9,717 matches
-
intră în competența de soluționare a instanței de contencios constituțional, care, potrivit art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea acesteia, asigură controlul de constituționalitate prin raportare la prevederile Legii fundamentale. Curtea a statuat în jurisprudența sa că nu intră în atribuțiile sale cenzurarea aplicării legii de instanțele de judecată, controlul judecătoresc realizându-se, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituție, "(...) prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269196_a_270525]
-
doua din Legea nr. 176/2010 instituie reguli specifice referitoare la ocuparea funcțiilor eligibile. Astfel, interdicția de a mai ocupa aceeași funcție eligibilă pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului reprezintă o sancțiune cu natură juridică distinctă, Curtea statuând că reglementarea supusă controlului de constituționalitate se integrează scopului legii - asigurarea integrității și transparenței în exercitarea funcțiilor și demnităților publice și prevenirea corupției instituționale, fără a încălca art. 53 din Constituție. De altfel, potrivit art. 16 alin. (3) din Constituție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279753_a_281082]
-
aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1)." ... Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea constată că prin Decizia nr. 245 din 10 mai 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 612 din 14 iulie 2005, a statuat că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice este constituțională în integralitatea sa. Pentru a pronunța această soluție, Curtea a reținut că din expunerea de motive la proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței criticate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182081_a_183410]
-
dramatice, vizibile pe toate drumurile țării. Promovarea în regim de urgență este determinată, nu în ultimul rând, și de necesitatea îndeplinirii, la termenele convenite, a angajamentelor asumate de România în procesul de armonizare a legislației românești cu aquis-ul comunitar". Cele statuate prin decizia menționată își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să justifice schimbarea jurisprudenței în materie. Cât privește susținerea referitoare la necesitatea motivării urgenței în cuprinsul ordonanței, dispozițiile art. 114 alin. (4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182081_a_183410]
-
Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor], să soluționeze dosarele deja înregistrate, este de natură să asigure un cadru legal apt să dea eficiență dreptului de proprietate recunoscut persoanelor îndreptățite. 21. În același timp, Curtea reține că termenele stabilite dau expresie celor statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Hotărârea-pilot din 12 octombrie 2010, pronunțată în Cauza Maria Atanasiu și alții împotriva României, în sensul necesității implementării unor măsuri de natură să urgenteze soluționarea cererilor vizând măsurile reparatorii pentru imobilele preluate abuziv
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263798_a_265127]
-
neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia". În jurisprudența sa, Curtea a statuat că "legătura cu soluționarea cauzei" presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263798_a_265127]
-
martie 2008, hotărârea comisiei a fost redactată la data de 14 ianuarie 2009 și a fost comunicată la 27 februarie 2009. În sprijinul argumentelor sale invocă jurisprudența Curții Constituționale, ca, de exemplu, Decizia nr. 208/2000 în care s-a statuat că termenele legale lungi pentru procedura prealabilă sesizării instanței contravin exigenței constituționale a termenului rezonabil. În continuare, autorul excepției susține că textele de lege criticate contravin art. 21 alin. (4) din Constituție, întrucât jurisdicția administrativă în fața comisiei de examinare nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231973_a_233302]
-
sarcina agentului-constatator. Așa fiind, dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 dau expresie principiului egalității armelor, fiind în concordanță cu exigențele impuse de principiul egalității în fața legii. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții, cele statuate prin decizia menționată, cu privire la Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 în integralitatea sa, sunt valabile, având în vedere substanța criticii de neconstituționalitate, și în prezenta cauză. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182040_a_183369]
-
muncă și în funcție, sunt aplicate două sisteme de salarizare paralele, fiind încălcat, astfel, principiul constituțional al egalității în drepturi prevăzut la art. 16 din Legea fundamentală, prevederile constituționale ale art. 4 și, totodată, dreptul la muncă și protecție socială statuat la art. 41 din Constituție. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal opinează că textele criticate sunt neconstituționale în măsura în care salariul/indemnizația calculată potrivit acestora este mai mică decât cea calculată conform dispozițiilor Legii nr. 330
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243949_a_245278]
-
condiții identice de vechime în muncă și în funcție, sunt aplicate două sisteme de salarizare paralele, fiind încălcate, în acest fel, prevederile constituționale ale art. 4 referitor la unitatea poporului și egalitatea între cetățeni și dreptulla muncă și protecție socială, statuat la art. 41 din Constituție. Curtea apreciază, totodată, că dispozițiile art. 6 din Legea nr. 285/2010 nu contravin nici principiului constituțional al egalității în drepturi prevăzut la art. 16, întrucât acestea se aplică în mod nediscriminatoriu întregului personal plătit
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243949_a_245278]
-
împotriva rezoluției sau a ordonanței procurorului de netrimitere în judecată (cum este și regula potrivit căreia singurele probe admise sunt înscrisurile noi) este realizată de legiuitor în exercitarea competenței sale constituționale și nu încalcă liberul acces la justiție, Curtea Constituțională statuând în acest sens că "legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, ca și modalitățile de exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului acces la justiție presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a utiliza aceste proceduri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162484_a_163813]
-
mai pronunțat asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedură penală prin Decizia nr. 354 din 23 septembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 959 din 19 octombrie 2004, statuând că aceste dispoziții sunt constituționale. Atât considerentele, cât și soluția pronunțată în această decizie își păstrează valabilitatea și în cauza de față, neintervenind elemente noi de natură să ducă la reconsiderarea jurisprudenței Curții. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162484_a_163813]
-
judecată să fie trasă la răspundere penală, considerând-o, în acest fel, vinovată de săvârșirea infracțiunilor reținute în actul de sesizare a instanței. În aceste condiții persoana trimisă în judecată este prezumată a fi vinovată, situație ce încalcă principiul constituțional statuat la art. 23 alin. (11) din Constituție. Se arată că, de altfel, dacă persoana în cauză ar fi prezumată a fi nevinovată, procurorul ar face aplicarea prevederilor art. 10 alin. (1) lit. d) și e) din Codul de procedură penală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260727_a_262056]
-
României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013. Având însă în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a statuat că sintagma "în vigoare" din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260727_a_262056]
-
29 noiembrie 2005 , Curtea a constatat că prerogativele încredințate procurorului de către legiuitor, privind administrarea și aprecierea probelor în cursul urmăririi penale, reprezintă o expresie a rolului Ministerului Public stabilit de prevederile art. 131 din Constituție. Prin aceeași decizie, Curtea a statuat că, potrivit Legii fundamentale, Ministerul Public este o parte componentă a autorității judecătorești, și nu a puterii executive sau a administrației publice și că, în calitatea sa de reprezentant al intereselor generale ale societății și de apărător al ordinii de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260727_a_262056]
-
unui asemenea efect. Prin urmare, Legea nr. 77/2016 nu se aplică unui efect viitor al unei situații juridice născute anterior, ci înseși situației juridice trecute atașându-i un veritabil nou efect. Faptul că principiul neretroactivității legii civile a fost statuat prin voința legiuitorului constituant în chiar textul Constituției, nu îi permite legiuitorului ordinar să îi modifice voința manifestată chiar prin norme imperative, pentru a modifica situații juridice din trecut. 37. Prin analizarea dispozițiilor Legii nr. 77/2016 se ajunge la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279155_a_280484]
-
cu dispozițiile Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 din 26 iunie 2015, lege care încă nu a intrat în vigoare. Însă, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat în mod constant că nu se poate pronunța asupra neconcordanțelor dintre diferite norme juridice, ci numai asupra înțelesului dispozițiilor legale criticate în raport cu prevederile și principiile constituționale. De exemplu, prin Decizia nr. 495 din 16 noiembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279155_a_280484]
-
drept garanție. În ceea ce privește încălcarea art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în fața legii, Curtea reține că prin Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, a statuat că principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. În consecință, un tratament diferit nu poate fi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279155_a_280484]
-
de contractul de credit, să continue. Nici executarea de bunăvoie, nici cea silită a obligațiilor rezultate din contractul de credit nu presupune ruinarea debitorului în cazul intervenirii unei impreviziuni în executarea acestuia. 126. Mai mult, Curtea, în jurisprudența sa, a statuat că suspendarea executărilor silite în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279155_a_280484]
-
prin raportare la celelalte dispoziții legale criticate, Curtea reține că în jurisprudența sa (a se vedea Decizia nr. 270 din 7 mai 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 28 iulie 2014, paragraful 19) a statuat că, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituție, legiuitorul este în drept să stabilească conținutul și limitele dreptului de proprietate. De principiu, aceste limite au în vedere obiectul dreptului de proprietate și atributele acestuia și se instituie în vederea apărării intereselor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279155_a_280484]
-
să nu fie anihilat complet dreptul de proprietate (în acest sens, a se vedea și Decizia nr. 19 din 8 aprilie 1993 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 24 mai 1993). De asemenea, Curtea a statuat prin Decizia nr. 59 din 17 februarie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 9 martie 2004, că, în temeiul art. 44 din Constituție, legiuitorul ordinar este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279155_a_280484]
-
nici măcar limitarea dreptului de proprietate. 129. Cu privire la art. 148 alin. (2) și (4) din Constituție, prin Decizia nr. 668 din 18 mai 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 8 iulie 2011, Curtea Constituțională a statuat că folosirea unei norme de drept european în cadrul controlului de constituționalitate ca normă interpusă celei de referință implică o condiționalitate cumulativă: pe de o parte, această normă să fie suficient de clară, precisă și neechivocă prin ea însăși sau înțelesul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279155_a_280484]
-
examenului de capacitate. Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât dispozițiile criticate nu instituie un tratament discriminatoriu între candidații admiși și candidații respinși la examenul de capacitate, deoarece aceștia se află în situații juridice distincte. Așa cum a statuat în mod constant Curtea Constituțională, principiul egalității nu înseamnă uniformitate, astfel încât, la situații diferite, tratamentul juridic nu poate fi decât diferit. Cu privire la accesul liber la justiție, apreciază că dispozițiile criticate nu conțin norme restrictive privind exercitarea acestui drept de către persoanele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155638_a_156967]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012, a luat în considerare și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene în domeniul libertății de a presta servicii. Cu acel prilej, Curtea a reținut că jurisprudența europeană statuează, în esență, următoarele: - în domeniul reglementării jocurilor de noroc, statele membre dispun de o marjă foarte largă de acțiune; - obiectivul principal urmărit de reglementarea națională trebuie să fie lupta împotriva criminalității, mai precis protecția consumatorilor de jocuri de noroc împotriva
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248516_a_249845]
-
fiecare persoană care intră în cazinou, indiferent dacă aceasta participă ori nu la jocurile de noroc, sau de la jucători în cazul jocurilor de noroc de tipul slot-machine. În ceea ce privește raportarea la prevederile constituționale ale art. 56, Curtea reține, astfel cum a statuat în jurisprudența sa constantă, că regula generală în materia impozitelor și taxelor este cuprinsă în art. 139 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia "Impozitele, taxele și orice alte venituri ale bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248516_a_249845]