255 matches
-
cu mai puțină teamă pentru a primi Sfintele Taine, dar sunt conștient că nevrednicia mea Încă atârnă ca o stâncă, nu ca un bolovan. Nu mai departe, am primit observație că nu am lăsat aseară telefonul pe pervazul din holul stăreției și am intrat În pământ de rușine, deși nu Îl folosisem decât pe post de deșteptător. E un semn de neascultare, pe care nu-l mărturisisem și nu-i exclus să fie și altele, pe care inconștientul de mine le
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
livada cu meri, urzeli de lumină. Printre ruinele bisericii, noaptea, ca o cloșcă întârziată, dosea pui negri. Pe locul unde au fost chiliile, bruma era mai întunecată. La vale, sub trapeză, iarba creștea a îndestulare ca-n luna mai. Din stăreție nu a mai rămas decât o movilă de praf roșu. De pe coasta Bârgăului, mamelonul semăna cu un mormânt îngrețoșat ce-și scuipa hoitul. Dumnezeu a făcut lumea în 6 zile. În ziua a șaptea, bătrânul și-a așezat capul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Bătea vântul, slovele cu miros de rășină înmiresmau norii. Ningea ca dintr-o psaltire scuturată peste brazi. Până la schit, un drum șerpuit, sinuos, parcă desenat de un arhitect bolnav de parkinson; de la șosea se putea arunca cu piatra pe acoperișul stăreției; de la șosea până în ușa bisericii, jumătate de oră de nevoință. Era seara, trecut de 19. În ghereta portarului, o umbră, ca într-un pendul de ceas, bătea metanii. Candela contura întunericul, câteva tușe de lumină întregeau decorul. Petru, fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
nu în turnul cetății. Bă, mi se rupe de toate vrăjile lui! De toate descântecele lui mi se rupe, să o blesteme pe mă-sa nu pe mine! Marcu vreau să intre în stup! Să știu ce discută Luca în stăreție cu profesorii de la "Hajdeu" și de unde, pizda mă-si, mai sunt, pe cine pupă în cur la editura "Polirom", ce curvă de ministru îi deschide ușa, a cui pulă suge la patriarhie și de unde, dracu, atâta ban al văduvei? De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
largă, tataia dezlega limbile cât să intuiască prioritățile, mântuirea era mai accesibilă cu paharul plin. Rânduiala schitului era după canoanele Sfântului Vasile cel Mare: uleiul burdușea candelele, pâinea dormea în spic, vinul hodinea în butoaie, coliva îndulcea nevoințele. Sub cerdacul stăreției, grătarul încins. În trapeză, duminica, vinul încălzea sufletul; whisky-ul, coniacul, votca, palinca, șampania și alte rețete pentru amăgit întunericul își expuneau preaplinul în vitrinele odăii de protocol; licorile multicolore reliefau ipostazele fericiri. În chilie, peste trei scânduri, o pătură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
de minute, o umbră trecea tiptil pe sub fereastră, asculta la ușă, privea prin gaura cheii. Dimineață, la 4, Petru se visa fum de brad, urca în cer, creștea pădure. 52. Diminețile începeau la 4. Portarul avea canon să supravegheze centrala stăreției, să toace de utrenie, să aprindă candelele în biserică, să trezească obștea, să pună ceaiul pe plită. Iarna făcea cărări toată noaptea, vara alunga buha de sub streașină, primăvara moșea vacile, toamna ținea rânduiala la montă. Accesul la centrală era prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
noastre! Săriți, oameni buni! Săriți să salvăm de la prăpăd casa Domnului! Muncușoara noastră de 20 de ani se risipește! Doamne, îndură-te de noi, păcătoșii, nevrednicii și ticăloșii robii tăi! Economul Visarion privea neputincios cum focul se strângea cerc în jurul stăreției, în jurul bisericii, în jurul hambarului. Focul, precum o ceată de copii, se juca de-a va-ți ascunselea prin toate ungherele. Privea neputincios cum se topea schitul ca o lumânare pe pieptul mortului. Starețul încă nu ieșise; de obicei, era atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
împușc pe toți, neam de spurcăciuni, dezertorilor, am oploșit șerpi la sân, funii în jurul gâtului! Jigodii spurcate, ude-i pistolul? Cine mi-a luat pistolul? Dați-mi pistolul! Vă împușc pe toți, scârbelor! Un pomelnic întreg de înjurături în ușa stăreției; de pe acoperiș s-a desprins o șindilă aprinsă; starețul încercă să se ferească, s-a împiedicat, s-a rostogolit pe scări: oasele trosneau ca vreascurile putrede, s-a julit la coate, la frunte, sângera fața parcă poleită cu sare. Doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
somnul se lipește de inimă ca un magnet. Schimbul trei nu-l verifică nimeni până la patru ca ursu-n bârlog. Tu dormeai, putoare! Limbricul a luat gaz și a aprins mânăstirea în 4 colțuri! Primul foc l-a pus în cerdacul stăreției, apoi în trapeză, în saivan, ultimul în biserică! Bolândul a vrut să ardă ca un martir. Ioane, Ioane, am zis eu că derbedeul îi suspect de cuminte, atât de cuminte că mi-a îndoit inima. Ți-am spus eu, Ioane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
care să ne uimească prin strălucire; el constituie una dintre cele mai vechi construcții ale arhitecturii laice ce ni s-a păstrat până astăzi în Iași. Parte integrantă a complexului monastic de la Cetățuia este și clădirea unde a funcționat vechea stăreție, cu sala de sfat denumită și sala gotică. Construită odată cu celelalte zidiri vechi de la Cetățuia, în anul 1670, este situată în partea de sud, lipită de zidul de incintă. Edificiul are etaj și două rânduri de pivnițe suprapuse, prima la
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
nou a acestei Monastiri. Pentru pomenire, întocmitu-s-a actul de față în trei exemplare, din care: unul s-a așezat în temelia noilor chilii, al doilea s-a trimis Administrației Casei Bisericii și al treilea s-a lăsat la stăreția acestei Sfinte Monastiri Cetățuia de lângă Iași, spre păstrare. Urmează semnăturile: CAROL ELISABETA; Principele FERDINAND; Principesa MARIA; Principii Carol și Elisabeta, +PIMEN Mitropolitul Moldovei și Sucevei; C. C. Arion Ministru Cultelor”<footnote Apud Theofil S. Niculescu, Sfintele Monastiri și Schituri din România
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
oaspeții mănăstirii în perioada de vară. De acolo avem o bună panoramă a orașului. Întrarea în camera de la parter se face prin spatele arhondaricului, iar la primul nivel se poate ajunge trecând un podeț de lemn, care face legătura cu stăreția. La etajul doi, în foișor, se poate ajunge atât prin stăreție, cât și pe scările laterale lipite de turnul foișor. În cuprinsul incintei de la Cetățuia se aflau „altădată toate construcțiile trebuitoare: cazărmi, grajduri, șuri, hambare, în genere dispuse în proximitatea
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
panoramă a orașului. Întrarea în camera de la parter se face prin spatele arhondaricului, iar la primul nivel se poate ajunge trecând un podeț de lemn, care face legătura cu stăreția. La etajul doi, în foișor, se poate ajunge atât prin stăreție, cât și pe scările laterale lipite de turnul foișor. În cuprinsul incintei de la Cetățuia se aflau „altădată toate construcțiile trebuitoare: cazărmi, grajduri, șuri, hambare, în genere dispuse în proximitatea curtinelor și de-a lungul lor pentru ca spațiul din mijloc să
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
viețuitor al schitului Vovidenia care aparținea de Mănăstirea Neamț, cu ascultarea la casa mitropolitului Visarion Puiu. A urmat cursurile seminarului de la Neamț, apoi pe cele ale Facultății de Teologie din București, absolvindu-o în anul 1959. I s-a încredințat stăreția Mănăstirii Bistrița din Neamț până în 1961, când a fost transferat ca ghid la Mănăstirea Neamț. În anul 1968 este ales stareț al Mănăstirii Cetățuia din Iași, unde a rămas până în ultima clipă a vieții. În vremea stăreției sale, mănăstirea a
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
s-a încredințat stăreția Mănăstirii Bistrița din Neamț până în 1961, când a fost transferat ca ghid la Mănăstirea Neamț. În anul 1968 este ales stareț al Mănăstirii Cetățuia din Iași, unde a rămas până în ultima clipă a vieții. În vremea stăreției sale, mănăstirea a îmbrăcat o haină nouă. Biserica a fost acoperită cu tablă de zinc, în interior s-a pardosit cu marmură, s-a pus mobilier nou, veșminte noi, precum și obiecte de cult noi. S-au refăcut: stăreția, casa domnească
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
În vremea stăreției sale, mănăstirea a îmbrăcat o haină nouă. Biserica a fost acoperită cu tablă de zinc, în interior s-a pardosit cu marmură, s-a pus mobilier nou, veșminte noi, precum și obiecte de cult noi. S-au refăcut: stăreția, casa domnească, vechea stăreție cu sala gotică în care s-a amenajat un paraclis de iarnă, clopotnița, baia turcească, zidurile și s-a amenajat o bibliotecă. În afara incintei s-au construit chilii pentru călugări și o gospodărie anexă. În incinta
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
mănăstirea a îmbrăcat o haină nouă. Biserica a fost acoperită cu tablă de zinc, în interior s-a pardosit cu marmură, s-a pus mobilier nou, veșminte noi, precum și obiecte de cult noi. S-au refăcut: stăreția, casa domnească, vechea stăreție cu sala gotică în care s-a amenajat un paraclis de iarnă, clopotnița, baia turcească, zidurile și s-a amenajat o bibliotecă. În afara incintei s-au construit chilii pentru călugări și o gospodărie anexă. În incinta mănăstirii s-a îngrijit
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
10 ha de vie. Mănăstirea a intrat în posesia a 30 de ha de pădure. Și cu celelalte parcele de teren de pe dealul Cetățuia putem spune, că astăzi avem aceeași suprafață pe care a cumpărat-o Gheorghe Duca. În vechea stăreție la mansardă s-au amenajat 8 camere de locuit pentru invitații și pelerinii mănăstirii, în sala gotică se pot organiza simpozioane și conferințe sau expoziții de icoane cu ocazia unor sărbători, și tot în clădirea cu sala gotică este amenajată
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
în sala gotică se pot organiza simpozioane și conferințe sau expoziții de icoane cu ocazia unor sărbători, și tot în clădirea cu sala gotică este amenajată o cameră pentru primirea demnitarilor și a ierarhilor; în arhondaric, unde la etaj este stăreția, s-a înlocuit vechiul mobilier din birouri cu altul adecvat zilelor noastre; turnul foișor este amenajat cu mobilier nou. În palatul voievodului este amenajată o colecție de obiecte bisericești. Mobilierul și toată instalația necesară funcționării unei astfel de colecții bisericești
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
și poleită cu aur. Împreună cu acestea au fost luate și două sfeșnice mari de argint, dintre cele dăruite de Nestor Ureche. Egumenul Nifon, întristat că nu a reușit să le scoată de la urmașul Mavrocordaților, Grigore Ghica voevod, sa retras din stăreție în anul 1765, iar în locul lui vine egumen Eftimie Cananău. În acest timp se pierde definitiv piciorul Sfântului Ioan Botezătorul și icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, amândouă danii ctitoricești. Mavrocordații și-au însușit multe din tezaurul Mănăstirii Secu
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
a păr, așa cum îi era obiceiul, întâmplările prin care trecuse în ultima vreme.Virgil și Mariana aflară astfel că de data aceasta maica Agripina era hotărâtă să plece de la mănăstirea Pasărea, ca urmare a tărăboiului pe care îl avusese cu stăreția. Tot ceea ce le spusese Grigore Gospodin cu câteva zile mai devreme era adevărat. Câteva maici care se bucurau de trecere pe lângă maica stareță o bârfiseră din nou în fel și chip, în ultima vreme "că gura lumii e slobodă", cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
o casă care să fie numai a lor... Dar maica Agripina le vesti cu părere de rău că așa ceva n-ar fi fost cu putință, fiindcă n-ar fi făcut decât să toarne din nou gaz peste focul neînțelegerilor cu stăreția. Mai stătu la ei vreun ceas, apoi se grăbi să plece, cerându-le să vină pe la mănăstire peste câteva zile, ca să petreacă Crăciunul împreună și să le mai dea niscaiva lucruri din casă, care le puteau fi de trebuință. 4
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
artă și ritualurile menționate În cartea sa sunt reale, sugerând că și interpretarea lor se situează În afara oricărui dubiu, ceea ce e o minciună. Tot o minciună - prin omisiune, de această dată - poate fi considerată și lista cu Marii Maeștri ai Stăreției Sionului, de care se face mult caz În paginile best sellerului nostru. Și asta pentru bunul motiv că nu există o singură listă, cea aflată la Biblioteca Națională din Paris, unde a ajuns prin mișculații suspecte rău, ci două. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Însemnat În istorie celestul Le Nombre d’or se poate citi Într-o carte chiar cu acest titlu, apărută recent la Gallimard, sub semnătura nașului său, compatriotul nostru Matyla C. Ghica. O reeditare, evident... A doua intersectare a României cu Stăreția Sionului și cu isteria provocată de căutarea secretului Ordinului Templierilor este Încă și mai strânsă. Îți amintesc că În privința secretului călugărilor-soldați nu s-a ajuns Încă la consens. Este vorba despre un tezaur uriaș, pe care supraviețuitorii arestărilor din ziua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
imediate. În Întâia jumătate a secolului al XX-lea au făcut vâlvă Mișcarea Sinarhică și Ordinul Frăției Polare, care Își propuneau Întemeierea unui imperiu universal, condus, firește, de Marele Monarh, care va readuce În Franța regalitatea - idee deloc străină și Stăreției Sionului, așa cum apare ea În cartea lui Dan Brown. Spun asta pentru că alți autori - un Jean Jacques Bedu, să zicem - au o cu totul altă viziune asupra acestei organizații. În povestea comorii de la Rennes-le-Château, ale cărei reverberații târzii Îl inspiră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]