325 matches
-
presare; mașini-unelte (inclusiv prese) pentru prelucrarea metalelor prin curbare, pliere, îndreptare, aplatizare, forfecare, perforare, crestare; prese pentru prelucrarea metalelor sau a carburilor metalice, altele decât cele de mai sus: 8462.10 - Mașini (inclusiv prese) de forjat sau stanțat și ciocăne, stanțe, capete de presare: 8462.10.10 -- Cu comandă numerică p/st 20 8462.10.90 -- Altele p/st 20 - Mașini (inclusiv prese) de curbat, pliat, îndreptat, aplatizat: 8462.21 -- Cu comandă numerică: 8462.21.05 --- De tipul celor utilizate în
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 204 din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova 1. Drăguț Elisabeta 2. Cerga Constantin 3. Budiana Nicolae 4. Mirea Valerica 5. Sandu Ioana 6. Ștefan Tudorel 7. Scarlat Cristina 8. Lica Magdalena 9. Bonea Tena 10. Jieanu Marin 11. Dinculescu Claudiu-Mirel 12. Stanța Doina 13. Kelemen Robert 14. Nichita Carmen 15. Crăciunescu Narcisa-Anca 16. Niculeanu Eugen 17. Rogoveanu Emilia 18. Rădulescu Maria-Gabriela 19. Cristea Adrian-Flavius 20. Rogoveanu Marin 21. Micu Cristinel 22. Moța Gheorghe Emil 23. Popescu Vasile 24. Udroiu Vasile 25. Volintiru
DECRET nr. 602 din 28 iunie 2002 privind conferirea Diplomei "Meritul judiciar" unor magistraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143125_a_144454]
-
pictor renascentist timpuriu, cel mai valoros reprezen‑ tant al pictorilor de inspirație sacră din Quattrocento. Este menționat în lucrarea lui Giorgio Vasari, Viețile artiștilor, ca având un talent rar și desăvârșit. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 106 stanței Tatălui, strălucire fără hotar și niciodată umbrită a vieții veșnice 91. Sfânta Tereza de Avila a fost fascinată de frumusețea feței lui Cristos: cum ochii sunt fereastra sufletului, sfânta Tereza era fascinată în primul rând de ochii lui Isus care
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
scrisoare Sfântul Părinte a voit să se plaseze pe calea dialogu‑ lui bisericii cu artiștii care în cei două mii de ani de istorie nu s‑a întrerupt niciodată: este vorba despre un dialog care nu este dictat numai de circum‑ stanțe istorice sau motive funcționale, ci este înrădăcinat în însăși esența fie a experienței religioase, fie a creației artistice. Primele pagini ale bibliei îl pre‑ zintă pe Dumnezeu ca pe un model exemplar al oricărei persoane care reali‑ zează o lucrare
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
pictor renascentist timpuriu, cel mai valoros reprezen‑ tant al pictorilor de inspirație sacră din Quattrocento. Este menționat în lucrarea lui Giorgio Vasari, Viețile artiștilor, ca având un talent rar și desăvârșit. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 106 stanței Tatălui, strălucire fără hotar și niciodată umbrită a vieții veșnice 91. Sfânta Tereza de Avila a fost fascinată de frumusețea feței lui Cristos: cum ochii sunt fereastra sufletului, sfânta Tereza era fascinată în primul rând de ochii lui Isus care
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
scrisoare Sfântul Părinte a voit să se plaseze pe calea dialogu‑ lui bisericii cu artiștii care în cei două mii de ani de istorie nu s‑a întrerupt niciodată: este vorba despre un dialog care nu este dictat numai de circum‑ stanțe istorice sau motive funcționale, ci este înrădăcinat în însăși esența fie a experienței religioase, fie a creației artistice. Primele pagini ale bibliei îl pre‑ zintă pe Dumnezeu ca pe un model exemplar al oricărei persoane care reali‑ zează o lucrare
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
sărbătorit în 1946 la împlinirea a 65 de ani, în cuvântul de mulțumire subliniază că unul dintre motivele pentru care este apreciat este acela de a fi poetizat "muma proletară". Este, de asemenea, și perioada în care îi apare volumul Stanțe burgheze. Se mai păstrează tehnica refrenului, versul liber, sincopat, citadinul aflat în centrul universului liric. Versurile devin eliptice, se constituie din lungi enumerații din care adesea verbele lipsesc, astfel încât devine dificil de lămurit dacă poetul respinge cu toată ființa poezia
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
întreține stările elegiace. La el, clavirul, violina, vioara, harmoniile, flașnetele, piculinele, trompetele cel mai adesea „plîng”, care „trist”, care „sentimental”, care „cavernos”. Instrumentele sînt uzate, dezacordate: clavirul e „prăfuit”, scripca e „înnegrită”, orga e „stricată”, caterinca e „veche”, „hodorogită”. Odată cu Stanțe burgheze (și după acestea) climatul muzicii evocate de Bacovia se schimbă. A dispărut „muzica de toamnă”, exasperantă. Au dispărut clavirele, caterincile, flașnetele. A rămas vioara, partenerul său în singurătate, instrumentul care îl leagă de trecut și au apărut acordeonul, ghitara
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
experiența „cabinetelor particulare” frecventate în adolescență. Așteptarea îl „înfiorează”, anticipînd plăcerea simțurilor: „Ca de plăceri să tremuri...”8) Simțurile sînt cele care definesc „iubirea”. Carnea prevalează asupra spiritului. Undeva, un vers amintește de „tarea iubire” de odinioară, care, în epoca Stanțelor burgheze, „numai poetică [adică subiect de poezie - n. m.] a devenit”9). Echivoc, „tare” nu se referă la intensitatea participării sufletești, ci pur și simplu la vigoare. „Blîndul” Bacovia gîndea lucrurile nu o dată, inclusiv în acest domeniu, cu violență. Cititor
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de economie politică predat, la Facultatea de Drept din Iași, de A. C. Cuza, autorul faimosului studiu Meseriașul romîn, în care de la observații în general corecte se ajunge la concluzii catastrofice, alarmiste 4). De la poezie la reportaj După Plumb, pînă la Stanțe burgheze, volumele lui Bacovia cuprind poeme scrise la mari intervale de timp unul de altul, cîteodată de peste două decenii. Faptul acesta este derutant pentru cititorul care nu le cunoaște datările. El e înclinat să le raporteze pe toate la momentul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
o povestească. Minus dialogurile, cam îndoielnice, relatarea mi s-a părut la prima lectură a textului, și mi se pare, plauzibilă. N-am nici un argument s-o suspectez de invenție. Ea ar putea fi pusă sub semnul următoarelor versuri din „Stanță la vin”: „Amici, e ora/ Cînd vinul/ Ne-a făcut suspecți”. Iat-o, adnotată, prelucrată ușor și prescurtată pe ici-colo: „în casa familiei Neculai și Maria Pr. Cernat, în ziua aniversării zilei onomastice (adică de Sfînta Marie - n. m.), s-
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
un dor de mine” 7). O încercare „Cu cuvîntul eternitate se poate face multă retorică”, susținea Blaga. „Mai puțină poezie”, adăuga el imediat 1). Bacovia e dintre cei care au încercat. E drept, însă, că îl folosește foarte tîrziu, în Stanțe burgheze, și numai o dată: „Cîntec deasupra cetății,/ îmbătrînire?!/ Eternității i-am zis:/ La muzica asta frumoasă,/ Sunt lipsuri/ în sîngele meu”2). „Eternitate” sună, aci, familiar: ea e cerul sau, poate, neantul, încorporat de mult în sensibilitatea poetului. Blaga avea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
caiet, „inspirația” urma un proces de prelucrare literară. Dar e o mare deosebire între variantele poemelor bacoviene și cele ale altor poeți. Uneori, în cazul său, chiar denumirea de „variante” pare abuzivă. Exceptînd „Lacustră”, „Nocturnă” (Fug rătăcind în noaptea cetății), „Stanță la Bacovia” și alte cîteva, în care numărul intervențiilor e mai mare, poetul nu operează schimbări majore: schimbă un titlu cu altul, mută un cuvînt de la mijlocul versului la începutul lui, înlocuiește un verb sau o propoziție, pune un nou
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de atunci (similară cu cea de azi) sînt aceste versuri: „Vor fi acum de toate cum este orișicînd” din „Nervi de primăvară”? Sau „Mulțimea anonimă se va avea în vedere” din „Note de toamnă”? Sau acel „Deocamdată e sublim” din „Stanță”? „Sublim”, echivalent cu inexistentul, e un cuvînt compromis definitiv de Caragiale. „Călugărul-poet” „Iată călugărul-poet, prin taverne, prin turnuri...” Acesta e „dublul” lui Bacovia, un personaj misterios, prezent în „Dintr-un text comun”. Timpul în care trăiește e incert: „Mi-e
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ajutat, o anexă de lux, a devenit uzurpator. Evident, - repet -, nu fiindcă ar fi vrut aceasta. Bacovia și-a lăudat protectorul, într-un fel în care (excepție Agatha) n-a mai făcut-o cu nimeni.5) Poemul în oglindă în Stanțe burgheze, ediția a II-a, bibliofilă,1) la pagina 50, ceea ce editorul a crezut a fi o „ciornă”, e un fragment de poem scris invers, variantă la „Dialog de iarnă”, care nu se poate citi decît în oglindă. Primul vers
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
aprinde acolo un „fitil” care, după așteptările sale, ar fi trebuit să producă o explozie de „mirări...lucrative”(vorba lui), ceva de genul „Cum e posibil așa ceva?” Ce anume l-a determinat s-o facă? Citind recenta ediție bibliofilă a Stanțelor burgheze 3) el a observat că în textele reproduse există „un melanj de reguli ortografice”, respectiv al celor valabile la apariția ediției princeps (1946) cu cele intrate în vigoare în 1954. Da, așa e, deși nu peste tot! De aci
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
3 iulie 1923). Cei ce voiau reconsiderarea lui s-au oprit la lucrările sale pedagogice și didactice, interesante prin idei, dar unele scrise cam repezit. 5. Vezi: Opere, Ed. Minerva, 1978, p. 425. Poemul în oglindă 1. G. V. -Bacovia, Stanțe burgheze, Ed. Look Design, 2000. 2. Apud: Radu R. Rosetti, Corespondența generalului Cantilli, Tipografia E. Marvan, 1931, p. 17. 3. Ibidem, p. 25. Un scandal eșuat 1. Articol publicat în ,,Monitorul de Bacău”, 6, nr. 115, 21 mai 2001, p.
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
o pro-blemă de demnitate. Cerînd să fie „lăsat în secret”, uitat, Bacovia nu cere totuși nici un fel de îngăduință pentru sine. El știe că mai curînd cei care se afișează au ceva de ascuns ori de îndreptat în viața lor. Stanțe și versete e jurnalul unei lungi inactivități, în care totuși ceva se petrece: o decantare a impresiilor din realitatea imediată și, mai ales, a amintirilor despre trecutul îndepărtat. Toate cad lent, ca într-o desfrunzire de arbori sau ca într-
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ciudat aci? Primul e un cuvînt vechi, traco-dac (spune G. Mihăilă în Dicționarul său), al doilea e un neologism, de proveniență latină! Puțină mirare e îndreptățită, căci Bacovia contează doar ca poet neologistic. Ceea ce-i surprinzător în ediția bibliofilă a Stanțelor burgheze nu ține de materia volumului respectiv, ci de „poemele în oglindă”, de paginile cu desene și cu versuri aruncate „la inspirație”. Unul dintre acestea l-a entuziasmat pe Ovidiu Genaru: „Ninge ca în Petersburg”. „Auzi, bătrîne, mi l-a
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
o pagină cu exerciții de scriitură: scris drept, scris înclinat spre dreapta, înclinat spre stînga, buclat etc., și ornată cu o stea în cinci colțuri) nu apare în nici unul din poemele sale. Nu-s lămurit dacă pagina e din epoca Stanțelor burgheze, e de dinainte sau ulterioară? Singura sugestie pe care mi-o dă acest vers e că Bacovia, cunoscut ca admirator al lui Rollinat, citea, probabil, și literatură rusă, lucru care n-a fost relevat pînă acum. în 1964, cu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Scriitorilor de la Bușteni. Bacovia stătea tăcut, cu un braț atîrnînd în gol pe lîngă fotoliu. „Liniște, nu-l tulburați!’’, părea a spune Agatha, gardianca lui, care îl însoțea pretutindeni. Bacovia era incomunicabil, absent, chiar și cînd era de față. Poemul „Stanță la Bacovia” conține un singur element geografic: „Și glasuri/în văi răsunau...” Restul versurilor evocă un peisaj moral, a cărui notă dominantă o constituie buna conviețuire: „Bacovia,/Țară de încîntări/ Și viață liniștită./ Nu se discută/ De-al meu/Și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
al meu/Și de-al tău”. Nostalgia îl face pe poet idilic, colectivist. însă, aci el nu vorbește de un loc, ci de un timp: timpul cînd era tînăr, economic liber și n-avea de împărțit nimic cu nimeni. Indirect, „Stanța” sa confirmă adevărul uneia din observațiile lui Schopenhauer, anume că „Uneori credem că ne e dor de un loc îndepărtat, de fapt ne e dor de timpul ce l-am petrecut acolo”. „Țara Bacovia” e ținutul Bacăului, chiar mai puțin
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Și spune-mi de ce-i toamnă/ Și frunza de ce pică?” Iar răspunsurile le cauți nu în vreun manual științific, ci în sufletul tău. „De iubire/Natura-i statică”. Și: „Orașul, seara.../ Din statica uitării, -/Destul de frumos”. Ambele exemple sînt din Stanțe burgheze. „Static” și „statică” pătrund destul de tîrziu în poezia lui Bacovia. La fel și „mișcare”: „Război/Mișcarea popoarelor/Comerțul a-ncetat” (tot din același volum). în discursul epocii, „mișcare” intrase cu cîteva decenii mai devreme: „mișcarea populației”, „mișcarea boalelor sociale”, „mișcarea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Bacovia. La fel și „mișcare”: „Război/Mișcarea popoarelor/Comerțul a-ncetat” (tot din același volum). în discursul epocii, „mișcare” intrase cu cîteva decenii mai devreme: „mișcarea populației”, „mișcarea boalelor sociale”, „mișcarea vaccinaților” etc., întîlnite în documente din 1924. Fapt interesant, vocabularul Stanțelor burgheze e mai apropriat de perioada Primului Război Mondial decît de a celui de-Al Doilea! Nu-i exclus ca în ochii unora din ce ce vor citi acest jurnal să semăn cu zgîrcitul care adună și boabele din jurul ariei unde și-
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
natal. înțeleg acum că apropierea evenimentului a produs o rumoare specifică printre intelectualii băcăuani: se întorcea „acasă” poetul onorat de Centru! Librarii - îmi închipui - au reacționat, scoțînd din depozite sau aducînd din alte părți volume din Opere și, posibil, din Stanțe burgheze. Faptul că exemplarul despre care vorbesc are numarul 1128 mă duce, în același timp, către o constatare tristă: în trei ani (de la mijlocul lui 1944 și pînă la mijlocul lui 1947), nu se desfăcuse nici jumătate din triajul de 3226
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]