288 matches
-
7. Mircea Vodă 2. Cireșu 8. Racoviță 3. Dudești 9. Surdila-Găiseanca 4. Galbenu 10. Surdila-Greci 5. Grădiștea 11. Șuțești 6. Jirlău 12. Vișani 13. Ulmu 3. JUDECĂTORIA ÎNSURĂȚEI cu sediul în orașul Însurăței ORAȘE 1. Însurăței COMUNE 1. Bărăganul 5. Stăncuța 2. Berteștii de Jos 6. Tufești 3. Ciocile 7. Victoria 4. Roșiori 8. Viziru 9. Zăvoaia JUDEȚUL BUZĂU 1. JUDECĂTORIA BUZĂU cu sediul în municipiul Buzău MUNICIPIU 1. Buzău COMUNE 1. Amaru 18. Movila Banului 2. Beceni 19. Năieni 3
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248764_a_250093]
-
Becațina comună) - Scolopax rusticola (Sitarul de pădure) COLUMBIFORMES Columbidae - Columba oenas (Porumbel de scorbură) - Columba palumbus (Porumbel gulerat) - Streptopelia decaocto (Guguștiuc) - Streptopelia turtur (Turturică) PASERIFORMES Alaudidae - Alauda arvensis (Ciocârlie de câmp) Corvidae - Garrulus glandarius (Gaiță) - Pica pica (Coțofană) - Corvus monedula (Stăncuța) - Corvus frugilegus (Cioară de semănătură) - Corvus corone corone (Cioară neagră) - Corvus corone cornix (Cioară grivă) - Corvus corone sardonius (Cioară grivă sudică) Sturnidae - Sturnus vulgaris (Graurul comun) - Sturnus vulgaris balcanicus (Graurul dobrogean) Turdidae/Muscicapidae - Turdus viscivorus (Sturzul de vâsc) - Turdus philomelos
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268845_a_270174]
-
Becațina comună) - Scolopax rusticola (Sitarul de pădure) COLUMBIFORMES Columbidae - Columba oenas (Porumbel de scorbură) - Columba palumbus (Porumbel gulerat) - Streptopelia decaocto (Guguștiuc) - Streptopelia turtur (Turturică) PASERIFORMES Alaudidae - Alauda arvensis (Ciocârlie de câmp) Corvidae - Garrulus glandarius (Gaiță) - Pica pica (Coțofană) - Corvus monedula (Stăncuța) - Corvus frugilegus (Cioară de semănătură) - Corvus corone corone (Cioară neagră) - Corvus corone cornix (Cioară grivă) - Corvus corone sardonius (Cioară grivă sudică) Sturnidae - Sturnus vulgaris (Graurul comun) - Sturnus vulgaris balcanicus (Graurul dobrogean) Turdidae/Muscicapidae - Turdus viscivorus (Sturzul de vâsc) - Turdus philomelos
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268846_a_270175]
-
MARE A BRĂILEI - S.A. 148. LEGUME-FRUCTE - S.A. BALDOVINEȘTI 149. LEGUME-FRUCTE - S.A. BRĂILA 150. OREMIXT - S.A. LATINU 151. OREZUL GROPENI - S.A. 152. ORIZICOLA - S.A. BALDOVINEȘTI 153. PERLA BARAGANULUI GALBENU SĂTUC - S.A. 154. PRODAZUR URLEASCA - S.A. 155. SEMBRA - S.A. BRĂILA 156. STANRIZ STĂNCUȚA - S.A. 157. VERMATTA - S.A. 158. ZAGNA - S.A. VĂDENI Județul Buzău 159. AGROINDUSTRIAL FRASINU - S.A. 160. AMBLAC - S.A. BUZĂU 161. LEGUMPROD - S.A. BUZĂU 162. ROMNUTRICOMB - S.A. RAMNICU SĂRAT 163. ROMAGRIBUZ CILIBIA - S.A. 164. ROMAGRIBUZ RAMNICU SĂRAT - S.A. 165. ROMAGRIBUZ STALPU - S.A.
LEGE nr. 268 din 28 mai 2001 (*actualizată*) privind privatizarea societăţilor ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277255_a_278584]
-
2. Fundata 3. Moieciu 4. Poiana Mărului 5. Vulcan JUDEȚUL BRĂILA 1. JUDECĂTORIA BRĂILA cu sediul în municipiul Brăila MUNICIPIU 1. Brăila ORAȘE 1. Însurăței COMUNE 1. Berteștii de Jos 12. Scorțaru Nou 2. Chiscani 13. Siliștea 3. Frecăței 14. Stăncuța 4. Gemenele 15. Tichilești 5. Gropeni 16. Traian 6. Mărășu 17. Tudor Vladimirescu 7. Măxineni 18. Tufești 8. Movila Miresii 19. Unirea 9. Rîmnicelu 20. Vădeni 10. Romanu 21. Victoria 11. Salcia Tudor 22. Viziru 2. JUDECĂTORIA FĂUREI cu sediul
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273531_a_274860]
-
pentru stabilirea circumscripțiilor judecătoriilor și parchetelor de pe lângă judecătorii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 6 august 1993, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează: Județul Brăila Orașul Însurăței și comunele Berteștii de Jos, Stăncuța, Tufești, Victoria și Viziru trec din circumscripția Judecătoriei Însurăței în circumscripția Judecătoriei Brăila. Comunele Bărăganul, Ciocile, Roșiori și Zăvoaia trec din circumscripția Judecătoriei Însurăței în circumscripția Judecătoriei Făurei. Articolul II De la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, dosarele aflate
HOTĂRÂRE nr. 476 din 6 iulie 2016 privind modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 337/1993 pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273440_a_274769]
-
Becațina comună) - Scolopax rusticola (Sitarul de pădure) COLUMBIFORMES Columbidae - Columba oenas (Porumbel de scorbură) - Columba palumbus (Porumbel gulerat) - Streptopelia decaocto (Guguștiuc) - Streptopelia turtur (Turturică) PASERIFORMES Alaudidae - Alauda arvensis (Ciocârlie de câmp) Corvidae - Garrulus glandarius (Gaiță) - Pica pica (Coțofană) - Corvus monedula (Stăncuța) - Corvus frugilegus (Cioară de semănătură) - Corvus corone corone (Cioară neagră) - Corvus corone cornix (Cioară grivă) - Corvus corone sardonius (Cioară grivă sudică) Sturnidae - Sturnus vulgaris (Graurul comun) - Sturnus vulgaris balcanicus (Graurul dobrogean) Turdidae/Muscicapidae - Turdus viscivorus (Sturzul de vâsc) - Turdus philomelos
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271858_a_273187]
-
Garrulus glandarius Arrendajo Skovskade Eichelhäher Jay Geai des chênes Ghiandaia Vlaamse gaai Gaio-comum Gaița 74. Pică pică Urraca Husskade Elster Magpie Pie bavarde Gazza Ekster Pega-rabuda Coțofana 75. Corvus monedula Grajilla Allike Dohle Jackdaw Choucas des tours Taccola Kauw Gralha-de-nuca-cinzenta Stăncuța 76. Corvus frugilegus Graja Råge Saatkrähe Rock Corbeau freux Corvo comune Roek Gralha-calva Cioară de semănătura 77. Corvus corone Corneja Krage Aaskrähe Carrion crow Corneille noire Cornacchia Kraai Gralha-preta Cioară griva Belgique/ Belgie Danmark Deutschland España France Ireland Italia Luxembourg
jrc2480as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87634_a_88421]
-
ulmi, carpeni, pini, molizi, fagi, salcâmi, tisa și două exemplare de Gingobiloba, considerate monumente ale naturii . Parcul este denumit și Grădina Elisabeta. Fauna este formată din specii de iepure, mistreț, căprioare, viezure, vulpe, lup, și diverse specii de păsări: vrăbii, stăncuțe, grauri, porumbei, turturele, gaițe, fazani. Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate, saramura fiind întrebuințată din vechi timpuri de către localnici. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Gherla se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
Fauna din această zonă este adaptată condițiilor de vegetație existentă. Abundă mamiferele rozătoare: popândăul, hârciogul, iepurele, ariciul, cârtița. Mai apar și alte animale sălbatice cum ar fi: porcul mistreț, vulpea și, în ultimii ani, căprioara. Din grupa păsărilor se află stăncuța, cucuveaua, prepelița, ciocănitoarea pestriță, rândunica, vrabia, cioara, ciocârlia, etc. Reptilele sunt reprezentate de: șopârla cenușie, gușterul și șarpele de casă. În apele Dunării, Oltului și a celorlalte pâraie trăiesc pești diferiți: crapul, bibanul, știuca, linul, șalăul, somnul, scrumbia, etc. Pe lângă
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]
-
Tot lângă Țăndărei, DN2A se intersectează cu șoseaua județeană DJ212, care duce spre sud la Platonești, Movila și Fetești (unde se termină în DN3B) și spre nord la Mihail Kogălniceanu și mai departe în județul Brăila la Berteștii de Jos, Stăncuța, Gropeni și Chiscani (unde se termină în DN21). Orașul este nod feroviar, aici întâlnindu-se calea ferată Făurei-Fetești cu calea ferată Urziceni-Slobozia-Țăndărei. Țăndăreiul a devenit oraș în anul 1968. Prima atestare documentară datează de la 18 iunie 1594, într-un act
Țăndărei () [Corola-website/Science/297037_a_298366]
-
zarzavat. Fauna din această zonă este adaptată condițiilor de vegetație existența. Abundă mamiferele rozătoare: popândăul, hârciogul, iepurele, ariciul, cârtita. Mai apar și alte animale sălbatice cum ar fi: porcul mistreț, vulpea și în ultimii ani căprioară. Din grupa păsărilor, menționam: stăncuța, cucuveaua, prepelița, ciocănitoarea pestrița, rândunica, vrabia, cioară, ciocârlia, etc.. Reptilele sunt reprezentate de: șopârla cenușie, gușterul și șarpele de casă. În apele Dunării, a celorlalte râuri și pâraie trăiesc pești diferiți: crapul, bibanul, știuca, linul, salăul, somnul, scrumbia, etc.. Fauna
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
Mai apar și specii apte să trăiască în diferite condiții geografice ca: mistreți, căprioare, iepuri, lupi, viezuri, dihori, nevăstuici și arici. Dintre reptile, cea mai largă răspândire o au: șarpele de alun și năpârca. În pădurile de câmpie trăiesc coțofene, stăncuțe, ciori, granguri, botgroși, privighetori, dumbrăvence, pupeze, sitari, becațe, șoimul dunărean și viesparul. Fauna acvatică se repartizează în următoarele complexe faunistice:
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
glis) și chițcanul (Crocidura), cârtița și în prezent guzganul sau șobolanul cenușiu (Rathus norvegicus) și șoarecele de casă (Mus musculus). Dintre păsările migratoare mai vin, însa din ce în ce mai puține, rândunica și privighetoarea cenușie. Ca păsări sedentare pot fi amintite cioara vânătă, stăncuța, coțofana, pițigoiul, vrabia, guguștiucul. Bineînțeles, există și păsări domestice.
Tătărani, Prahova () [Corola-website/Science/301740_a_303069]
-
de asemenea privighetoarea ("Luscinia megarhynchos"), mierla ("Turdus merula"), cucul ("Cuculus canorus L."), pupăza ("Upupa epops L."), buha ("Buba buba"), turturica ("Streptopelia turtur L."), ciocănitoarea pestriță mare ("Dendrocopus major"), potârnichea ("Perdex perdix L."), vrabia ("Passer montanus"), coțofana ("Pica pica"), cioara neagră, stăncuța ("Corvus monedula"), uliul, rândunica, porumbelul, gaița, grangurul, sticletele, barza, gâsca sălbatică, care migrează din primăvară până în toamnă în aceste locuri, unde găsește optime posibilități de hrănire și de înmulțire. În iazurile aflate pe raza fostei moșii Piticaru - iazul Piticaru și
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
faunistică cu cele mai multe specii semnalate majoritatea acestora fiind cantonate în zona așezărilor umane si mult mai puține pe terenurile agricole: "Perdix perdix" (potârniche), "Coturnix coturnix" (prepeliță), "Streptopelia decaocto" (guguștiuc), "Cuculus canorus" (cuc), "Athene noctua" (cucuvea), "Pica pica" (coțofană), "Corvus monedula" (stăncuță), "Corvus frugilegus" (cioară de semănătură), "Sturnus vulgaris" (graur), "Passer domesticus" (vrabie de casă). Mamiferele sunt foarte slab reprezentate, fiind observate doar câteva specii: "Talpa europaea" (cârtiță), "Myotis myotis" (liliac), "Lepus europaeus" (iepure), "Microtus arvalis" (șoarece de câmp). Cea mai mare
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
Stăncuța este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Cuza Vodă, Polizești, Stanca și Stăncuța (reședința). Comuna se află în sud-estul județului, pe malul Dunării. Prin comună trece șoseaua județeană DJ212, care o leagă spre nord de Gropeni
Comuna Stăncuța, Brăila () [Corola-website/Science/300989_a_302318]
-
Stăncuța este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Cuza Vodă, Polizești, Stanca și Stăncuța (reședința). Comuna se află în sud-estul județului, pe malul Dunării. Prin comună trece șoseaua județeană DJ212, care o leagă spre nord de Gropeni și Chiscani (unde se termină în DN21), și spre sud de Berteștii de Jos, Victoria și Mihail
Comuna Stăncuța, Brăila () [Corola-website/Science/300989_a_302318]
-
La Cuza Vodă, din această șosea se ramifică șoselele DJ212C (care deservește exclusiv comuna, în special satul ei de reședință) și DJ212A, care o leagă spre nord-vest de Viziru (DN21) și Bordei Verde. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Stăncuța se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,08%). Pentru 2,8% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Comuna Stăncuța, Brăila () [Corola-website/Science/300989_a_302318]
-
97,08%). Pentru 2,8% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,85%). Pentru 2,8% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Stăncuța făcea parte din plasa Balta a județului Brăila și era formată din satele Stăncuța, Stanca, Podari și Cornu Malului, precum și târlele Băndoiu, Marași, Stoinești și Agaua, cu 1713 locuitori. În comuna Stăncuța funcționau o școală mixtă și o biserică ridicată
Comuna Stăncuța, Brăila () [Corola-website/Science/300989_a_302318]
-
de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,85%). Pentru 2,8% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Stăncuța făcea parte din plasa Balta a județului Brăila și era formată din satele Stăncuța, Stanca, Podari și Cornu Malului, precum și târlele Băndoiu, Marași, Stoinești și Agaua, cu 1713 locuitori. În comuna Stăncuța funcționau o școală mixtă și o biserică ridicată în 1854. În 1925, comuna era inclusă în plasa Viziru a aceluiași județ și
Comuna Stăncuța, Brăila () [Corola-website/Science/300989_a_302318]
-
confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Stăncuța făcea parte din plasa Balta a județului Brăila și era formată din satele Stăncuța, Stanca, Podari și Cornu Malului, precum și târlele Băndoiu, Marași, Stoinești și Agaua, cu 1713 locuitori. În comuna Stăncuța funcționau o școală mixtă și o biserică ridicată în 1854. În 1925, comuna era inclusă în plasa Viziru a aceluiași județ și avea în compunere satele Băndoiu, Mărașu, Stanca, Stăncuța, Agaua-Salcia și Zatna, cu 2656 de locuitori. În 1950, comuna
Comuna Stăncuța, Brăila () [Corola-website/Science/300989_a_302318]
-
Băndoiu, Marași, Stoinești și Agaua, cu 1713 locuitori. În comuna Stăncuța funcționau o școală mixtă și o biserică ridicată în 1854. În 1925, comuna era inclusă în plasa Viziru a aceluiași județ și avea în compunere satele Băndoiu, Mărașu, Stanca, Stăncuța, Agaua-Salcia și Zatna, cu 2656 de locuitori. În 1950, comuna Stăncuța a trecut la raionul Însurăței din regiunea Galați și apoi (după 1960) la raionul Brăila din aceeași regiune. În 1968, în forma actuală, după separarea comunei Mărașu, comuna Stăncuța
Comuna Stăncuța, Brăila () [Corola-website/Science/300989_a_302318]
-
funcționau o școală mixtă și o biserică ridicată în 1854. În 1925, comuna era inclusă în plasa Viziru a aceluiași județ și avea în compunere satele Băndoiu, Mărașu, Stanca, Stăncuța, Agaua-Salcia și Zatna, cu 2656 de locuitori. În 1950, comuna Stăncuța a trecut la raionul Însurăței din regiunea Galați și apoi (după 1960) la raionul Brăila din aceeași regiune. În 1968, în forma actuală, după separarea comunei Mărașu, comuna Stăncuța a fost transferată județului Brăila.
Comuna Stăncuța, Brăila () [Corola-website/Science/300989_a_302318]
-
Stăncuța, Agaua-Salcia și Zatna, cu 2656 de locuitori. În 1950, comuna Stăncuța a trecut la raionul Însurăței din regiunea Galați și apoi (după 1960) la raionul Brăila din aceeași regiune. În 1968, în forma actuală, după separarea comunei Mărașu, comuna Stăncuța a fost transferată județului Brăila.
Comuna Stăncuța, Brăila () [Corola-website/Science/300989_a_302318]