KorAP: Find »[drukola/base=stas & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...9 10 11 ...145 >

3,611 matches

Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171

cenușii solubile în apă, a cenușii insolubile în apă și a cenușii insolubile în acid clorhidric, la produsele dulci din toate categoriile (produse zaharoase, produse de ciocolată și cacao, produse de patisetie etc.). Pregătirea probei pentru analiză se face conform STAS 2213/2-68. Determinarea cenușii totale Într-o capsulă de platină (creuzet de porțelan, capsulă sau creuzet de cuarț), calcinată în prealabil până la masă constantă, se cântăresc 5...10 g din proba de analizat, cu precizie de 0,0002 g. Capsula

Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
raportate la conținutul teoretic de ulei în semințe: p = = 0,099% Aplicația 10 Să se determine calitatea de ulei ce se obține prin extracție din S = 750 kg boabe de soia cu un conținut mediu de u i = 20% ulei (STAS 3319 74). Șrotul obținut conține u f = 0,7% ulei. R : U = 145,7 kg Aplicația 11 Să se determine cantitatea de boabe soia cu un conținut mediu de ulei u i = 19% care au fost prelucrate prin extracție dacă

Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
dacă s-au obținut ulei U = 425 kg ulei. Șrotul rezultat conține 0,7% ulei. R : S = 2 306 kg Aplicația 12 Să se determine conținutul în ulei al brocănului rezultat la presarea a 1 000 kg semințe de in (STAS 196-67) cu un conținut mediu de 38% ulei. Cantitatea de ulei rezultată este de 244 kg. R : u i = 17,98 % Calcule tehnologice referitoare la obținerea uleiului prin presare și extracție La realizarea operației de extracție se cunosc: cantitatea de

Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa (2010) [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
Corola-publishinghouse/Science/558_a_1119

atenție, acuitate vizuală, exercițiu etc. (erori personale); * modelului asociat măsurandului (erori de model); * influenței mijloacelor de măsurare sau ale experimentatorului asupra măsurandului (erori de ineracțiune). În ceea ce privește erorile datorate mediului ambiant. Sunt prezentate condițiile standard de referință pentru încercări și măsurări (STAS 6300-74). Pentru influența vibrațiilor, zgomotului, iluminării, componenței aerului etc. nu sunt stabilite încă nivele de referință, deoarece nu se cunosc suficient legile după care acești factori influențează funcționarea mijloacelor de măsurare. Apariția erorilor poate fi mai mult sau mai puțin

Cântărirea în mişcare a vehiculelor by Irina Mardare (2013) [Corola-publishinghouse/Science/558_a_1119]
Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254

care: V1 - ml NaOH 0,1 N folosiți la titrarea HCl în exces; V - ml HCl adăugați inițial (50 ml); m - ml lapte (20 ml). PROBA PRACTICĂ Se cere identificarea probelor nr. 1-4 prin compararea rezultatelor analizei cenușii cu prevederile STAS din tabelul c: Tabel c Nr. Proba Cenușa totală Cenușa insolubilă în HCl % 1. Făină de grâu tip 480 Analiză cf. STAS 90-77 0,48 (c.f. STAS 90-77) 2. Făină grâu tip 780 Analiză cf. STAS 90-77 0,78

Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru (2013) [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
lapte (20 ml). PROBA PRACTICĂ Se cere identificarea probelor nr. 1-4 prin compararea rezultatelor analizei cenușii cu prevederile STAS din tabelul c: Tabel c Nr. Proba Cenușa totală Cenușa insolubilă în HCl % 1. Făină de grâu tip 480 Analiză cf. STAS 90-77 0,48 (c.f. STAS 90-77) 2. Făină grâu tip 780 Analiză cf. STAS 90-77 0,78 (c.f. STAS 90 77) 3. Boia de ardei iute Analiză cf. STAS 8613/270 8-12 (c.f. STAS 179377) 1,5-3

Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru (2013) [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
cere identificarea probelor nr. 1-4 prin compararea rezultatelor analizei cenușii cu prevederile STAS din tabelul c: Tabel c Nr. Proba Cenușa totală Cenușa insolubilă în HCl % 1. Făină de grâu tip 480 Analiză cf. STAS 90-77 0,48 (c.f. STAS 90-77) 2. Făină grâu tip 780 Analiză cf. STAS 90-77 0,78 (c.f. STAS 90 77) 3. Boia de ardei iute Analiză cf. STAS 8613/270 8-12 (c.f. STAS 179377) 1,5-3 (c.f. STAS 1793-77) 4. Piper

Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru (2013) [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
cenușii cu prevederile STAS din tabelul c: Tabel c Nr. Proba Cenușa totală Cenușa insolubilă în HCl % 1. Făină de grâu tip 480 Analiză cf. STAS 90-77 0,48 (c.f. STAS 90-77) 2. Făină grâu tip 780 Analiză cf. STAS 90-77 0,78 (c.f. STAS 90 77) 3. Boia de ardei iute Analiză cf. STAS 8613/270 8-12 (c.f. STAS 179377) 1,5-3 (c.f. STAS 1793-77) 4. Piper negru măcinat Analiză cf. STAS 9763/4, 6-75 7

Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru (2013) [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
c: Tabel c Nr. Proba Cenușa totală Cenușa insolubilă în HCl % 1. Făină de grâu tip 480 Analiză cf. STAS 90-77 0,48 (c.f. STAS 90-77) 2. Făină grâu tip 780 Analiză cf. STAS 90-77 0,78 (c.f. STAS 90 77) 3. Boia de ardei iute Analiză cf. STAS 8613/270 8-12 (c.f. STAS 179377) 1,5-3 (c.f. STAS 1793-77) 4. Piper negru măcinat Analiză cf. STAS 9763/4, 6-75 7 (c.f.STAS 9763/775) 1

Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru (2013) [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
HCl % 1. Făină de grâu tip 480 Analiză cf. STAS 90-77 0,48 (c.f. STAS 90-77) 2. Făină grâu tip 780 Analiză cf. STAS 90-77 0,78 (c.f. STAS 90 77) 3. Boia de ardei iute Analiză cf. STAS 8613/270 8-12 (c.f. STAS 179377) 1,5-3 (c.f. STAS 1793-77) 4. Piper negru măcinat Analiză cf. STAS 9763/4, 6-75 7 (c.f.STAS 9763/775) 1,4 (c.f. STAS 9763/ 775) CAPITOLUL VII DETERMINAREA GLUCIDELOR

Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru (2013) [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
480 Analiză cf. STAS 90-77 0,48 (c.f. STAS 90-77) 2. Făină grâu tip 780 Analiză cf. STAS 90-77 0,78 (c.f. STAS 90 77) 3. Boia de ardei iute Analiză cf. STAS 8613/270 8-12 (c.f. STAS 179377) 1,5-3 (c.f. STAS 1793-77) 4. Piper negru măcinat Analiză cf. STAS 9763/4, 6-75 7 (c.f.STAS 9763/775) 1,4 (c.f. STAS 9763/ 775) CAPITOLUL VII DETERMINAREA GLUCIDELOR DIN SUBSRATURILE ALIMENTARE Glucidele reprezintă peste

Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru (2013) [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
48 (c.f. STAS 90-77) 2. Făină grâu tip 780 Analiză cf. STAS 90-77 0,78 (c.f. STAS 90 77) 3. Boia de ardei iute Analiză cf. STAS 8613/270 8-12 (c.f. STAS 179377) 1,5-3 (c.f. STAS 1793-77) 4. Piper negru măcinat Analiză cf. STAS 9763/4, 6-75 7 (c.f.STAS 9763/775) 1,4 (c.f. STAS 9763/ 775) CAPITOLUL VII DETERMINAREA GLUCIDELOR DIN SUBSRATURILE ALIMENTARE Glucidele reprezintă peste 50 % din substanța uscată a plantelor

Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru (2013) [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
tip 780 Analiză cf. STAS 90-77 0,78 (c.f. STAS 90 77) 3. Boia de ardei iute Analiză cf. STAS 8613/270 8-12 (c.f. STAS 179377) 1,5-3 (c.f. STAS 1793-77) 4. Piper negru măcinat Analiză cf. STAS 9763/4, 6-75 7 (c.f.STAS 9763/775) 1,4 (c.f. STAS 9763/ 775) CAPITOLUL VII DETERMINAREA GLUCIDELOR DIN SUBSRATURILE ALIMENTARE Glucidele reprezintă peste 50 % din substanța uscată a plantelor (cele mai răspândite sunt poliglucidele, amidonul și celuloza

Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru (2013) [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
78 (c.f. STAS 90 77) 3. Boia de ardei iute Analiză cf. STAS 8613/270 8-12 (c.f. STAS 179377) 1,5-3 (c.f. STAS 1793-77) 4. Piper negru măcinat Analiză cf. STAS 9763/4, 6-75 7 (c.f.STAS 9763/775) 1,4 (c.f. STAS 9763/ 775) CAPITOLUL VII DETERMINAREA GLUCIDELOR DIN SUBSRATURILE ALIMENTARE Glucidele reprezintă peste 50 % din substanța uscată a plantelor (cele mai răspândite sunt poliglucidele, amidonul și celuloza). În organismele animale conținutul glucidelor este mai

Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru (2013) [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
Boia de ardei iute Analiză cf. STAS 8613/270 8-12 (c.f. STAS 179377) 1,5-3 (c.f. STAS 1793-77) 4. Piper negru măcinat Analiză cf. STAS 9763/4, 6-75 7 (c.f.STAS 9763/775) 1,4 (c.f. STAS 9763/ 775) CAPITOLUL VII DETERMINAREA GLUCIDELOR DIN SUBSRATURILE ALIMENTARE Glucidele reprezintă peste 50 % din substanța uscată a plantelor (cele mai răspândite sunt poliglucidele, amidonul și celuloza). În organismele animale conținutul glucidelor este mai redus, între 1-5 %, cele mai răspândite fiind

Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru (2013) [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
deformare a glutenului, în milimetri 0,065 = constanta convențională. PROBA PRACTICĂ Se cere verificarea conformității probelor de făină de grâu pentru panificație de tip 480 (făină albă), 780 (făină intermediară), 130 (făină neagră) prin compararea valorilor determinărilor proprii cu prevederile STAS 877/88 din tabelul d: ÎNTREBĂRI ȘI PROBLEME 1. Să se scrie ecuațiile reacțiilor chimice pentru decarboxilarea aminoacizilor proteinogeni. 2. Să se scrie ecuațiile reacțiilor chimice pentru principalele tipuri de dezaminare a aminoacizilor proteinogeni. 3. Să se scrie ecuațiile reacțiilor

Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru (2013) [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
pentru determinarea acidității globale (titrabilă) este metoda Thörner, exprimată în grade de aciditate (°T). Metoda are ca principiu de bază neutralizarea acidului lactic rezultat din fermentația bacteriană a lactozei cu NaOH 0,1N, formând lactatul de sodiu și apa. Conform STAS limita admisă este cuprinsă între 15 și 19°T. Aciditatea laptelui se modifică în stările inflamatorii ale glandei mamare și prin adăugarea de substanțe conservante sau neutralizante în lapte. Determinarea acidității laptelui se poate face prin mai multe metode cantitative

Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru (2013) [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
Corola-publishinghouse/Science/314_a_634

2000 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și preparatelor chimice periculoase; Ordonanța de urgență a Guvernului României nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și preparatelor chimice periculoase; SR 13253/1996 Ambalaje. Etichetarea substanțelor și produselor chimice periculoase; STAS 5055/1/1991 Ambalaje. Marcarea încărcaturilor; STAS 5055/2/1991 Ambalaje. Simboluri grafice de avertizare; STAS ISO 780/1991 Ambalaje. Simboluri grafice referitoare la manipularea marfurilor. Reguli privind desfășurarea lucrărilor de laborator și protecția muncii Pentru a efectua lucrările practice

Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
și preparatelor chimice periculoase; Ordonanța de urgență a Guvernului României nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și preparatelor chimice periculoase; SR 13253/1996 Ambalaje. Etichetarea substanțelor și produselor chimice periculoase; STAS 5055/1/1991 Ambalaje. Marcarea încărcaturilor; STAS 5055/2/1991 Ambalaje. Simboluri grafice de avertizare; STAS ISO 780/1991 Ambalaje. Simboluri grafice referitoare la manipularea marfurilor. Reguli privind desfășurarea lucrărilor de laborator și protecția muncii Pentru a efectua lucrările practice în laboratorul de chimie anorganică studenții sunt

Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
României nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și preparatelor chimice periculoase; SR 13253/1996 Ambalaje. Etichetarea substanțelor și produselor chimice periculoase; STAS 5055/1/1991 Ambalaje. Marcarea încărcaturilor; STAS 5055/2/1991 Ambalaje. Simboluri grafice de avertizare; STAS ISO 780/1991 Ambalaje. Simboluri grafice referitoare la manipularea marfurilor. Reguli privind desfășurarea lucrărilor de laborator și protecția muncii Pentru a efectua lucrările practice în laboratorul de chimie anorganică studenții sunt obligați să cunoască regulamentul de funcționare al laboratorului, măsurile

Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
Corola-publishinghouse/Science/314_a_635

2000 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și preparatelor chimice periculoase; Ordonanța de urgență a Guvernului României nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și preparatelor chimice periculoase; SR 13253/1996 Ambalaje. Etichetarea substanțelor și produselor chimice periculoase; STAS 5055/1/1991 Ambalaje. Marcarea încărcaturilor; STAS 5055/2/1991 Ambalaje. Simboluri grafice de avertizare; STAS ISO 780/1991 Ambalaje. Simboluri grafice referitoare la manipularea marfurilor. Reguli privind desfășurarea lucrărilor de laborator și protecția muncii Pentru a efectua lucrările practice

Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
și preparatelor chimice periculoase; Ordonanța de urgență a Guvernului României nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și preparatelor chimice periculoase; SR 13253/1996 Ambalaje. Etichetarea substanțelor și produselor chimice periculoase; STAS 5055/1/1991 Ambalaje. Marcarea încărcaturilor; STAS 5055/2/1991 Ambalaje. Simboluri grafice de avertizare; STAS ISO 780/1991 Ambalaje. Simboluri grafice referitoare la manipularea marfurilor. Reguli privind desfășurarea lucrărilor de laborator și protecția muncii Pentru a efectua lucrările practice în laboratorul de chimie anorganică studenții sunt

Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
României nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și preparatelor chimice periculoase; SR 13253/1996 Ambalaje. Etichetarea substanțelor și produselor chimice periculoase; STAS 5055/1/1991 Ambalaje. Marcarea încărcaturilor; STAS 5055/2/1991 Ambalaje. Simboluri grafice de avertizare; STAS ISO 780/1991 Ambalaje. Simboluri grafice referitoare la manipularea marfurilor. Reguli privind desfășurarea lucrărilor de laborator și protecția muncii Pentru a efectua lucrările practice în laboratorul de chimie anorganică studenții sunt obligați să cunoască regulamentul de funcționare al laboratorului, măsurile

Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
Corola-publishinghouse/Science/83215_a_84540

energia este cedată motorului hidraulic (MH). Parametrii energiei hidraulice obținuți la pompă, Qp și pp, sunt adaptați cerințelor de la motor, Qm și pm, prin aparatura de distribuție, reglare și protecție (ADRP). În schemele hidraulice de acționare se utilizează semne convenționale (STAS 7145-86) pentru reprezentarea elementelor care compun schema. Semnele convenționale sunt grupate în următoarele categorii : 1. Mașini hidraulice: 1.1. Pompe 1.2. Motoare 1.3. Pompă - Motor. 2. Aparate pentru distribuție și reglare discontinuă a debitului. 3. Aparate pentru reglarea

Ac?iuni hidraulice pneumatice by Irina Ti?a, Irina Mardare (2014) [Corola-publishinghouse/Science/83215_a_84540]
Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237

informații. * Cititorul / beneficiarul / utilizatorul nu mai este un auxiliar al procesului, ci devine un element central 28. Enumerați câteva noțiuni noi cu care lucrează catalogatorul în prelucrarea informatizată! R: Prelucrarea informatizată presupune, din partea catalogatorului, o bună cunoaștere nu numai a stasurilor utilizate în prelucrarea tradițională, dar și un bagaj de cunoștințe noi informatice folosit în prelucrarea resurselor informaționale. Sunt stasuri sau părți din stasuri preluate de soft [punctuația ISBD(M), intercalarea (parțial)], dar apar și noțiuni noi cu care catalogatorul va

Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu (2012) [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]