645 matches
-
V. Păcurar, 2004). În funcție de acest criteriu, gradele de eroziune luate în considerare la stabilirea stațiunilor de terenuri degradate și a grupelor de stațiuni sunt: e 0 - slab erodat (eventual erodat neapreciabil, distribuit în petice în cadrul unei unități staționale e 1 conform S.R.T.S.); e 1 - moderat erodat (e 2 ) e 2 - puternic erodat (e 3 ); e 3 - foarte puternic erodat (e 4 ); e 4 - excesiv erodat (e 5 , conform S.R.T.S.). Încadrarea profilului de sol analizat într-unul din gradele
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
de eroziune a terenurilor degradate prin eroziunea de suprafață produsă de apă a respectat și armonizat abordări diverse, atât în domeniul forestier, cât și în cel mai larg al pedologiei generale. Metodologia a pornit de la principiul metodei de cartare stațională unitară (Ciortuz, Păcurar, 2004), cu exprimarea gradului de eroziune funcție de orizontul de sol în care se desfășoară eroziunea și de procentul din acesta care a fost erodat; a respectat metodologia de încadrare în grupe de stațiuni de terenuri degradate
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
de la noi din țară (I.C.P.A. 2011), care concordă cu abordările în domeniu de pe plan internațional Limitele de variație ale factorilor funcție de care se realizează clasificarea terenurilor cu eroziune de suprafață, funcție de care s-au grupat unitățile staționale și au fost constituite grupele de tipuri de terenuri cu eroziune de suprafață sunt date în tabelul nr. 1.2.1.3. Conform clasificării realizate de Traci (1985; 1995), în tabel sunt prezentate 7 serii de tipuri de stațiune, diferențiate funcție de etajul
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
cu schelet mult (până la 50%), cu grosimea de 50-100 cm, rar 150 cm . ( Notă : în descriere nu se face referire la texturi, dar tabelul de încadrare funcție de caracteristicile stațiunii le diferențiază și apoi le agregă astfel.) Pentru încadrarea stațională se utilizează Cheia de determinare a tipurilor de stațiune – Terenuri erodate (tabelul nr. 1.2.1.3). Sunt prezentate, alături de codurile noi pentru grupele de tipuri de stațiuni, și grupele staționale din ediția anterioară a normelor tehnice. În cazul eroziunii de suprafață
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
caracteristicile stațiunii le diferențiază și apoi le agregă astfel.) Pentru încadrarea stațională se utilizează Cheia de determinare a tipurilor de stațiune – Terenuri erodate (tabelul nr. 1.2.1.3). Sunt prezentate, alături de codurile noi pentru grupele de tipuri de stațiuni, și grupele staționale din ediția anterioară a normelor tehnice. În cazul eroziunii de suprafață, sunt și alți factori care trebuie luați în considerare, la diferențierea unor tipuri de stațiune care reclamă soluții de ameliorare diferite. Astfel, în cazul zonelor secetoase din silvostepă și
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
secetoase din silvostepă și stepă, este uneori necesar să se ia în considerare și expoziția terenului și poziția pe versant. În asemenea cazuri, grupa de tipuri de stațiune se separă în două sau mai multe tipuri de stațiune, la formula stațională adăugându-se simbolurile: î = însorit; u = umbrit și intermediar; s = treimea superioară a versantului; m = treimea medie; i = treimea inferioară. În regiunile montane superioare, de la limita pădurii, din partea superioară a subzonei molidului și din subalpin, gradul de vântuire
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
superioară a subzonei molidului și din subalpin, gradul de vântuire (de expunere la vânturile puternice și reci) poate constitui un factor de diferențiere, în care caz grupa de tipuri de stațiune se separă și după gradul de vântuire, la formula stațională adăugându-se simbolurile: v = vântuit și n = nevântuit. 261 Tabel nr. 1.2.1.3. Cheie de determinare a tipurilor de stațiune – Terenuri erodate (afectate de eroziune în suprafață) - E Gradul de eroziune e 0 - e 1 e 2 e 3 e 4
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
și taluzuri de ravene, ogașe, dezvoltate în roci diferite (loess, marne, argile, gresii), cu un strat de rocă afânat la suprafață, pe adâncime mică, stabile sau instabile; -funduri de ravene și ogașe, dezvoltate în aceleași condiții. După metoda de cartare stațională unitară (Ciortuz, Păcurar, 2004), în raport cu primul criteriu (natura degradării, respectiv categoria de teren degradat) terenurile în cauză sunt încadrate în clasa de stațiuni R – Râpi și taluzuri naturale sau funduri de ravenă, rezultate în urma proceselor de eroziune
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
gresii) - roci compacte acide și intermediare (eruptive, metamorfice, gresii etc.) - roci compactebazice (calcare, dolomite, conglomerate calcaroase etc.) Microrelieful, asociat cu intensitatea degradării: a – taluzuri dezvoltate în sol; b – taluzuri dezvoltate în rocă (substrat litologic); c – funduri de ravenă. Pentru încadrarea stațională se utilizează Cheia de determinare a tipurilor de stațiune – Terenuri ravenate (tabelul nr. 1.2.2). Împădurirea taluzurilor este, în general, o sarcină dificilă datorită condițiilor staționale vitrege, dar și datorită instabilității terenului. Din acest motiv, lucrările de împădurire sunt însoțite, cel
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
în sol; b – taluzuri dezvoltate în rocă (substrat litologic); c – funduri de ravenă. Pentru încadrarea stațională se utilizează Cheia de determinare a tipurilor de stațiune – Terenuri ravenate (tabelul nr. 1.2.2). Împădurirea taluzurilor este, în general, o sarcină dificilă datorită condițiilor staționale vitrege, dar și datorită instabilității terenului. Din acest motiv, lucrările de împădurire sunt însoțite, cel mai adesea, de lucrări de consolidare a taluzurilor (terase simple sau sprijinite) și de lucrări de stabilizare a fundurilor de albie (praguri) care contribuie și
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
depozite, carcaterizate printr-un grad ridicat de instabilitate contribuie la creșterea turbidității apei și la sporirea transportului de aluviuni în cazul viiturilor torențiale. Depozitele au structură eterogenă ți proprietăți fizico-chimice foarte diferite. Capacitatea de a susține vegetația forestieră și bonitatea stațională a acestora depind de natura și dimensiunile materialelor componente, accesibilitatea apei (determinată în pricipal de localizarea depozitelor de albii, la baza versanților etc), grosimea și vechimea depozitelor etc. Carcaterizarea depozitelor se realizează în raport cu următoarele criterii (simboluri): Forma de
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
și curgerile noroioase. Alunecările de teren însoțesc îndeosebi pâraiele cu eroziune activă în adâncime, în cursurile lor inferioare și mijlocii, fiind răspândite, în același timp, și pe versanți, în areale discontinui, îndeosebi pe terenurile pășunate nerațional. După metoda de cartare stațională unitară (Ciortuz, Păcurar, 2004), în raport cu primul criteriu ( natura degradării, respectiv categoria de teren degradat ) terenurile alunecătoare sunt încadrate în clasa de stațiuni V, respectiv notată cu F (terenuri fugitive): F. Terenuri fugitive afectate de alunecări sau scurgeri de
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
nisipo-lutoasă la lutoasă B - fără exces de apă si textură luto-argiloasă la argiloasă 3=terenuri curgătoare și microdepresiuni cu exces de apă A - amestec fluidizat de sol si roci nisipo-gresoase B - amestec fluidizat de sol și roci argilo-marnoase Pentru încadrarea stațională se utilizează Cheia de determinare a tipurilor de stațiune (tabelul nr. 1.2.4.). Gradul de fragmentare al masei alunecătoare diferențiază terenurile alunecătoare cu fragmentare slabă-moderată, la care orizontul cu humus s-a menținut în proporție de minim 50 % la suprafața terenului
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
proceselor de eroziune în adâncime (tabel 1.2.3). Terenurile alunecătoare prezintă o neomogenitate pronunțată, sub raportul condițiilor de dezvoltare a vegetației forestiere. În general acestea sunt forme de teren afectate de procese de degradare complexe care includ o diversitate de unități staționale, adeseori foarte diferite sub raport ecologic și silvoproductiv. Cercetările efectuate au dus la constatarea că mobilitatea unor categorii de terenuri alunecătoare determinată de un pronunțat dezechilibru gravitațional și hidrologic are o importanță hotărâtoare în instalarea vegetației forestiere și dezvoltarea acesteia
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
stațiuni sunt defalcate în raport cu zona geografică și simbolizate astfel: ND – nisipuri din Delta Dunării și luncile râurilor din Bărăgan; NO – nisipuri din sudul Olteniei; NV – nisipuri din nord-vestul țării; NH – nisipuri din Câmpia Tecuciului (Hanu Conachi). Pentru încadrarea stațională se utilizează Chei de determinare a tipurilor de stațiune – Terenuri nisipoase (tabelele nr. 1.2.5.1 – 1.2.5.4). Tabelul 1.2.5.1 - Stațiuni de terenuri nisipoase din Delta Dunarii și lunci din Bărăgan – ND Forma de microrelief Dune terenuri plane interdune înalte medii joase medii
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
haldate, pe lângă factorii arătați se vor menționa și alții cum ar fi: microrelieful haldei, stabilitatea terenului, gradul de acoperire cu vegetație, predispoziția la eroziune sau spulberare de vânt, prezența unor substanțe nocive. Simbolurile corespunzătoare criteriilor de clasificare și încadrare stațională pentru stabilirea tipului de stațiune de terenuri haldate sunt următoarele: natura degradării și respectiv categoria de teren degradat – Y – terenuri haldate; poziția fitoclimatică a terenului C – etajele Ss și CF; D – regiunea de deal – FD1, FD2 și FD3; M – stațiuni
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
terenurilor decopertate de stratul de sol sau excavate (taluzuri de debleu / săpătură) sunt: -natura substratului litologic; -caracteristici ale solului sau rocilor. La caracterizarea terenurilor decopertate sau excavate se vor mai avea în vedere conținutul de schelet, prezența sărurilor etc. Încadrarea stațională a acestor categorii de terenuri degradate și notarea tipurilor de stațiuni se va face având în vedere următoarele simboluri (corespunzătoare simbolurilor iii și iv din formula stațională): 1 = terenuri decopertate, taluzuri artificiale (debleu), predominant în sol A – cu soluri nisipoase
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
se vor mai avea în vedere conținutul de schelet, prezența sărurilor etc. Încadrarea stațională a acestor categorii de terenuri degradate și notarea tipurilor de stațiuni se va face având în vedere următoarele simboluri (corespunzătoare simbolurilor iii și iv din formula stațională): 1 = terenuri decopertate, taluzuri artificiale (debleu), predominant în sol A – cu soluri nisipoase la lutoase; B – cu soluri luto-argiloase la argiloase 2 = terenuri decopertate, taluzuri artificiale (debleu) în roci moi (substrat molasic) A – roci neconsolidate sau slab consolidate nisipo-lutoase
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
-principalele carcateristici fizice ale solului/rocii (textura, compactitate); -unele caracteristici ale microreliefului (înclinarea, forma de modelare a terenului ș.a.) La caracterizarea terenurilor deranjate, desfundate și taluzurilor de rambleu se vor mai avea în vedere conținutul de schelet, prezența sărurilor ș.a. Încadrarea stațională a acestor categorii de terenuri degradate și notarea tipurilor de stațiuni se va face având în vedere următoarele simboluri (corespunzătoare simbolurilor iii și iv din formula stațională): 1= terenuri cu soluri deranjate, desfundate (denivelate, răvășite cu șanțuri, gropi, mușuroaie, deponii
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
se vor mai avea în vedere conținutul de schelet, prezența sărurilor ș.a. Încadrarea stațională a acestor categorii de terenuri degradate și notarea tipurilor de stațiuni se va face având în vedere următoarele simboluri (corespunzătoare simbolurilor iii și iv din formula stațională): 1= terenuri cu soluri deranjate, desfundate (denivelate, răvășite cu șanțuri, gropi, mușuroaie, deponii, taluzuri de rambleu) cu predominarea solului humifer la suprafața terenului (în primii 30-50 cm) : A- amestec terigen de sol și fragmente de roci cu textură ușoară - mijlocie
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
prin alte condiții improprii plantelor. Aceste condiții impun lucrărilor de împădurire, deci silvotehnicii terenurilor degradate, o serie de particularități și anume: necesitatea cunoașterii în detaliu a condițiilor de lucru, în special a condițiilor pedologice, pe baza unei cartări cu caracter stațional; acordarea unei atenții deosebite la alegerea speciilor și la gruparea acestora în formule și scheme de împădurire; folosirea unui material săditor de cea mai bună calitate; -adoptarea unor modalități speciale de lucru, neutilizate, de regulă, pe terenurile forestiere normale, cum
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
ajutor pe terenuri afectate de diverse tipuri de degradări; cătina roșie, ulmul de Turkestan, părul, pe terenuri salinizate; plopi, sălcii, anini ș.a., pe terenuri cu exces de apă; diferite specii fructifere: nuc, cireș, dud, alun, pe terenuri degradate cu conditii staționale adecvate cerințelor ecologice ale speciilor. În funcție de caracteristicile staționale și de cerințele ecologice ale speciilor, plantațiile pot fi constituite dintr-o singură specie, monoculturi, sau din amestecuri de specii. Pe terenurile degradate sunt preferate amestecurile (atât de specii arborescente
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
roșie, ulmul de Turkestan, părul, pe terenuri salinizate; plopi, sălcii, anini ș.a., pe terenuri cu exces de apă; diferite specii fructifere: nuc, cireș, dud, alun, pe terenuri degradate cu conditii staționale adecvate cerințelor ecologice ale speciilor. În funcție de caracteristicile staționale și de cerințele ecologice ale speciilor, plantațiile pot fi constituite dintr-o singură specie, monoculturi, sau din amestecuri de specii. Pe terenurile degradate sunt preferate amestecurile (atât de specii arborescente, cât și de arbuști), deoarece acestea au capacitate sporită de
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
specie, monoculturi, sau din amestecuri de specii. Pe terenurile degradate sunt preferate amestecurile (atât de specii arborescente, cât și de arbuști), deoarece acestea au capacitate sporită de acoperire și fixare a solului. Cu toate acestea, de multe ori, datorită condițiilor staționale limitative, este posibilă instalarea unor plantații constituite din una sau două specii. De asemenea, în cazul tipurilor de stațiuni cu condiții extrem limitative vor fi folosite compoziții de împădurire în care predomină arbuștii. Compozițiile de împădurire prezentate în capitolul III
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
pe terenuri cu condiții similare din zonă. Numărul de puieți ce urmează să fie instalați diferă în funcție de natura și intensitatea fenomenului de degradare, dar și de speciile folosite la împădurire. Pe terenurile cu degradări intense sau cu condiții staționale extreme va fi folosit un număr mai mare de puieți pe ha comparativ cu stațiunile afectate de degradări cu intensitate slabă. De asemenea, numărul de puieti la hectar va fi mai scăzut în cazul speciilor repede cescătoare. Pentru culturile de
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]