1,130 matches
-
nu născut din libertate. Din contra, modul devenit solid și care revine, mod în cari escelează în recitațiune și în mișcările corpului oarecari forme individuale, pe acela-l indicăm noi ca pe maniera reprezintatorului. Pentru că e un mod de espresiune stereotip, de aceea și turbură întotdeuna curățenia unui caracter și se prezintă ca o trăsură desfigurantă în întregul tabloului. O manieră în sine cât de ne-nsemnată poate să-l lipsească pe reprezintator de-ntreg triumful jocului său, și asta mai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
încredințată de către domnul Pickwick o misiune privată delicată și importantă (Documentele postume ale clubului Pickwick, cap. XXXVII). Formula narativă "arată cum", care semnalează narațiunea, își păstrează funcția de semnalare chiar și atunci cînd este prescurtată la "cum". Titlul de capitol stereotip din romanele timpurii care încep cu "Wie/Comment/How/Cum" este urmat, aproape fără excepție, de timpul trecut. Majoritatea titlurilor de capitol din Gargantua și Pantagruel încep cu termenul Comment și, în consecință, sînt aproape întotdeauna la timpul trecut: Cum
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
întîi la un narator, de la șase chiar pe prima pagină pînă la zero în cele șapte pagini ale ultimului capitol, pe lîngă încheierea aproape ritualică: "Domnul să fie cu noi toți". Un tipar narativ poate de asemenea deriva din recurența stereotipă a unui anumit contur al profilului narativ. Profilul care se nivelează către finalul unei povestiri este un astfel de tipar. O anumită regularitate la nivelul alternării părților narative și a fragmentelor dialogate poate de asemenea fi considerată un tipar al
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
analiza romanului Ulise, poate fi aplicată, de asemenea, operei lui Thomas Mann. Francis Bulhof a întreprins acest experiment interesant în studiul său asupra romanului Muntele vrăjit 412. Bulhof explică utilizarea atributivă a unor noțiuni, motive, formulări ciudate sau expresii conversaționale stereotipe ca pe o serie de trăsături deosebite ale mai multor personaje ficționale și, probabil, ale naratorului, fără ca o comunicare relevantă să aibă loc între persoanele în discuție. El denumește acest fenomen transpersonalizare. Transpersonalizarea înseamnă participarea unei conștiințe individuale la o
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
s-ar spune, să trăiască ultimele momente ale persoanei muribunde, poate fi eficientă. Posibilitățile de a face dreptate individualității personajului la persoana întîi în acest moment decisiv sînt limitate, în orice caz. Dispariția graduală a conștiinței presupune ușor niște trăsături stereotipe într-o astfel de prezentare. Un anumit disconfort cu privire la această situație pare să fi fost cauza criticii pe care Booth o face finalului monologului interior al lui Schnitzler, în Fräulein Else: "Greșeala lui Schnitzler din Fräulein Else nu este, desigur
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
bătrâni, izolați). Reprezentări, stereotipuri despre români Accesând în continuare o perspectivă mai largă, cea a percepției pe care o au subiecții din cele două sate despre români în general, este nevoie să introducem în discuție conceptele de reprezentare, imagine ideală, stereotip (Neculau, 1997). Și aceasta pentru că, în momentul în care formulăm o solicitare de genul " Descrieți în câteva cuvinte românii, așa cum îi vedeți dumneavoastră" (întrebare deschisă), răspunsurile primite vor construi fie o imagine ideală a românilor, fie una stereotipică. Pentru subiecții
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ca În final să se ajungă din nou la un ritm Încetinit. În ansamblu, este de dorit un ritm corespunzător care să permită și receptarea problemelor mai dificile. Este absolut necesar să se evite Încălcarea regulilor gramaticale, cuvintele parazite, expresiile stereotipe, golurile de explicație, alegerea accidentală a materialului faptic, a exemplelor, ca și digresiunile abundente, cu intenții explicative, care până la urmă abat atenția de la firul logic, Îngreuind Înțelegerea materialului și consumând timp. Trecerea de la o idee principală la alta să fie
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ați avut?” sau reproductiv-cognitive, de tipul „care este?”, „care sunt?”, „ce?”, „cine?”, „când?”. În schimb, cele care solicită gândirea productivă, așa-numitele Întrebări productiv-cognitive de tipul „de ce?” ocupă un loc destul de modest (Palmade, 1975). Și cu totul neavenite sunt Întrebările stereotipe, de tipul „Ce ați avut pentru astăzi?”, „Cu ce ne-am ocupat data trecută?”, „Până unde am ajuns ora trecută?” ș.a. La concluzii asemănătoare au ajuns și alți cercetători. W.D. Floyd (1960) Învederează existența unui dezechilibru Între Întrebările de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și se propun soluții diferite, altele decât cele imaginate de unii sau de alții. Aceasta Îi obligă să recunoască diferite perspective posibile, să găsească corelații, să Întrevadă diferite căi de soluționare etc., ceea ce previne formarea unor deprinderi intelectuale rigide și stereotipe sau false absolutizării (Piaget, 1972, pp. 78, 118). Așa cum arată numeroasele cercetări din ultimele decenii (Al.Roșca, D. Barnlund, B.E. Collins, H. Guetzkow, G. Ekman, J.O. Morrissette, C.W. Crannell, S.A. Switzer, G. de Montmollin, D.M. Goodacre, L.R. Hoffman
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
să treacă cu ușurință de la o tehnică la alta, să folosească prin alternanță diferitele tehnici de accelerare sau de Încetinire a ritmului lecturii În timp și În loc, după cum o cere succesiunea sarcinilor de Învățare, ceea ce ar preveni practica unor tehnici stereotipe sau rudimentare de citire și recitire a lecției din manual până la reținerea ei (uneori pe de rost). f) Educarea lecturiitc " f) Educarea lecturii" Simpla inițiere a elevilor În cunoașterea și folosirea curentă a diferitelor tehnici de lectură, În funcție de specificul materiei
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de construcție, de elaborare a unor noi acțiuni sau forme comportamentale. Cu atât mai mult Învățarea devine formală, atunci când exercițiul se reduce la o receptare repetată În mod mecanic a regulilor, a legilor, a definițiilor de Învățat sau la aplicarea stereotipă a acțiunilor date etc., la Însușirea lor ca automatisme. Autorizarea insuficient conștientizată atrage după sine, În mod inevitabil, stereotipia reacțiilor, rigiditatea deprinderilor Însușite, de unde și dificultatea de a aplica asemenea automatisme În alte situații, diferite de acelea În care ele
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
dobândit ereditar de o minoritate, școala nu s-a ocupat în mod special de acest aspect, deși, e drept, s-au creat ici și colo clase speciale pentru supradotați. De când se arată că automatele dirijate prin calculatoare înfăptuiesc toate muncile stereotipe și deci omului îi revin mai mult sarcini de montaj, depanare și înnoire, cultivarea gândirii inovatoare a devenit o sarcină importantă a școlilor contemporane. Au existat însă și poziții sceptice. S-a susținut că învățământul actual, încorsetat de principii rigide
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
care își satisface dorințele în plan imaginar, prin fantasme care, în cazuri extreme, culminează cu realizarea unui delir halucinatoriu. Copilul autist poate fi recunoscut după această indiferență față de lumea exterioară și rezistența sa la orice schimbare. Pierdut în activitățile sale stereotipe, copilul autist evoluează într-un univers privat, cu repere stricte (Sillamy, N., 1996). Sunt cunoscute, în acest sens, reacțiile bizare ale copilului autist, care repetă invariabil aceleași jocuri simple sau mișcări (de exemplu, se leagănă sau se balansează continuu de pe
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
o persoană care speră să creeze ceva nou într-un anumit domeniu trebuie să aibă cunoștințe din acel domeniu, este recunoscut și faptul că prea multă experiență poate duce la rutină, care face să nu se mai poată depăși reacția stereotipă. Prin urmare, se presupune că relația dintre cunoaștere și creativitate are forma unui U răsturnat, creativitatea maximă apărând în zona medie a cunoașterii. Ideea că relația dintre cunoaștere și creativitate este tensionată are o lungă istorie în domeniul psihologiei. Într-
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
stofă, calul sare într-o parte, fulger” (Getzels și Jackson, 1962, p. 17). În cazul modurilor de folosire a obiectelor, copiilor li s-a cerut să descopere cât mai multe întrebuințări ale unor obiecte care, de obicei, au un rol stereotip. Acest test este similar unor itemi din testele lui Guilford, cum ar fi: ce se poate face cu o cărămidă, cu o agrafă pentru hârtii sau cu o scobitoare. Notarea a depins de numărul și de originalitatea întrebuințărilor. Punctajul obținut
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
individual. Rolul experienței și cunoștințelor anterioare în cadrul procesului de învățare/formare este reflectat în principal de volumul acestora și natura lor. Experiența fiecăruia dintre noi, investită cu un capital emoțional, este bogată în prejudecăți vădite sau insidioase, manifestate în reacții stereotipe, precum și în anumite obișnuințe sau stereotipuri în maniera de a gândi sau de a acționa (Rogers,1996), toate acestea putând determina dificultăți de asimilare a noilor materiale sau incapacitatea de a armoniza noua cunoaștere cu cea veche, de unde și rezistența
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Experiență anterioară Individualizarea instruirii Învățare organizațională Învățare experiențială Motivație Nevoi de instruire Organizație care învață Priceperi Training Tutoring Capital uman Disabilitate (incapacitate) Discriminare Diversitate Efectul peretelui de sticlă Fenomenul homofiliei Managementul diversității Modelul carierei tradiționale Modelul carierei deschise Nevoi speciale Stereotip Satisfacția muncii Socializare organizațională Dimensiunea umană a schimbării organizaționale Tipuri de schimbări Cultură organizațională Intervenție psihosocială Procesul tranziției Conducere și schimbare organizațională Pregătirea pentru schimbare Percepția riscului personal Rezistența individuală la schimbare Rezistența organizațională la schimbare Etapele schimbării organizaționale BIBLIOGRAFIE
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
poezie istorico-patriotică, doine, balade, proză felurită, de toate. Și bineînțeles., cum să nu pomenim Pastelurile: toată lumea e de acord că acestea sunt producțiile cele mai izbutite ale poetului. Ce glorie poate fi mai asigurată decât una încăpută într-o formulă stereotipă și memorabilă ca: „Bardul de la Mircești”? Tot banală e și tăgada indiscutabil îndreptățită estetic care i se aduce în numele unui spirit critic elementar. Ce poate fi mai banal decât a constata facilitatea și superficialitatea acestei opere de o deconcertantă incontinență
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
structurale”, înlăturând cu aplicație conștiința umană și crizele ei, bineînțeles că nu au nimic în comun cu Camus (și cu nici o conștiință gânditoare). Acești autori de o mortală insipiditate și acești critici care au inventat un vocabular pedant, sucit și stereotip pentru a spune, în cel mai bun caz, specioase platitudini, mai pasionează încă pe câțiva adolescenți simpatici (care, desigur, se vor coace cu timpul) și sunt luați în serios și de unii cărturari maturi care de copt n-au cum
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
golită de viață este luată drept expresie a unei ființe vii. Așa se retrage cu timpul sentimentul religios din ritualul Încremenit, așa se volatilizează vibrația estetică dintr-o operă mereu și la fel repetată, așa rămâne gestul sec și mimica stereotipă a feței În locul bucuriei vii și autentice, În locul elanului afectiv.” (V. Pavelcu) Inima nu minte. Destinată să trăiască din plin fiorii unei noi emoții, inima nu cunoaște manevra ocolișurilor sau a justificărilor din vorbire: „Discutând prea mult se pierde adevărul
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Există un singur caz de expresivitate - dar de expresivitate aberantă - în limbajul pur comunicativ al industriei: este cazul sloganurilor publicitare. Într-adevăr, ele trebuie să fie expresive, ca să impresioneze și să convingă. Dar expresivitatea lor este monstruoasă, pentru că devine imediat stereotipă și se fixează într-o rigiditate opusă expresivității - aceasta din urmă fiind mereu schimbătoare, oferind o infinitate de interpretări. Falsa expresivitate a sloganurilor este, astfel, punctul forte al noii limbi tehnice care o înlocuiește pe cea umanistă. Aceasta e simbolul
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
este vorba despre o lumină ce arată istețime și viclenie. Asta pare să le placă alegătorilor, la fel ca și fericirea deplină. Mai mult, conducătorii noștri își continuă imperturbabili poliloghiile de neînțeles, în care plutesc acele flatus vocis ale promisiunilor stereotipe. În realitate, ei chiar sunt niște măști. Niște măști sub care, dacă le-am ridica, sunt sigur că n-am găsi nici măcar o grămăjoară de oase sau de cenușă; am găsi neantul, vidul. Explicația este simplă: astăzi, în Italia este
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
nesecvențială. O ultimă indicație este de a vă concentra asupra efectuării unor studii de calitate, nu a unor cercetări lipsite de valoare. De obicei, stadiul de redactare solicită cele mai mari eforturi din partea cercetătorului. Raportul nu se conformează unei formule stereotipe, cum se Întâmplă cu un articol de psihologie Într-o publicație. Mai mult decât atât, nu este nevoie ca el să existe doar În formă scrisă; puteți avea ocazia de a face o prezentare orală a studiului pe care l-
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
naturii îl fac pe acest poet ingenuu să declare că e invadat de un „senin potop de fericire”. Al doilea ciclu al volumului, Icoane străbune, conține încercări de evocare a unor scene din trecutul istoric. Dar, în general, o imaginație stereotipă, monotonia tematică și stilistică, lipsa virtuților plastice într-o poezie preponderent descriptivă și narativă, limbajul poetic inexpresiv conduc la o anume inconsistență, în pofida fluenței prozodice. O poveste de dragoste, Floarea Tibrului (1916), concepută sub forma unui schimb de scrisori în
MANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287977_a_289306]
-
criticat pentru superficialitate, monotonie și „schimonosirea” cuvintelor. Totuși, povestirile de aici sunt mai elaborate, urmărind o oarecare tehnică a efectului și conținând unele realizări tipologice. Versurile umoristice din Cartea soacrelor sunt o înșiruire uniformă de conflicte casnice, rezolvate prin procedee stereotipe. Lui i se mai atribuie romanul Pustnicul Carpaților (1882) și comedia Taman la pont (1909), jucată cu succes de multe teatre din țară. Alături de Ioan Moșoi, semnează libretul operetei Panglicarii (1903). Talentat, dar scriind în grabă, pentru o categorie de
MARINESCU-MARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288037_a_289366]