476 matches
-
Gorgova, în lunca draptă a Brațului Sulina, înainte de vărsarea acestuia în Marea Neagră. Rezervația găzduiește câteva specii de mamifere (mistreț, vidră, nurcă) și asigură condiții de cuibărit și hrană pentru mai multe păsări migratoare, de pasaj sau sedentare, cu specii de: stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), lișiță ("Gallinula chloropus"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), cristei de baltă ("Rallus aquaticus"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis") sau țigănuș ("Plegadis falcinellus"). Lacul Potcoava oferă hrană și asigură condiții prielnice de
Lacul Potcoava () [Corola-website/Science/329871_a_331200]
-
a Brațului Sulina, înainte de vărsarea acestuia în Marea Neagră. Rezervația găzduiește câteva specii de mamifere (mistreț, vidră, nurcă) și asigură condiții de cuibărit și hrană pentru mai multe păsări migratoare, de pasaj sau sedentare, cu specii de: stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), lișiță ("Gallinula chloropus"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), cristei de baltă ("Rallus aquaticus"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis") sau țigănuș ("Plegadis falcinellus"). Lacul Potcoava oferă hrană și asigură condiții prielnice de reproducere pentru mai multe
Lacul Potcoava () [Corola-website/Science/329871_a_331200]
-
vărsarea acestuia în Marea Neagră. Rezervația găzduiește câteva specii de mamifere (mistreț, vidră, nurcă) și asigură condiții de cuibărit și hrană pentru mai multe păsări migratoare, de pasaj sau sedentare, cu specii de: stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), lișiță ("Gallinula chloropus"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), cristei de baltă ("Rallus aquaticus"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis") sau țigănuș ("Plegadis falcinellus"). Lacul Potcoava oferă hrană și asigură condiții prielnice de reproducere pentru mai multe specii de pești din
Lacul Potcoava () [Corola-website/Science/329871_a_331200]
-
de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege). Printre speciile de păsări prezente în sit se află: rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață lingurar ("Anas clypeata"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață pestriță ("Anas strepera"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), rața moțată ("Aythya fuligula"), rață roșie ("Aythya nyroca"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), gâsca cu piept roșu ("Branta ruficollis"), barză albă ("Ciconia ciconia"), barză neagră
Eleșteele Iernut – Cipău () [Corola-website/Science/330266_a_331595]
-
pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege). Printre speciile de păsări prezente în sit se află: rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață lingurar ("Anas clypeata"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață pestriță ("Anas strepera"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), rața moțată ("Aythya fuligula"), rață roșie ("Aythya nyroca"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), gâsca cu piept roșu ("Branta ruficollis"), barză albă ("Ciconia ciconia"), barză neagră ("Ciconia nigra"), chirighiță neagră
Eleșteele Iernut – Cipău () [Corola-website/Science/330266_a_331595]
-
protejate prin lege). Printre speciile de păsări prezente în sit se află: rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață lingurar ("Anas clypeata"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață pestriță ("Anas strepera"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), rața moțată ("Aythya fuligula"), rață roșie ("Aythya nyroca"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), gâsca cu piept roșu ("Branta ruficollis"), barză albă ("Ciconia ciconia"), barză neagră ("Ciconia nigra"), chirighiță neagră ("Chlidonias niger"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias
Eleșteele Iernut – Cipău () [Corola-website/Science/330266_a_331595]
-
Anas clypeata"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață pestriță ("Anas strepera"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), gârliță mare ("Anser albifrons"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), fâsă de luncă ("Anthus pratensis"), fâsă de munte ("Anthus spinoletta"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), lăstun mare ("Apus apus"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), rața moțată ("Aythya fuligula"), rață roșie ("Aythya nyroca"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), gâsca cu piept roșu ("Branta ruficollis"), ciocârlie-cu-degete-scurte ("Calandrella brachydactyla"), fugaci pitic ("Calidris temminckii
Ianca - Plopu Sărat () [Corola-website/Science/330319_a_331648]
-
Anas penelope"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață pestriță ("Anas strepera"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), gârliță mare ("Anser albifrons"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), fâsă de luncă ("Anthus pratensis"), fâsă de munte ("Anthus spinoletta"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), lăstun mare ("Apus apus"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), rața moțată ("Aythya fuligula"), rață roșie ("Aythya nyroca"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), gâsca cu piept roșu ("Branta ruficollis"), ciocârlie-cu-degete-scurte ("Calandrella brachydactyla"), fugaci pitic ("Calidris temminckii"), fugaci mic ("Calidris minuta
Ianca - Plopu Sărat () [Corola-website/Science/330319_a_331648]
-
Stârcul cenușiu ("Ardea cinerea"), cunoscut și sub numele de bâtlan, este o pasăre din ordinul Ciconiiformes, familia Ardeidae. El trăiește în regiunile cu climă blândă din Europa, Asia ca și în din sudul Africii cu excepția regiunii de coastă din sudul Namibiei
Stârc cenușiu () [Corola-website/Science/314412_a_315741]
-
regiunile cu climă blândă din Europa, Asia ca și în din sudul Africii cu excepția regiunii de coastă din sudul Namibiei. În regiunile lipsite de îngheț este sedentar, numai în regiunile mai reci unde iarna îngheață apele este o pasăre migratoare. Stârcul cenușiu preferă regiunile de baltă care sunt înconjurate de vegetație. În ultimul timp se apropie de zonele urbane, putând fi văzut în parcurile cu lacuri. Stârcul cenușiu (90 cm) este cu ceva mai mic ca o barză. Penajul pe cap
Stârc cenușiu () [Corola-website/Science/314412_a_315741]
-
sedentar, numai în regiunile mai reci unde iarna îngheață apele este o pasăre migratoare. Stârcul cenușiu preferă regiunile de baltă care sunt înconjurate de vegetație. În ultimul timp se apropie de zonele urbane, putând fi văzut în parcurile cu lacuri. Stârcul cenușiu (90 cm) este cu ceva mai mic ca o barză. Penajul pe cap este alb, el fiind împodobit de un moț negru; pe gât și spate este cenușiu cu dungi albe. Ochii sunt înconjurați de un inel negru. Deschiderea
Stârc cenușiu () [Corola-website/Science/314412_a_315741]
-
1,70 m. Zborul lui este lin planat cu bătăi rare din aripi. Capul în zbor este tras înapoi, gâtul formând o buclă în formă de S. În timpul zborului pasărea emite sunete caracteristice. Ca aspect exterior și mod de viață, stârcul se aseamănă cu cocorul canadian (Ardea herodias) care trăiește în America de Nord. Stârcul are ciocul și picioarele lungi, pentru a împiedica scufundarea în smârc. Cele trei degete la picior sunt răsfirate. El are glandele uropigene atrofiate. De acea, pentru a se
Stârc cenușiu () [Corola-website/Science/314412_a_315741]
-
aripi. Capul în zbor este tras înapoi, gâtul formând o buclă în formă de S. În timpul zborului pasărea emite sunete caracteristice. Ca aspect exterior și mod de viață, stârcul se aseamănă cu cocorul canadian (Ardea herodias) care trăiește în America de Nord. Stârcul are ciocul și picioarele lungi, pentru a împiedica scufundarea în smârc. Cele trei degete la picior sunt răsfirate. El are glandele uropigene atrofiate. De acea, pentru a se apăra de umezeală și frig, răsfiră penele prin frecarea capului de piept
Stârc cenușiu () [Corola-website/Science/314412_a_315741]
-
pentru a împiedica scufundarea în smârc. Cele trei degete la picior sunt răsfirate. El are glandele uropigene atrofiate. De acea, pentru a se apăra de umezeală și frig, răsfiră penele prin frecarea capului de piept. <br> Din cauza regresului populației de stârci din anii 1970, păsările au fost și sunt protejate, cea ce a dus la o creștere a populației în Germania de Nord. Stârcii vânează pândind animalele acvatice din baltă. Hrana lui constă din broaște, pești mici, moluște, șerpi și insecte
Stârc cenușiu () [Corola-website/Science/314412_a_315741]
-
apăra de umezeală și frig, răsfiră penele prin frecarea capului de piept. <br> Din cauza regresului populației de stârci din anii 1970, păsările au fost și sunt protejate, cea ce a dus la o creștere a populației în Germania de Nord. Stârcii vânează pândind animalele acvatice din baltă. Hrana lui constă din broaște, pești mici, moluște, șerpi și insecte acvatice. Pe pășuni pasărea așteaptă nemișcată lângă o gaură de șoarece, sau fură ouă din cuiburi de păsări. Cuibul, în care femela depune
Stârc cenușiu () [Corola-website/Science/314412_a_315741]
-
moluște, șerpi și insecte acvatice. Pe pășuni pasărea așteaptă nemișcată lângă o gaură de șoarece, sau fură ouă din cuiburi de păsări. Cuibul, în care femela depune 4 - 5 ouă verzui, îl construiește din crengi în copaci, pe când în Olanda stârcii construiesc mai departe cuibul ascuns în stuf. Mortalitatea la puii de stârci este destul de mare, aceasta este apreciată în primele șase luni de viață la 70 %. Un stârc poate trăi 24 de ani. Coloniile de stârci sunt gălăgioase, între păsări
Stârc cenușiu () [Corola-website/Science/314412_a_315741]
-
gaură de șoarece, sau fură ouă din cuiburi de păsări. Cuibul, în care femela depune 4 - 5 ouă verzui, îl construiește din crengi în copaci, pe când în Olanda stârcii construiesc mai departe cuibul ascuns în stuf. Mortalitatea la puii de stârci este destul de mare, aceasta este apreciată în primele șase luni de viață la 70 %. Un stârc poate trăi 24 de ani. Coloniile de stârci sunt gălăgioase, între păsări existând permanent conflicte. Neliniștea din colonii este cauzată și de faptul că
Stârc cenușiu () [Corola-website/Science/314412_a_315741]
-
5 ouă verzui, îl construiește din crengi în copaci, pe când în Olanda stârcii construiesc mai departe cuibul ascuns în stuf. Mortalitatea la puii de stârci este destul de mare, aceasta este apreciată în primele șase luni de viață la 70 %. Un stârc poate trăi 24 de ani. Coloniile de stârci sunt gălăgioase, între păsări existând permanent conflicte. Neliniștea din colonii este cauzată și de faptul că ciorile fură ouăle din cuiburi.
Stârc cenușiu () [Corola-website/Science/314412_a_315741]
-
copaci, pe când în Olanda stârcii construiesc mai departe cuibul ascuns în stuf. Mortalitatea la puii de stârci este destul de mare, aceasta este apreciată în primele șase luni de viață la 70 %. Un stârc poate trăi 24 de ani. Coloniile de stârci sunt gălăgioase, între păsări existând permanent conflicte. Neliniștea din colonii este cauzată și de faptul că ciorile fură ouăle din cuiburi.
Stârc cenușiu () [Corola-website/Science/314412_a_315741]
-
țipar, petroc, pietroșel, zglăvoc, moioagă, chișcar). Păsările sunt reprezentate de exemplare cu specii de: barză albă ("Ciconia nigra"), barză neagră ("Ciconia nigra"), egretă mare ("Egretta alba"), egretă mică ("Egretta garzetta"), piciorong ("Himantopus himantopus"), bătăuș (Philomachus pugnax), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeolea ralloides"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), stârc-de-noapte ("Nycticorax nycticorax"), lopătar ("Platalea leucordia"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), fluierar-de-mlaștină ("Tringa glareola"), chiră mică ("Sterna albifrons"), chiră comună ("Sterna hirundo"), lișiță ("Gallinula chloropus") sau rață pestriță ("Anas stepara"). În
Rezervația Balta Neagră () [Corola-website/Science/329903_a_331232]
-
moioagă, chișcar). Păsările sunt reprezentate de exemplare cu specii de: barză albă ("Ciconia nigra"), barză neagră ("Ciconia nigra"), egretă mare ("Egretta alba"), egretă mică ("Egretta garzetta"), piciorong ("Himantopus himantopus"), bătăuș (Philomachus pugnax), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeolea ralloides"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), stârc-de-noapte ("Nycticorax nycticorax"), lopătar ("Platalea leucordia"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), fluierar-de-mlaștină ("Tringa glareola"), chiră mică ("Sterna albifrons"), chiră comună ("Sterna hirundo"), lișiță ("Gallinula chloropus") sau rață pestriță ("Anas stepara"). În vecinătatea rezervației naturale se
Rezervația Balta Neagră () [Corola-website/Science/329903_a_331232]
-
reprezentate de exemplare cu specii de: barză albă ("Ciconia nigra"), barză neagră ("Ciconia nigra"), egretă mare ("Egretta alba"), egretă mică ("Egretta garzetta"), piciorong ("Himantopus himantopus"), bătăuș (Philomachus pugnax), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeolea ralloides"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), stârc-de-noapte ("Nycticorax nycticorax"), lopătar ("Platalea leucordia"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), fluierar-de-mlaștină ("Tringa glareola"), chiră mică ("Sterna albifrons"), chiră comună ("Sterna hirundo"), lișiță ("Gallinula chloropus") sau rață pestriță ("Anas stepara"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective
Rezervația Balta Neagră () [Corola-website/Science/329903_a_331232]
-
acesteia este următoarea: Este supranumită „Delta Banatului”. Aici trăiesc 40% dintre speciile de păsări întâlnite pe teritoriul României. Între speciile protejate care cuibăresc aici se numără ciocîntorsul ("Recurvirostra avosetta"), egreta mică ("Egretta garzetta"), egreta mare ("Egretta alba"), piciorongul ("Himantopus himantopus"), stârcul cenușiu ("Ardea cinerea"), stârcul galben ("Ardeola ralloides"), stârcul pitic ("Ixobrychus minutus"), stârcul roșu ("Ardea purpurea"), stârcul de noapte ("Nycticorax nycticorax") și altele. Rezervația naturală propriu- zisă are o suprafață de 75 ha, iar în zona tampon prin ultima hotărâre a
Mlaștinile Satchinez () [Corola-website/Science/304602_a_305931]
-
supranumită „Delta Banatului”. Aici trăiesc 40% dintre speciile de păsări întâlnite pe teritoriul României. Între speciile protejate care cuibăresc aici se numără ciocîntorsul ("Recurvirostra avosetta"), egreta mică ("Egretta garzetta"), egreta mare ("Egretta alba"), piciorongul ("Himantopus himantopus"), stârcul cenușiu ("Ardea cinerea"), stârcul galben ("Ardeola ralloides"), stârcul pitic ("Ixobrychus minutus"), stârcul roșu ("Ardea purpurea"), stârcul de noapte ("Nycticorax nycticorax") și altele. Rezervația naturală propriu- zisă are o suprafață de 75 ha, iar în zona tampon prin ultima hotărâre a consiliului Timiș din 2002
Mlaștinile Satchinez () [Corola-website/Science/304602_a_305931]
-
trăiesc 40% dintre speciile de păsări întâlnite pe teritoriul României. Între speciile protejate care cuibăresc aici se numără ciocîntorsul ("Recurvirostra avosetta"), egreta mică ("Egretta garzetta"), egreta mare ("Egretta alba"), piciorongul ("Himantopus himantopus"), stârcul cenușiu ("Ardea cinerea"), stârcul galben ("Ardeola ralloides"), stârcul pitic ("Ixobrychus minutus"), stârcul roșu ("Ardea purpurea"), stârcul de noapte ("Nycticorax nycticorax") și altele. Rezervația naturală propriu- zisă are o suprafață de 75 ha, iar în zona tampon prin ultima hotărâre a consiliului Timiș din 2002 a fost mărită la
Mlaștinile Satchinez () [Corola-website/Science/304602_a_305931]