235 matches
-
considerați corectă: A) apare lucrarea lui Franz Sulzer “Geschichte des transalpinischen Daciens” B) istoricul englez E. Gibbon arată că în Dacia după retragerea aureliană a rămas “o parte însemnată de locuitori care mai mare groază aveau de migrare decât de stăpânitorul got” C) Robert Roesler scrie “Studii românești” a) ABC b) BAC c) CAB d) ACB 26) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) Bogdan Petriceicu Hașdeu scrie lucrarea “Pierit- au dacii?” B) apare lucrarea lui A. D
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
Hr, și despre cel egiptean al lui Isisxe "Isis", divinități ce au făcut obiectul unor culte a căror istorie, În dimensiunea elenizată dobândită În urma contactului cu Grecia, străbate Întreaga problematică religioasă a lumii elenistico-romane. a) Cybelexe "Cybele" și Attisxe "Attis" Stăpânitoare a unei naturi sălbatice, așa cum este cea din regiunile muntoase din Asia Mică, de la care Își ia atributul orèia („munteana”) și numeroasele ei apelative toponimice (Berecyntia, Idea), ba chiar și numele Kybèle (de la muntele Kybèlon) cu care este denumită În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de la o societate pastorală la o societate urbană, În perioada imperiului ahemenid, a cuceririi lui Alexandru, a stăpânirii seleucide și a celei greco-bactriene mai la est, a imperiilor part și sasanid, a cuceririlor arabă și mongolă, a hegemoniilor locale ale stăpânitorilor islamici turci și persani, până la comunitățile zoroastriene din Iranul modern și India, mai Întâi colonială și apoi independentă. 2. Teologia: panteonul și pandemoniultc "2. Teologia \: panteonul și pandemoniul" Teologia zoroastriană este dominată de figura lui Ahuraxe "Ahura" Mazd³xe "Ahura Mazda
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ei se păstrează mai ales În India și Grecia; este suficient să amintim un fragment din Homer, perfect coerent cu textul irlandez citat acum: ș...ț rege mărit, temător de zei, care Bună dreptate aduce-ntre multe-oțelite popoare, Bun fiind stăpânitor, iar glia cea neagră-i aduce Grâu ca și orz, și de soi, iar pomii de roade se-ndoaie, Turmele pasc ne-ncetat, iar marea dă pești, o mulțime, Cu lucrul bun, și noroadele-s mândre sub dânsul 1. Trebuie observat
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Est democratică erau minime după 1945. Europa Centrală și de Est nu avea suficiente tradiții democratice sau liberale autohtone. Regimurile interbelice În această parte a Europei fuseseră corupte, autoritare și uneori criminale. Vechile pături dominante erau adesea venale. Adevărata clasă stăpânitoare În Estul european interbelic erau funcționarii, recrutați din aceeași pătură socială care avea să furnizeze mai târziu cadre statelor comuniste. În ciuda retoricii „socialiste”, tranziția de la Înapoiere economică și autoritarism la „democrația populară” comunistă a fost scurtă și simplă. Întorsătura istoriei
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
clasă stratificată în grupul agrarienilor comercializați, grupul cămătarilor, birocrația și oligarhia politică. Teza pe care o susține și o validează Zeletin se referă nu la aserțiunea marxistă a luptei de clasă dintre boierime și burghezie, ci la transformarea vechii clase stăpânitoare prin sciziunea acesteia și prefacerea micii boierimi comercializate în burghezie. În esență, este vorba despre legitimarea eforturilor de modernizare a societății românești de către burghezia încă minoră (ea își clădise doar baza economică cu sprijinul burgheziei apusene), nevoită să-și asocieze
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de modernizare a societății românești de către burghezia încă minoră (ea își clădise doar baza economică cu sprijinul burgheziei apusene), nevoită să-și asocieze suporteri puternici în „forța centrală” - „oligarhie liberală”, centralizare administrativă, birocrație și militarism, în condițiile ruinării vechii clase stăpânitoare (Zeletin, 1925/1991, p. 94 și urm.). Veriga lipsă în mecanismul social al modernizării societății românești era clasa de mijloc puternică, independentă, suportul oricărui proces de raționalizare capitalistă (Popescu, 1995, pp. 18-30). Justificările transformărilor moderne într-un spațiu social de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a originii noastre" latine; 5. Factorul tradițional reprezentat de "comunitatea istorică de obiceiuri, datine și amintiri" (p. 12) în care românii au stăruit cu îndărătnicie herculeană; 6. Factorul juridic reprezentat nu de vreo lege scrisă care au fost toate aleputerilor stăpânitoare față de care românul s-a supus de nevoie ci de "legea cea vie [...] a obiceiului". Acest drept "obicinuelnic" ius-valachicum este factorul juridic alidentității istorice românești, elementul de legătură al românității în cadrul unei unități juridice consuetudinare (p. 14); 7. Factorul moral
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Invariabilă a memoriei naționale românești, teza continuității rămâne centrală în modul românesc de raportare la trecut. Devenită o adevărată axiomă a memoriei naționale, permanența românească pe teritoriul dacic este afirmată în formula sa apodictică: "la retragerea legiunilor și a păturii stăpânitoare din timpul domniei lui Aurelian, populația a rămas pe loc, atât la orașe cât și mai ales la sat" (Roller, 1952, p. 50). Centrul de greutate al demonstrației permanenței românești se mută de pe enunțarea ritualică a continuității pe accentuarea caracterului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
odată cu desvoltarea capitalismului, care avea nevoie de un stat bine organizat, cu o piață internă mai mare" (Roller, 1952, p. 367). Manualul pare a elabora o teorie a conspirației capitaliste pentru explicarea unirii principatelor dunărene, avansând ideea conform căreia "clasele stăpânitoare au reușit să asigure ca Unirea să se facă mai ales de sus prin înțelegerea burgheziei cu boierimea; de pe urma ei au beneficiat elementele burgheze și boierimea comercială și nu largile mase populare" (Roller, 1952, p. 373). Dincolo de exagerările presupuse de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]