12,817 matches
-
ajută să-l înțelegi atât de bine ca marea, pentru că marea este cea care, în timp ce o privești, tăcut și solitar, încarcă gândirea cu vestirile infinitului. Poți desigur rămâne visător pe marginea lacului, a fluviului sau a râului, și poți medita stăpânit de priveliștea dinainte-ți, înfrățit cu ea. Dar o asemenea reverie rămâne de obicei o reverie a apei, în timp ce visările mării transcend substanța care le provoacă, încurajate de inexistența unui al doilea țărm. Reveriile apoi nu sunt decât prin excepție
Marea și Visul File din carnetul unui memorialist - vara 1992 by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/9057_a_10382]
-
de galerie se iviră alte și alte antene, care după o scurtă cercetare ieșeau În groapa devenită repede neîncăpătoare. Ce-or fi astea? l-am auzit pe Joo ca prin vis. Coleoptere, dragul meu, coleoptere. Așa mari?! nu-și putu stăpâni mirarea acesta lăsându-se pe vine. Din interior fojgăiala vietăților se auzea tot mai clar. Elitrele uriașe se frecau unele de altele, scoțând sunete stridente, explicându-mi astfel zgomotele auzite anterior. Unghiile mi se umpluseră cu pământ, iar dosul palmelor
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
semn de inferioritate. Cei mai evoluați dintre noi, Își găsiseră cu prisosință rost pentru mâinile cu care venisem pe lume. Trupul ușor aplecat din bazin, dispăru după ușile institutului. Curând Începură să apară cercetătorii. Femelele ușor iritate și mai ales stăpânite de curiozitate iar masculii gravi, impasibili, pășeau cu grabă spre locul unde mă aflam. În urma tuturor, târșindu-și Încălțările de protocol, venea bătrânul Lobo. Smocuri lungi de păr Îi atârnau de peste tot. Perciunii albi se clătinau ușor În bătaia vântului. Când
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
folos. Bătrânul mă privi contrariat. Nu se așteptase la așa ceva. Ți-aș spune că n-ai dreptul să abandonezi, dar știu că totul e zadarnic, zise Lobo. N-am spus nimic. Mi-ar fi fost rușine să recunosc că eram stăpânit eu Însumi de dorința de a mă Întoarce acolo undemi era locul de foarte multă vreme. Aveam să plec alături de profesor, printre frații mei adevărați, În pădurile de nepătruns ale planetei. Animalele de pradă dispăruseră odată cu oamenii. Rămaserăm doar noi
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
Primăvară Stătea picior peste picior, Cu brațele întinse pe spătarul băncii Și cămașa descheiată, Ca să primească direct pe piept Adierile Cu care lumea ar fi vrut să-l atingă. Ochii prea roșii, Vocea răgușită Și totuși Nu mi-am putut stăpâni o tresărire Când mi-a aruncat acel Ieșim la o cafea, frumoaso? Undeva, în stânga noastră mult, Pe Dâmbovița clăbucii curgeau domol, într-o zi cu apă transparentă Și puiet la suprafață. Primăvară. Tresărirea mea, Ca un surâs forțat al cărnii
Poezie by Lavinia Braniște () [Corola-journal/Imaginative/9581_a_10906]
-
fără provincialism, cu deschideri de-a dreptul "europene". La curent cu toate cercetările mai importante despre fenomenul studiat, autoarea reinvestighează, reevaluează, restituie. Literatura apare în cartea sa ca un proces ce nu prea marșează la încercările noastre de a-l stăpîni, de a-l sistematiza. Și, totuși, este supusă procesului de sistematizare, necesar într-o scriere de acest gen, sistematizare ingenioasă și savantă care nu propune stavile artificiale pentru înțelegerea acestui proces liber și larg, fără limite și granițe. Și, deloc
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
anticipat, există, undeva în trecut, o scenă cu dumneavoastră și cu el, față în față, voia revanșa, voia să vă cucerească a doua oară, suprem, subtil, prin puterea de a fabula, prin puterea minții lui, dacă prima oară nu vă stăpânise decât prin violență. Poate. De unde își lua, mixându-le, detaliile atât de exacte? Cum precizam, dintr-o călătorie mai veche a sa la Paris. Se documentase, se pregătise atent pentru a doua întâlnire cu dumneavoastră, își construise un migălos eșafodaj al
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
e splendid, să știi că reușita fiecăruia se măsoară după numărul celor care se lasă convinși de invenție. În privința asta, inginerul e cel mai puternic, e cel mai insistent" (p. 307). Inginerul e un ficționar desăvârșit, cu scopul de a stăpâni lumea. Imaginația lui întreține iluziile altora. Avea, de pildă, un fel de laborator secret unde pregătea fluturii pe care îi căuta profesorul de naturale. Răspândește ideea că, în mod tainic, K. F. avea o grădină unde își cultiva trandafirii despre
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
o omidă uriașă, un porumbel, arborînd, mi s-a părut mie, cum îl privam de jos în sus, un aer sfidător și trufaș. Dar porumbița, căci asta s-a dovedit a fi, nu era singură în mijlocul dezordinii prăfoase peste care stăpînea ca o regină a unui miniatural regn vegetal intrat în semi-putrefacție: alături de ea se afla, imobil, gălbior, emoționant și deja împăroșat, puiul ei. Ce facem cu el? am între-bat-o, descumpănită, pe femeia de lîngă mine, după ce o alungasem pe nepocăita
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
nu vor avea cu ce-i hrăni, se ceartă pentru averi, sunt foarte zgârciți și iubitori de bani, nu fac milostenie și sunt egoiști. 6. Din spate ne ispitesc diavolii cu aducerile aminte ale păcatelor și patimilor care ne-au stăpânit în tinerețe, îndemnându-ne să le facem din nou. Că ne aduc aminte diavolii de persoanele cu care am păcătuit, de locul în care am greșit, de pricinile păcatelor care ne-au stăpânit. Ne aduc aminte de cei cu care
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
ale păcatelor și patimilor care ne-au stăpânit în tinerețe, îndemnându-ne să le facem din nou. Că ne aduc aminte diavolii de persoanele cu care am păcătuit, de locul în care am greșit, de pricinile păcatelor care ne-au stăpânit. Ne aduc aminte de cei cu care am fost certați, de cuvintele cu care ne-au supărat, ca să incepem din nou a-i urî; ne aduc aminte de păcatele trupești pe care le-am făcut, de fetele care ne-au
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
care ne-au smintit, de beții și alte răutăți din trecut, îmboldindu-ne voința să cădem în aceleași păcate de care cu greu ne-am izbăvit. 7. Dinlăuntru, adică din inimă, ne ispitesc vrăjmașii cei nevăzuți cu toate patimile care stăpânesc inima, precum: mânia, răutatea, pofta, răzbunarea, împietrirea, zavistia, mândria și celelalte, cum spune Domnul: „Iar ce iese din gură, iese din inimă, și acestea spurcă pe om. Căci din inimă ies gândurile cele rele, uciderile, desfrânările, mărturiile mincinoase, hulele...” (Matei
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
șirul amintirilor, protagonistul proiectează evoluția propriei raportări la o ipostază paternă dominantă, „de la nașterea fiului până la moartea tatălui”: „Lui François i se părea de-a dreptul idiot să se enerveze Împotriva tatălui său după atâta timp. Dar nu se putea stăpâni. Nu Îi era doar ciudă pe tatăl lui pentru că Încercase uneori să-i impună propria lui concepție despre frumusețea feminină. Era vorba de toate celelalte, tot ceea ce tatăl lui crezuse necesar să-i transmită, să-i insufle, să-i impună
ALECART, nr. 11 by Ioana Lionte () [Corola-journal/Science/91729_a_92876]
-
mai întâi acestea trei, și îl împart pe el întru toate răutățile : sau în uitare, sau în iuțime, sau întru neînțelegere. Din acestea trei se naște nesimțirea sufleteștilor simțiri și se face ochiul cel sufletesc, adică mintea, întunecată, și-l stăpânesc pe om toate patimile”<footnote Sf. Paisie Velicikovski, „Crinii țarinii”, în colecția „Comorile Pustiei”, vol. 12, Edit. Anastasia, București, 1996, p. 108. footnote>. Originea păcatului se află în libertatea, voința și alegerea greșită a omului, el putând sau nu consimți
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
-și schimba viața și a o trăi conform poruncilor lui Dumnezeu. „Domnul a îndreptat întregul - spune Sfântul Grigorie de Nyssa -, îmbunătățind fiecare parte, una câte una, și opunând fiecărui fel de răutate câte o poruncă. El nu îngăduie să ne stăpânească mâniile nedrepte, oprindu-ne chiar și de la apărare ; alungă patima lăcomiei prin porunca de a ne dezbrăca de bunăvoie și de cămașa rămasă în folosul celui ce voiește să ne ia haina. Tămăduiește frica, poruncindu-ne să disprețuim moartea. Astfel
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
însă stăteam ca pe spini. Camera era prea plină de amintirea unor sentimente care trebuie să rămână exact ceea ce suntamintiri. Nu puteam să-mi permit să alunec din nou în vremurile acelea în care mintea îmi plutea pe ape tulburi, stăpânite de sentimentul acela, cam înșelător - dragostea. De la început mi-am promis că n-o să fac greșeala să mă îndrăgostesc. Prea multe povești auzite. Încă de la prima privire mi-am semnat condamnarea. De ce oare am crezut că am ceva mai special
ALECART, nr. 11 by Raluca Rîmbu () [Corola-journal/Science/91729_a_92906]
-
de Nyssa<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De hominis opificio, PG XLIV, col. 193D. footnote>. Așa cum am subliniat și mai sus, prin binecuvântarea lui Dumnezeu, omul fusese într-o stare cu adevărat înaltă și măreață, căci a fost pus să stăpânească pământul (Fac. 1, 28-30) și toate cele ce cuprinde acesta, era frumos la chip căci era asemănarea frumuseții celei dintâi, firea lui era slobodă de pătimire, neatinsă de patimi, omul fiind creat după chipul Celui neprihănit, care nu cunoaște pătimirea
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
diferențiate grafic de cele originale. La fel ca multele ediții bachiene din sec.19 despre care am vorbit. Când intențiile personale apar izolat, într-o execuție ocazională, în concert, ele stau sub răspunderea proprie a interpretului, care le cunoaște și stăpânește proporțiile; dar într-o ediție, sub egida unui nume prestigios, ele riscă să devină regulă, lege multiplicată și exagerată imprevizibil, scăpând oricărui control. Pericolul unor asemenea încercări, nu a fost îndeajuns semnalat. Din fericire există o apărare instinctivă a studentului
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
vătăma, nici otrava nu-și producea efectul asupra lui. Dar, odată ce s-a supus amăgirii, a predat stăpânirea amăgitorului. Din această pricină vrăjitorii și descântătorii se vădesc cu îngăduința lui Dumnezeu, printr-o lucrare potrivnică, făcători de lucruri minunate. Ei stăpânesc otrăvurile și cutează împotriva focului și apelor, cum arată cei din jurul lui Iani și Iamvri, ce s-au împotrivit lui Moisi, și Simion, ce s-a împotrivit corifeului Petru<footnote Sf. Simeon Metafrastul, Parafrază în 150 de capete, cap. 35
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
-se cu acestea, el petrecea pururi în contemplarea lui Dumnezeu. Cunoscând prezența energiilor dumnezeiești în cele create, el se ridica prin făpturi la Creatorul lor și le ridica și pe ele la Dumnezeu prin el, care fusese făcut să le stăpânească, făcându-se astfel mijlocitor între Dumnezeu și materie și împlinind slujirea care-i fusese încredințată de Dumnezeu, de a uni lumea sensibilă cu cea inteligibilă [...] Văzându-L pururea pe Dumnezeu în orice ființă, el Îl vedea, de asemenea, în sine
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
o măsură slujitorilor - o lege a înfrânării, ca prilej de a nu uita pe Stăpânul, ca prin ea să fie adus mereu la amintirea Celui ce a dat porunca și să știe clar că e supus rânduielilor Celui ce-l stăpânește<footnote Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Doctrina ortodoxă și catolică despre păcatul strămoșesc..., în rev. p. 12-13. footnote>. Părinții ne învață că oprirea gustării din pomul cunoștinței nu era absolută sau o oprire de principiu, ci temporară, o amânare pentru vremea
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
principiu, ci temporară, o amânare pentru vremea când omul, după puterile lui raționale și cognoscibile, avea să fie apt pentru aceasta. Dumnezeu nu i-a oprit omului pentru totdeauna împărtășirea de lume, ci numai până ar fi ajuns să-și stăpânească deplin simțirea prin maturizarea spirituală. Adam era un copil din punct de vedere spiritual. Nu toate mâncărurile sunt bune pentru copii. Unele mâncăruri îi pot omorî, în timp ce adulții le pot gusta fără nici o opreliște<footnote Alexandros Kalomiros, Sfinții Părinți despre
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
rod bun nu numai din contemplarea celor bune, ci și a celor contrarii. Dar în gustarea acestui rod se ascunde pentru cei ce se împărtășesc din el o putere îndoită, adică un folos și o pagubă, după deprinderea lăuntrică ce stăpânește în fiecare. Celui ce se împărtășește i se face pricină de viață când se supune legii care-l robește (lui Hristos). Așa, de pildă, dacă vede cineva chipul frumos al unei femei desfrânate și de moravuri ușoare, iar văzând-o
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
fotografiei, fiecare dintre autoarele menționate semnează câte două mărturisiri, pe cât de succinte, pe atât de expresive și răscolitoare. Jurnaliste și scriitoare de certă amplitudine intelectuală, cu vocația Cuvântului care zidește (nu a celui care năruiește!), personalități cu vast orizont cultural, stăpânind un arsenal de mijloace necesare perceperii în profunzime, interpretării și tălmăcirii adevărurilor din acest ,,secol de demonism și de trufie luciferică” (după cum ar afirma criticul și istoricul literar Ovidiu Ghidirmic, director al revistei LAMURA, editată la Craiova) -, Doina Cernica și
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
da ce este da și nu ce este nu. La rândul ei, Doamna Profesoară Luminița Cornea, doctor în filologie, născută și crescută în climatul de adâncă evlavie al unei familii preoțești - tatăl însuși fiind un foarte pasionat și talentat condeier - stăpânește cu ușurință și folosește cu abilitate terminologia religioasă și chiar teologică, înlesnind substanțial elaborarea cărții. Parcurgând cuprinsul acestei cărți, sau Convorbirile dintre cei doi autori, ne apare în ochii minții imaginea de la Stejarul Mamvri și convorbirea pe care patriarhul Avraam
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]