1,136 matches
-
adevărat că ne aflăm într-o modalitate ambiguă care folosește "în stilul..." un Orient imaginar 362. Se insistă asupra exteriorității aparențelor ("un palat de marmură, clădit în stilul maur..."). Orientul este miza unei ambiguități prin faptul că este o imagine stereotipă a unui aiurea, a unui loc îndepărtat, "ca și cum tentația orientală ar ține ea însăși de o dorință finalmente speculară și simbolică". Într-adevăr, o întreagă imagerie a Orientului este dată prin "cele mai rare condimente", numărarea arabilor, pietonul împopoțonat în
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
tânărul german, refuzând această alianță mixtă care ar favoriza planurile germanizării Franței de către ocupant. Astfel dragostea cedează în fața atașamentului față de patrie. Textul lui Barrès suferă de caricaturi și de poncife referitoare la spiritul teuton greoi și la finețea spiritului francez, stereotipe de propoagandă care îngreunează considerabil această mică poveste a unei ospitalități efemere. Povestea lui Vercors, mai puțin prolixă și locvace, comparată cu cea a lui Barrès este de o factură incomparabil superioară prin finețe, subtilitate și o forță care, în
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
toate aceste indicii par să nu fie decât imagini proiectate de către un Karl care încearcă să interpreteze ceea ce vede în jurul lui și care pare, pentru a înțelege lumea nouă, că nu se poate servi decât de repertoriul de imagini destul de stereotipe venite din educația și din copilăria sa, imagini care sunt, de altfel, după un procedeu frecvent la autor, deformate și deplasate. Ar fi o greșeală să găsim aici o justificare la interpretările teologice atât de abundente referitoare la Kafka. Se
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
prin găurile din uși și prin gaura cheii) foarte modern în factura sa (fiecare descoperire este cu atât mai tulburătoare cu cât ea este de o banalitate exemplară), nu este decât un aspect al degradării adevărului epic care utilizează forme stereotipe (și romanul foileton, romanul de moravuri, etc.) pentru a încerca să se exprime 576. Deosebit de original este faptul că, la Kafka, oboseala ritmează povestirea. Peter Handke scrie cu justețe, referitor la altceva: "Oboseala dă ritmul izolaților dispersați. Philip Marlowe - încă
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
mai ales materialul verbal. Pentru preșcolar, adultul care îi citește povestea este și autorul, martorul întâmplărilor povestite, magicianul care deschide ușa unei lumi nebănuite, actorul, și, mai ales, modelul de vorbire și povestire. La 3-4 ani, repovestirile sale utilizează formulări stereotipe, automatisme verbale. Treptat demonstrează capacitatea de a exprima viziunea și atitudinea sa proprie care se îndepărtează de model. Dacă atitudinea adultului este permisivă, copilul introduce personaje noi (de cele mai multe ori întâlnite în alte povești), modifică întâmplările, îmbogățește acțiunile, propune situații
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Laura POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93140]
-
naturii îl fac pe acest poet ingenuu să declare că e invadat de un „senin potop de fericire”. Al doilea ciclu al volumului, Icoane străbune, conține încercări de evocare a unor scene din trecutul istoric. Dar, în general, o imaginație stereotipă, monotonia tematică și stilistică, lipsa virtuților plastice într-o poezie preponderent descriptivă și narativă, limbajul poetic inexpresiv conduc la o anume inconsistență, în pofida fluenței prozodice. O poveste de dragoste, Floarea Tibrului (1916), concepută sub forma unui schimb de scrisori în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287977_a_289306]
-
formativă este sufocată de evaluarea sumativă. Aceasta este practicată aproape în mod exclusiv prin repetate lucrări de control care generează stări tensionale și care măsoară, de regulă, numai volumul cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor elevilor. Exercițiile, problemele, dictările, compunerile sunt producții stereotipe solicitate elevului, în cadrul unor practici monotone de evaluare. Sărăcia practicilor de evaluare utilizate conduce la rarefierea capacităților și comportamentelor supuse evaluării. Evaluarea tradițională privilegiază promptitudinea memorizării și a reproducerilor, ignorând alte variabile necesare învățării. Se impune, așadar, o diversificare rezonabilă
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
fiul, ci să aducă spre ardere-de-tot un berbec (Facerea, XX, 2). Prin ardere-de-tot, poeta vizează sensul derivat: acela de jertfire-de-sine. Existența în totul e zbatere perenă între "duhul lumii vii și al celei moarte" ( Urci încet purtat de roata), cursă stereotipă de la iluzie la obstacol. Când "sufletul desprins de trup" și "capul desprins de trup" se supun legii ineluctabile, cercul se închide. Lecturi biblice despre Iacov, despre Rebeca și Isaac, despre Daniel, Samson, Irod, Salomeea și ceilalți, pretexte de meditație, accentuează
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
prețul cash din luna septembrie), profitul de la bursă este de 10 $/UM (100 - 90); dacă piața scade, va cumpăra la 70 $/UM (prețul cash din luna septembrie), pierderea la bursă fiind de 20 $/UM (70 - 90). Hedgingul nu are formule stereotipe, fiecare firmă, fiecare om de afaceri își construiește într-o anumită manieră la bursă operațiunile de hedging, în funcție de scopul urmărit și de evoluția și modificările ulterioare ale pieței. Să considerăm că o unitate de morărit are în plan să cumpere
BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
valorice, determină sistemul axiologic, propune norme și stiluri de conduită. Contextul influențează nu numai gândirea socială, pe care o marchează decisiv, ci determină și practicile sociale. El are rol „mobilizator”, polarizează, provoacă consemne: de exemplu, poate determina conformism și gândire stereotipă sau poate naște structuri cognitive (scheme cognitive de bază) care pot fi controlate din exterior și manipulate. Istoria morală, economică, culturală, ideologică impregnează gândirea socială practicată Într-un anumit context, o particularizează și o ancorează. Influența contextuală facilitează un.anumit
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
față de obligațiile lor școlare. Lipsa de interes pentru trăirile elevului îi pune pe unii institutori/profesori în situația de a nu fi capabili să stabilească adevărata cauză a unui răspuns mai puțin bun dat de către elev la lecție. Ei reacționează stereotip, sancționând cu o notă mică randamentul scăzut al elevului, fără să-și dea seama de sentimentele de frustrare și atitudinile depresive care pot urma. Uneori, la lipsa de înțelegere și indiferență față de trăirile elevului se adaugă și o conduită dură
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
superstițiozitate, credință în clarviziune, telepatie ori în cel de-al „șaselea simț”; la copii și adolescenți, fantezii și preocupări bizareă; 3Ă experiențe perceptive insolite, incluzând iluzii corporale; 4Ă gândire și limbaj bizar (de exemplu, limbaj vag, circumstanțial, metaforic, supraelaborat sau stereotipă; 5Ă suspiciozitate sau ideație paranoidă; 6Ă afect inadecvat sau coarctat; 7Ă comportament sau aspect bizar, excentric sau particular; 8Ă lipsa de amici sau confidenți apropiați, alții decât rudele de gradul I; 9Ă anxietate socială excesivă care nu diminuează odată cu familiarizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
această zonă, performanțele încep să scadă. Zona critică, nivelul optim al motivației, variază în funcție de gradul de dificultate al sarcinii. În cazul sarcinilor mai pretențioase, zona critică se situează la un nivel mai scăzut iar în cazul sarcinilor mai ușoare, mai stereotipe, zona critică a motivației apare la un nivel mai ridicat. Experimental, s-a ajuns la concluzia că se învață mai bine dacă valoarea impulsului motivațional crește până la un anumit nivel moderat. Nivelul optim al motivației (și în același timp zona
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
îl deținem". Oamenii din aceste culturi sînt de asemenea mai emoționali și motivați de o energie interioară. Tipul opus, al culturilor care acceptă incertitudinea, se caracterizează printr o toleranță mai mare a opiniilor diferite față de propria opinie, de poziția personală stereotipă cu care sînt obișnuiți. Astfel, membrii acestor culturi încearcă să aibă cît mai puține reguli, iar la nivel filosofico-religios sînt relativiști și permit conviețuirea mai multor curente în același spațiu al dezbaterii sociale. Subiecții individuali aparținînd acestor culturi sînt mai
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
tehnica observației participative precaritatea "adevărurilor absolute" privitoare la rolurile de gen a fost realizat de Margaret Mead (1935/2001). Aceasta a constatat diferențe considerabile în rolurile de gen manifestate în trei societăți primitive din Noua Guinee, în unele cazuri imaginea stereotipă (bărbatul angajat, cu inițiativă, dominator, și femeia retractilă, supusă și domestică) fiind chiar opusă realității sociale nemijlocite. Din deceniul al patrulea al secolului XX s-au adunat o colecție impresionantă de date care susțin relativismul cultural privitor la rolurile de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Nichifor Crainic e de-o densitate, de-o intensitate și de-o bogăție în preocupări ne mai ajunse până la el. S-a dovedit astfel că nu densitatea în elementele proprii face teologia neagreată de intelectuali, ci prezentarea ei în clișee stereotipe, fără adâncire personală, fără trecerea ei prin intimitatea sufletească a teologului, de unde să se îmbrace în dogoarea convingerilor, în noutatea cuceritoare a unor prezentări care trădează o nouă descoperire a evidențelor adevărului etern, fulgerată pe rând în focul tensiunilor necurmate
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
socială. Pe lângă motivele pomenite, mai apare unul care ne determină și ne încurajează să atacăm asemenea probleme dificile și anume: e tocmai neobișnuința și absența lor din preocupările studiilor noastre teologice actuale. Învățământul teologic nu este numai reproducerea comodă și stereotipă a unor cunoștințe așa cum le-am moștenit nu din tradiția sfântă a Bisericii, ci de la împrejurările apropiate în care s-a constituit acest învățământ. Mai ales când e vorba de o disciplină cum e apologetica, prin natura ci trebuie să
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
criticat pentru superficialitate, monotonie și „schimonosirea” cuvintelor. Totuși, povestirile de aici sunt mai elaborate, urmărind o oarecare tehnică a efectului și conținând unele realizări tipologice. Versurile umoristice din Cartea soacrelor sunt o înșiruire uniformă de conflicte casnice, rezolvate prin procedee stereotipe. Lui i se mai atribuie romanul Pustnicul Carpaților (1882) și comedia Taman la pont (1909), jucată cu succes de multe teatre din țară. Alături de Ioan Moșoi, semnează libretul operetei Panglicarii (1903). Talentat, dar scriind în grabă, pentru o categorie de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288037_a_289366]
-
life story; women's daily life; mechanisms of resistance; oral history. Introducere Se pare că niciodată o discuție nu se poate limita la doar două femei și că nici o femeie nu poate povesti numai o singură istorie. Dincolo de limbuția atribuită stereotip genului, găsim însă și oportunitatea unor incursiuni în viețile altora sau invitații neașteptate de a ne revizita propriile biografii. În urmă cu câțiva ani am realizat două interviuri, pentru a mă apropia de realitățile educației în perioada regimului comunist. Înregistrările
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
a afectivității/emoționalului, competiția în detrimentul cooperării, aspectul cantitativ/măsurabil și mai puțin cel calitativ (de profunzime), aparența și mai puțin esența/substanța/ sensul unui comportament sau al unei acțiuni. Realizată în baza principiilor enunțate mai sus, socializarea de gen diferențiată/stereotipă, dihotomică și asimetrică induce un dezechilibru de putere în relațiile de gen, produce disparități sociale și predispune la diferite forme de discriminare sau violență (fizică sau "simbolică") în relațiile de gen și în special la adresa fetelor/femeilor, reducând considerabil egalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
considerate ca normă sau standard universal. Asimetriile și inegalitățile de gen, semnalate pe traseul procesului de socializare diferențiată, devin foarte vizibile în raport cu munca remunerată și neremunerată. Astfel, socializarea diferențiată se regăsește în zona orientării școlare și profesionale, în forma direcționării stereotipe a celor două genuri spre domenii de activitate așa-zis feminine sau masculine. Alegerea traiectoriei educaționale și profesionale este frecvent condiționată de genul căruia îi aparținem, fetele fiind adesea orientate către poziții subordonate și domenii 21 care implică grija față de
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
în societatea românească postcomunistă, la modelul rolurilor de gen tradiționale (rolul de mamă și soție). Exemple cu privire la aplicarea unui "dublu standard" în socializarea și reprezentarea/valorizarea celor două genuri sunt numeroase și pot fi identificate în forma imaginilor și așteptărilor stereotipe (expectanțe ridicate pentru băieți versus expectanțe diferite și mai scăzute pentru fete, expectanțe care au un mare potențial de confirmare și autorealizare), foarte prezente atât în spațiul familiei, cât și al școlii (comportamente și atitudini ale profesorilor și colegilor; conținutul
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
familiei, cât și al școlii (comportamente și atitudini ale profesorilor și colegilor; conținutul manualelor școlare etc.) și, prin contaminare, în spațiul public și la nivel macrosocial 23. Agenții socializatori exercită presiuni asupra noastră pentru conformarea la modelele de gen-rol convenționale/stereotipe/tradiționale, care dezavantajează prin rigiditatea, segregarea și ierarhizarea rolurilor și a carateristicilor de sex/gen social ("lumea în roz" și "lumea în bleu"). Aceste modele sunt percepute, adesea, ca fiind constrângătoare, simpliste, limitând dezvoltarea personală a fetelor/băieților pentru faptul
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
opțiunilor individuale, modelul tradițional și neotradițional sunt modele dominante pentru o diversitate de categorii socio-profesionale și mai ales pentru segmentul de vârstă (35-50 de ani), care au în comun un anumit mod de socializare, mai precis socializarea de gen diferențiată/ stereotipă, dihotomică și asimetrică, care induce un dezechilibru de putere în relațiile de gen, generează multiple disparități sociale și prescriu traiectorii specifice pentru femei și bărbați, reducând considerabil egalitatea de șanse în dezvoltare pentru cele două genuri. Foarte puține mesaje educaționale
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
de diverși autori; pentru Guțu Romalo (2000: 206), ele sunt construcții "cu frecvență mare și cu caracter oarecum fix (...) a căror întrebuințare nu se datorește unor necesități, ci unei m o d e"; Avram (1997a: 485) consideră clișeele ca "formule stereotipe impuse de obicei prin presă și repetate abuziv din dorința de a fi în pas cu moda, dar și dintr-o comoditate de gândire". 2 INCLUSIV. Adv. Împreună cu, și cu. Și cel din urmă (dintr-o serie de numere, de
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]