7
Tismana () [Corola-website/Science/298017_a_299346]
-
întâlnite și alte specii de flori și ierburi, printre care: bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), coada șoricelului ("Achillea impatiens", specie endemică pentru acest sit), rotoțele albe ("Achillea ptarmica"), joldeală ("Serratula wolffii"), ghințură ("Gentiana pneumonanthe"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), orhidee ("Dactylorhiza majalis"), stânjenel sălbatic ("Iris sibirica"), taulă ("Spiraea salicifolia"), darie ("Pedicularis sceptrum-carolinum") sau pipiriguț ("Eleocharis ovata"). În arealul sitului este întâlnit și un arbust din specia "Salix rosmarinifolia" (salcie târâtoare). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic
Borzont (sit SCI) () [Corola-website/Science/331284_a_332613]
-
betulus"), frasin ("Fraxinus excelsior"), ulm ("Ulmus carpinifolia"), jugastru ("Acer campestre"), alun ("Corylus avellana"), măceș ("Roșa canina"), păducel ("Crataegus monogyna"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), curpen ("Climatis vitalba"), șoc ("Sambucus nigra"), ghimpe ("Ruscus aculeatus"); Ierburi și flori: drobița ("Genista tinctoria"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), sânziana ("Galium verum"), ventrilica ("Veronica officinalis"), frigare ("Geranium palustre"), clopoțel ("Campanula persicifolia"), frăgurel ("Potentilla micrantha"), drob ("Chamaecytisus hirsutus"), toporași ("Violă odorata"), trifoi-mărunt ("Medicago lupulina"), păiuș ("Festuca heterophylla"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de
Platoul Vașcău () [Corola-website/Science/334552_a_335881]