1,236 matches
-
adevăr, într-o noapte brăzdată de tunete și fulgere, judecătorul Florescu apare în odaia unde dormeau țiganii, înfășurat într- un cearșaf alb. Deșteptați din somn în zgomotul unor tingiri ciocnite de din afară de către gardieni, țiganii aud vocea sepulcrală a stafiei acuzându- i și amenințându-i cu moartea. Țiganii, în spaima lor nocturnă, crezând că, în adevăr, sufletul victimei a venit să-i sugrume, au căzut în genunchi și au mărturisit crima”. Și Bacalbașa continuă: „Faima judecătorului de instrucție Florescu era
I.L. Caragiale: de la literatură la istorie și retur by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/3760_a_5085]
-
blocurile falnice odată”. Descrierea lui deo sumbrețe realist-romantică indică un soi de impaciență a declinului, o voluptate a „disperării” celui ce voiește a ceda rapid înălțimile spre a se alipi de pămînt: „Acum prin firidele lui/ răbufnesc rafalele vîntului/ și stafiile care noaptea mai mult ne-o-ntunecă,/ pe scări putrezite în sus și în jos alunecă./ Pînă acum nu m-am temut prea tare,/ dar acum trăiesc în disperare:/ o fi mult pînă jos la pămînt!/ Ziua și noaptea mă
Ioanichie Olteanu, poetul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3421_a_4746]
-
vezi cum îmi răsplătește sârguința de a-l citi! Bine, măcar, că spune ce spune despre comediografii ăia: că sunt niște proști. „Omul foarte bătrân merge clătinându- se de colo-colo sau se odihnește într-un ungher, doar o umbră, o stafie a ceea ce a fost cândva.” Păi, cam asta și sunt, de când mă știu. Un slab curent de aer, cum am scris odată. N-a trebuit să aștept bătrânețea. Nu știu să fi fost altcumva cândva. Bărbatului i-a dat natura
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2922_a_4247]
-
au comentat spectacolul din săptămâna precedentă cu Visul unei nopți de iarnă. Din păcate, spiritele, pesemne alarmate de prezenț a stânjenitoare a omului bisericii, au renunțat să mai apară, dându-i prilej părintelui Diniță să facă glume răutăcioase despre năluci, stafii și ingerința lor în viața bărbaților trecuți de prima tinerețe. Domnul Sarafoleanu nu era omul care să cedeze la primul insucces. Doar el știa prin câte nopți trecuse fără să închidă ochii din cauza intruziunii răutăcioase a duhurilor în viața sa
Tablouri dintr-o expoziție by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Journalistic/2940_a_4265]
-
vezi cum îmi răsplătește sârguința de a-l citi! Bine, măcar, că spune ce spune despre comediografii ăia: că sunt niște proști. „Omul foarte bătrân merge clătinându- se de colo-colo sau se odihnește într-un ungher, doar o umbră, o stafie a ceea ce a fost cândva.” Păi, cam asta și sunt, de când mă știu. Un slab curent de aer, cum am scris odată. N-a trebuit să aștept bătrânețea. Nu știu să fi fost altcumva cândva. Bărbatului i-a dat natura
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2880_a_4205]
-
curînd părăsite. Unica temă centrală a poeziei sale se insinuează chiar și în piese de aparență simbolistă (Crinul, Lied, Berceuse, Romanță etc); titlurile înseși sunt suficiente pentru a sugera simbolismul constituit: „Oglinzi! adînci firide fără fund, În voi statui de stafii se ascund; Pe apa voastră cu fior de stîncă Un zbor de vechi priviri plutește încă [...] Pe drumuri care vin din Nicăieri, Din toamna primăverilor de ieri. (Astralis). Simbolismul găsea în Aur sterp și alt mod de manifestare: tradiționala muzică
Alexandru Philippide, astăzi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3225_a_4550]
-
delicat jurnal pe rime. Iată, însoțire a melancoliei din viață cu îndeletnicirea, blândă roboteală, de poet, o dorință de liniște printre file: „Când dintre toamne da-m-or la o parte/ În anotimpul de cucernicie/ Ascetizând în alb ca o stafie,/ Cu ochi de somn aș reciti o carte.// Nici nu mai simt cît suntem de departe./ Trăiesc în pace asonanța, rima./ A fi a doua, a rămâne prima,/ Ridicolul meu frig amînă moarte.// Atît mai știe sufletul, umilul,/ Cu artă-n-gesturi
„Ce pierzi lipsind...“ by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3272_a_4597]
-
pentru noi, acest om, domnul Tăriceanu. Ideea aceasta macabră, USL trăiește, operațiunea hoțească din punct de vedere politic a lui Victor Ponta, a căpătat un corp. Cadavrul unei idei s-a transformat în cadavrul unui politician, ambulant, care umblă, este stafia unui USL pentru care Tăriceanu cât USL-ul trăia nu a făcut nimic, ba chiar l-a cârtit pe colțuri, și pe care îl întrupează acuma îmbălsămat de Ponta. Nu vreau, nu știu cum să facem să ne ferim din calea acestui
De Ce îi este frică lui Antonescu de Tăriceanu. "E un CADAVRU ambulant" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/29986_a_31311]
-
fă-te-n clipa aceea doar Eu! Mă doare mâna de cuget Ea n-are nici uger, nici întrebare Hoitul e hoit Ca la morți. Viii? Du-i Și morții sunt vii, nu-i așa? Da' când îs vii, câteva stafii, Și n-au rătăcit Pe drumuri pustii, Doar cât s-a putut Prin colivii. Mă doare Mă doare ( Prin conștiința ta flămândă) Chiuveta înfundată Și cântecul de-alaltăieri Mă dor în continuare Iubirile de ieri și-alaltăieri Și toate celelalte
Poezie by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/15393_a_16718]
-
surîsuri O să trag, enervat, blînd în el. Nu mortal. Doar ciupindu-i urechea. Și apoi voi porni patefonul. Musafirii tăi fini, leșinîndu-mi împrejur, le-oi da-n nări cu flaconul Plin cu săruri. Oh, mă vor privi Monoclați. Ci-obosit de stafii Voi pleca în tramvaiul electric. Și-astfel vizita-mi se va sfîrși...
Vizită nervoasă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16752_a_18077]
-
surîsuri O să trag, enervat, blînd în el. Nu mortal. Doar ciupindu-i urechea. Și apoi voi porni patefonul. Musafirii tăi fini, leșinîndu-mi împrejur, le-oi da-n nări cu flaconul Plin cu săruri. Oh, mă vor privi Monoclați. Ci-obosit de stafii Voi pleca în tramvaiul electric. Și-astfel vizita-mi se va sfîrși...
Vizită nervoasă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16646_a_17971]
-
fantomă era, în realitate, o pată de igrasie pe zid, un reflex luminos între oglinzi paralele. încât se știe că sunt, și chiar într-un număr considerabil, însă nimeni, nimeni nu poate aduce dovada. Ca să nu mai vorbim de strigoi, stafii, vampiri, egregorii. Sunt, și ne dau cu tifla. Noi nu vom mai fi, ele vor rămâne. în mediul diurn, o lume întreagă, bărbați, femei, procurori, toate cele trei sexe, caută pretutindeni, cu disperată obstinație, iar cei mai mulți înnebuniți, niște entități de
Nimeni nu vă vrea răul by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11129_a_12454]
-
prin culori se potrivește cu peisajul. Două planuri diferite, unul filmat color, altul alb-negru și foarte granulat. Cel color, cu o paletă cromatică crudă, și prezent desfășoară o poveste a răzbunării, în care victima agresiunii inițiale se dovedește a fi stafie. Mai exact, a unui puști dezabilitat sinucis din cauza unor umilințe și abuzuri sexuale (planul alb-negru) la care îl supuseseră băieții răi ai unui orășel din Derbyshire. Problema este că începi să te prinzi că e fantomă din cauza unor diferențe, mai
Cool Britannia by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11169_a_12494]
-
Stanciov. Dar pe dumneavoastră aș vrea să vă revăd aici curând și des, poate chiar duminica asta. Sper să mă simt bine către sfârșitul săptămânii. Mii de scuze și păreri de rău pentru dejunul din care făceam o sărbătoare, căci stafiei mele îi place să bântuie Mogoșoaia alături de dumneavoastră. Martha Prințesă Bibescu * Posada Prin Comarnic (Tel: Nr. 9) Prahova Sâmbătă, 19 august 1944 Se apropie sorocul, dar la ce s-or fi gândind ,conducătorii", noștri, din opoziție și guvern? După cât se
Martha Bibescu - Scrisori inedite by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11142_a_12467]
-
ai nevoie de foarte multe ca să minți că ai fost fericit. pe planetă cu vise oculte e de-ajuns să sorbim... infinit... ZMERIT că sunt flamand, sau ghetre port și frac, prin stepa asta de planeta rece, mă-nchin la stafii toate-s tot un drac; ninge sau ploua vremea noastră trece. privesc la pruncul vârstei din oglinzi și-mi spune că sunt eu o cicatrice. poete, trenul vieții nu-l mai prinzi, așa mi-a dat în bobi Euridice stejarul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
lungi până la coate. Martina și-a recunoscut bărbatul de cum acela i-a atins fruntea cu buzele. Reci ca de gheață. Ea nu s-a ferit și respirația lui i-a geruit sânii, a trecut peste gât, în sus, până la ureche. Stafia cavalerului cruciat închis în sarcofagul așezat în sacristie, i-a sărutat gura, buzele date cu ruj franțuzesc în exces. Ea știe că a fost doar o umbră a Vieții trecute. O hologramă poate. Martina mai știe că ar trebui să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
primăverii în bulbul trudit de sens urlet sau murmur, trăsură sau emul, tu za înălțată din țărână cu sânii de nori, cataractă de luceferi sau de pică. Alături o oglindă se apleacă, îți transformi precisul devenind o femeie rece, o stafie cu voalul primăverii în bulbul trudit, plutele îți cară mersul și razele spre amurg lucirea. La fel Aștept să vină ceva necunoscut aștept să se scurgă pe undeva timpul din retine timpul, cel care mă lovește lăsându-și amprentele pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
noiembrie Întâi, Lume multă, agitată. Într-un val de bucurie E Canada prinsă toată. Vălmășaguri de culori - Zi de joc și sărbătoare: Halloweenu-i nebunie Pentru mic și pentru mare. Peste tot, Dracula-n frunte - Măști din lumea cu strigoi, Cu stafii și cu vedenii Ce-și arată dinții goi. Zarvă, zarvă și iar zarvă - Cete de copii, coloane; Bat la uși și bat la porți Primesc fructe și bomboane. Simt colindul de la noi Pe sub marile căciuli. Lumea-aceasta este plină De
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
ridicat În urmă cu secole peste zdrobitura unor fortificații de Ev Mediu timpuriu. O parte din odăi, insalubre, mai erau totuși În picioare, năpădite de vegetație luxurianta și cu o fauna care Își Împărțea perfect spațiul de supraviețuire. Povești cu stafii și vampiri care se hrăneau cu sângele călătorilor ce poposeau acolo peste noapte, Inca persistau În legendele locului. Astfel se face că, prezența unei femei singure În hardughia aceea, era privită că un lucru care avea neapărat o legatura secretă
Vara Leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/99_a_392]
-
chef, de e zi, de e noapte, Isi dezmorțește degetele În clape. Îl auzi? Un nebun, le cântă cucuvelelor! Mărțina da din cap cu un fel de Înțelegere infantilă. S-a liniștit. Ar trebui să se liniștească. Acolo nu există stafii. Sunt numai oameni că ea, ca paznicul, tot înși din carne și sânge. De acum, ascultă fără interes, cum organistul duce acordajul până la capăt, apoi, intervine cu acel melanj de polifonie și messă medievală. Muzică de slavă crește În amplitudine
Vara Leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/99_a_392]
-
incertitudinea, frica de toate și mai ales rușinea față de sine, nu se mai gândește la psihoza care a bântuit-o În ultimele zile. O, da, sigur că este obosită și stânjenita de cum s-a purtat. Prostește. Auzi, să iubească o stafie?!! Fie ea, stafia, chiar și a unui cavaler cruciat, din vechime... Ce caut aici?! În subconștient știe ce căuta, dar nu vrea să-și răspundă. Trupul fizic nu-i mai face față spiritului, acelui liant care o ține cu carnea
Vara Leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/99_a_392]
-
toate și mai ales rușinea față de sine, nu se mai gândește la psihoza care a bântuit-o În ultimele zile. O, da, sigur că este obosită și stânjenita de cum s-a purtat. Prostește. Auzi, să iubească o stafie?!! Fie ea, stafia, chiar și a unui cavaler cruciat, din vechime... Ce caut aici?! În subconștient știe ce căuta, dar nu vrea să-și răspundă. Trupul fizic nu-i mai face față spiritului, acelui liant care o ține cu carnea Încă pe oase
Vara Leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/99_a_392]
-
uralele susținătorilor. Vicepreședintele PSD a precizat că celor de la PDL trebuie să li se spună că nu mai au ce căuta în București timp de zece ani. „Am trăit cu frică, am trăit cu tot felul de grupuri, ca niște stafii. Singurul grup adevărat e conducerea USL care pornește din București cu prim-ministru Victor Ponta și viitorul președinte al României, Crin Antonescu. Să le spunem celor de la PDL că timp de zece ani nu mai au ce căuta în București
Vanghelie: Lui Băsescu să i se spună că viitorul premier e Victor Ponta by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/41187_a_42512]
-
începutul secolului al nouăsprezecelea, când, în spațiul romanului și povestirii senzaționaliste, se petrecea adeseori fenomenul „amestecul dintre investigația polițistă și detecție” (Worthington, 2005: 143). Nu trebuie să ne mire că lecturile recente îi așază în același plan pe „văzătorii de stafii, detectivi și spiritualiști” (Smajic, 2010). În anii 1930, termenii erau ușor modificați, dar neadecvarea continua să reprezinte un factor inhibitor. Scriitorul era prins în capcana ambiției de a se sustrage etichetărilor negative, construindu-și propriile poetici și încercând să arunce
Detectivi în iarnă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4068_a_5393]
-
mă interesa să profit de bătrâna vorbăreață și să aflu mai multe. Până atunci nu avusesem nici cea mai vagă idee, cu cine semănam de fapt și că lumea se închina văzându-mă, ca atunci când le ieșea în cale o stafie! Adică eu, eram considerată un fel de reîncarnare a sărmanei preotese moarte. Îmi zic în sinea mea, că ar fi momentul să aflu mai multe despre această poveste și am decis să încerc să aflu de la bătrână. Mă dau mai
INGRID(6)- FRAGMENT (DEDICAT SĂRBĂTORII RUSALIILOR) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373608_a_374937]