5,479 matches
-
Și dinăuntru doar flăcările mistuitoare îl pot numi / Focul devastator care macină totul / Ca să poată birui. Ceea ce rămîne/ În urma focului e al lui. (...) Inepuizabile-s legile lui / Precum ale morții nemișcătoare. Armele / Lui sînt catacombele" (Ce știm?) .Paradigma unor atari stihuri e desigur Blaga. Un Blaga tratat într-o cheie frustă, ușor recognoscibil și-n cîteva motive fundamentale, reluate explicit: "Se trage clopotul de început / Și se vorbește întîia neștiință / Descoperit stă universul orb / Întors cu spatele către Ființă" (Fluturii negri
Un poet crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8960_a_10285]
-
dicteului automat primește infuzia unei afectivități. Descinzînd "tumultuos" în "mătăsoasa carne", d-sa adnotează nu numai incredibilele tornade ale sîngelui "din ce în ce mai aprins", ci și "intensele amețeli", "tandre aduceri aminte". E un romantism alambicat desigur, care însă acordă o coerență sensibilă stihurilor, le circumscrie unei dispoziții consacrate: "trecem prin trupul iubitei și printre firele lungi și mătăsoase de păr din pletele ei ca prin pămîntul cel mai curat cel mai pur pămînt de mormînt/ trecem prin trupul iubitei ca printr-o trezorerie
Un nou avatar al avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9029_a_10354]
-
lasă,-n urmă, aripi de fluture și pudră de grafit" (ibidem). O identică năzuință de redempțiune s-ar spune că-i dictează bardului formula "îngropării" unor versuri în țarina prozastică. Ne îngăduim a reproduce textul cu pricina, marcînd separarea disimulatelor stihuri: "Granitul are un trecut imemorial, încît/ s-ar zice că e (aproape) sempitern. Altminteri,/ este semitern, apatic, antipatic, mat./ Distant și sumbru ca un grande, se înrudește cu granatul,/ dar nu-i o piatră nestemată, nici bună pentru a da
Dureroasa caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9052_a_10377]
-
în nădejdea că un om dăscălit apucă, măcar din cînd în cînd, cărările înfrînării, le stă bine, ca la Arghezi, mai pe urmă, pereche cu cîntecele de boală, "de foame de scrum". Bolnița lui se numește Spitalul amorului, culegere de stihuri de epocă ale minților rătăcite pe destul de ocolite drumeaguri. E, în ele, o pedagogie superficială, a scufundării în viață și în tabieturile timpului, a mahalalei ascultate în momentele ei de lamento, ca și în cele de frenezie, cînd viața ei
Școala veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9088_a_10413]
-
un duh pe deplin cooperant. Dac9ă mai vîrstnicul bard ne propune pe alocuri secvențe de grație cosmică, sub durata cărora "totul pare aievea", emulul său percepe natura abstractă a viziunii, epura conținută în "materialitatea triumfătoare": "Lectorul înțelege însă perfect sensul stihurilor: materia care constituie universul este infinit mai fină, deci mai delicată și vulnerabilă, decît o concepem noi, în general". Un gust al cunoașterii "universale", presupunînd procese complexe în conștiința și sensibilitatea poeților, îl orientează pe Ilie Constantin și atunci cînd
Poezia Celuilalt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9252_a_10577]
-
toate volumele sale de poezie, vom avea câte-o altă, nouă, paradă de ingeniozitate. Iar acesta - vă rog să mă credeți - nu poate fi un cap de acuzare serios. Mai ales acum, o dată cu voluminoasa și eleganta Carte a psalmilor - pre stihuri retocmită de Șerban Foarță. Să clarificăm, înainte de toate, contextul: prima traducere integrală în limba română a Psalmilor biblici datează de la jumătatea secolului al XVII-lea și e una versificată. Ba chiar excelent versificată, știți prea bine, de mâna mitropolitului Dosoftei
Șerban al Arabiei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9418_a_10743]
-
ci este rodul unui instructaj prealabil, al unei odioase "spălări a creierului", care i-a alterat personalitatea și-l va face infirm pe viață. Copilul, una-două, recită poezii pe care i le-ar fi dictat Cel-de-sus; dar puerilitatea compactă a stihurilor exclude hotărît o asemenea sursă. O telespectatoare intervine prin telefon, declarînd că a traversat ea însăși o experiență similară. Reîncarnarea și metempsihoza sînt, ce-i drept, tabu pentru biserică, dar n-ar trebui să fie, întrucît Biblia a fost epurată
Asaltul obscurantismului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8201_a_9526]
-
totul/ cu îngăduință/ pînă cînd unul întreabă candid/ bre dar aceia nu sîntem noi?/ morala/ deșteaptă-te rămîne cea mai potrivită/ pentru un veșnic somn ușor" (deșteaptă-te rămîne). în aceeași direcție în răspăr cu retorica patriotardă, întîlnim și alte stihuri ce probează o continuitate a anomaliei, în circumstanțele înavuțirilor fără scrupul și ale demagogiei politicianismului: "patria-i o vacă mai mare/ numai bună pentru mașinile perfecționate de muls/ conectate la rețele electrice și mafiote/ poporul aplaudă/ poporul votează-n delir
Oroarea de realitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9654_a_10979]
-
o altă listă) Iaca dară cum zic eu, după ce am chibzuit fiecare bucățică. LIANA: Bine, jupâne Ceaun, citește, și-om vedea dacă suntem într-un gând. CEAUN: Am să citesc și are să-ți placă, jupâniță, că am zis toate în stihuri, care eu, când n-am altceva de făcut, așez cu dichis vorbele pe hârtie, încât sunt lăudat în toată cetatea pentru ăst dar și meșteșug al împerecherii acelor vorbe. Ia ascultă ce am eu de trebuință: Cincisprezece batali din cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
butelci dolofane și vin lăudat douăzeci de budane, să le ajungă pentru sindrofii la boieri și la cucoane. Iară dacă s-or mai ivi și alte nevoi, mă întorc eu la dumneata înapoi. Cam asta ar fi. LIANA: Tare frumoase stihuri, meștere Ceaun! CEAUN: Păi nu ți-am spus... LIANA: Spus, cum nu! Numai cât bag samă, vrednice mare bucătar, că domnia ta vrei să pornești nuntă așezată, la care să poftești nuntași din șapte hotare, nu să pregătești, timp de șapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
de siboluri diafane, efemere, subtile, sugerând vremelnicia speranțelor noastre”... ( volumul de sonete „Zăpada Timpurie”).Ion Manea semnează proza scurtă „Nemaipomenita Înflorire a d-lui Crin Trandafir”. Muzele nu puteau să lipsească de la căpătâiul distinsului Viorel Dinescu care așterne În pagină stihuri cu glasuri de vioară pentru iubitorii de frumos. Ne-am Întrebat și ne Întrebăm de multe ori care este sensul vieții? așa cum face Florentina Golea În eseul „Sensul vieții”: „ Omenirea este un amestec ciudat de sori și pietre o varietate
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
la diferite ritualuri (oficierea sacrificiilor, ceremoniile de învestitură, omagierea strămoșilor, ceremoniile nupțiale, celebrarea sărbătorilor primăverii și ale recoltei) organizate de principe. Tematica acestora constă în slăvirea faptelor de vitejie ale strămoșilor și evocarea forței mistice a zeilor și duhurilor. Forma stihurilor din Cartea Poemelor este, de regulă, în versuri de 4 picioare, nelipsind nici versuri de 2, 3, 5, 6, 7, 8 picioare, rima fiind variată, fapt care dă poemelor muzicalitate la recitare. Obiceiurile principatelor reprezintă chintesența Cărții Poemelor. Provenind din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
neinstruită, musai să aibă profunzimi în fața cărora intelectualul e dator să se simtă umilit. Încărcăm deci prostul gust, vulgaritatea declarată onest cu felurite „isme”, născute din cealaltă prostie, cea instruită. Și mie mi s-a întâmplat să tresar la două stihuri de pe crucea lui însuși Stan Ioan Patraș: „Vai săracă lumea mea/ Că greu am trăit în ea”. Pe urmă, am înțeles: dacă schimbi un vers în această banală văicăreală, atunci ea se atinge de poezie: „Vai săracă lumea mea/ Că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
de mângâierea lunii. Gingășia de fildeș a oceanelor siderale este - curios lucru! - albastră. Tulburătoare mereu, niciodată stabilă, magia paradoxului mascat de tăcere frământă taina mirajului plictisit. Inexplicabilă liniște a conținutului celest. Sfidătorul Luceafăr pare un Tedy al Parnasului din ceruri - stih abstract al poeziei sublime. Întunericul albastru cuprinde ritualul vrăjii cerești. ......................................................... ............ Cerneala s-a vărsat peste gingășia de fildeș a oceanelor siderale ce este - curios lucru! - tot albastru. Alina Tonigaru, clasa a VIII-a C VII. CONCLUZII Lucrarea de față cuprinde
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
vă mai holbați la mine așa, apoi să știți că o să mă cam duc de unde-am venit. O să mă duc la... ei, da, la fabrica de scriitori a lui bădia Mihai și n-o să mai auziți din gura mea nici un stih!... V-ați lins pe bot!... O poezie, maestre, spune-ne o poezie!... Pe-aia cu căprioara!... îi cerură în cor toți studenții, de parcă l-ar fi cunoscut de când lumea pe marele poet, care se nimerise atunci în mijlocul lor. Victor nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
ale amiezii, pe străduțe necunoscute, la periferia orașului, închipuind scene tandre și obscene, ascunse în spatele geamurilor căscate, negre, mistuitoare". Sedus tocmai de imaginile caracteristice liricii d-sale aflate avant la lettre, joacă rolul unei candide dezinteresări de asamblarea lor în stih, cu folosirea unui liant lasciv: "Mă îndrăgostisem, la modul cel mai senzual cu putință, de case cu verande și scări, de răscruci de drumuri, de cîte o pompă cu mînerul vopsit în verde, de vreun ciob de sticlă strălucind feeric
Cum scriu autorii români? (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7849_a_9174]
-
prezumat regret al trecutului. În cvasitotalitatea textelor, Ion Davideanu se dovedește ironic, dintr-o funciară reținere față de aparențe, dintr-o țărănească precauție, dar și pentru a corija "proza" realului dezamăgitor prin mișcarea unei fantezii cu lucrătură măruntă, încordată, de la un stih la altul, de la o vorbă la alta. Deși "moneda și sorții, // briza și înflorirea, / dorul și dragostea, toate / țin steaua care ne ține", în realitate "tragem sfori, păcălim, / doar să vrem, doar să știm,/ punem patimi în duh și în
Un Stan Pățitul liric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7953_a_9278]
-
duse,/ vă mai aud și-acum, când nu se/ mai văd în depărtare căi// și toate vorbele sunt spuse/ și câmpul adunat în clăi./ Ierni de demult cu zurgălăi/ sunați la săniile duse" (Ierni de demult cu zurgălăi). Doamna din stihuri este alintată cu majusculă, trubaduresc, dar nu și pomenită pe nume, în mare tonul este elegiac, încă din tinerețe poetul evocă vremi vechi, vai, irecuperabile: "Mai trăiește, oare, calul/ care ne ducea pe munți/ când copacii erau mulți/ și pe
În fericite aruncări de zaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/6824_a_8149]
-
spațiului inaugural descind în spațiul secund, cotidian-livresc precum o fatalitate. Neliniștit, nesatisfăcut de sine, încercat de simțămîntul difuz al unui "rău" epocal, Mircea Petean are aerul de-a se autopedepsi prin opțiunile d-sale plastice. Nimic idilic, edulcorat în aceste stihuri, ci doar o tentație spre materiile aspre, rugoase, un inconfort moral probat (dar și căutat, cu un substrat expiator) prin intermediul lor. Dificultăților lăuntrice le răspund dureros dificultățile formale. Aidoma unui fachir, poetul pășește pe cuie și nu pregetă a-și
O sensibilitate transilvană by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7337_a_8662]
-
tradiții culturale și cu funcție identitară. La afirmarea identității culturale și la demonstrarea posibilităților de expresie a aromânei autoarea a contribuit inclusiv prin poezia sa, de autentică sensibilitate și transmițând emoția gravă a temelor fundamentale (Di nuntru și-di nafoarâ. Stihuri armânești, 1994; Poeme aromâne, 2006 etc.). A colaborat la mai multe manuale de română pentru străini (de pildă Rumänisch für Sie. Ein moderner Sprachkurs für Erwaschsene, în colaborare cu Emilia Savin, la Max Hueber Verlag, München, 1976-1979, cu ediții succesive
Con[tiința etnolingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7500_a_8825]
-
amintind de textele din vechea noastră literatură, Șerban Foarță a reușit să transpună în limba română "poesia" Psalmilor; ele au curgere a versificației tot așa de expresivă ca baladele villonești, în versiune românească. Spre exemplificare două fragmente: Cartea Psalmilor pre stihuri retocmită acum de Șerban Foarță: "Tu, Doamne al dreptății mele, strigându-Te, m-ai auzit și, din năvod, m-ai dezurzit; dă ascultare rugii mele!" François Villon (trad. de Neculai Chirica) În Domnul fac mărturisire că cel dat morții, azi
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
Între tălmăcitorii poetici români ai vechilor și marilor cărți de literatură ebraică, Șerban Foarță se alătură lui Petru Creția care, în urmă cu câțiva ani, ne-a dat asemenea versiuni literare ale unor capodopere vetero-testamentare. Șerban Foarță a retocmit pre stihuri "două cărți de poezie înaltă" ale Vechiului Testament: Cântarea Cântărilor și Cartea Psalmilor.
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
književne lektire; Prepoznavanje razlike između usmene i pisane književnosti; Književni tekst; Neknjiževni tekst; Izrada književnog komentara; karakterizacija književnih likova; Poštovanje norma književnog jezika u pismenom i usmenom izražavanju; Epski tekst; Lirski tekst; Dramski tekst (autor, uloga didaskalija, dramski lik); Versifikacija: stih, strofa, rima; Stilske figure: epitet, metafora, usporedba, personifikacija. Književni tekstovi: Ribar Palunko i njegova žena , Ivana Brlić-Mažuranić; Orač Dragonja , Vladimir Nazor; Legenda o Veroniki Desnićkoj , narodna legenda; Ona i ja , Zlatko Krilić; Babina bilka, hrvatska narodna pripovjetka; Duga , Dinko Šimunović
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
Alcătuind un cvintet, prezența unor Cornelia Blaga, Domnița Gherghinescu-Vania, Coca Rădulescu, Eugenia Mureșanu, Elena Daniello s-a întrețesut nu doar cu biografia ci și cu opera autorului Laudei somnului, în calitate de „pasiuni" (e o recunoaștere blagiană), ce-au reverberat succesiv în stihuri erotice și, e de presupus, în întreg tonusul creator al acestuia. Aparent, Blaga era dispus să practice o reducție a femeii în sensul condescendent al superiorității masculine, așa cum s-a manifestat bunăoară în Grecia antică sau în Evul Mediu, excluzînd-o
Muzele lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6277_a_7602]
-
cu note polemice, reproduse din aceeași publicație brașoveană a lui G. Bariț și, bineînțeles, interesantul său epistolar cu redactorul gazetelor care au găzduit producția sa poetică și publicistică. În concluzie: Ioan Rusu - un nume restituit istoriei literaturii române. Ioan Marginai, Stihuri din Sfanta Scriptura pentru multe lucruri. Prima concordanta biblica romaneasca, editie princeps dupa manuscris inedit de Ioan Chindris si Niculina Iacob, Tg.-Lapus, Editura Galaxia Gutenberg, 2009. Prin această ediție, reprezentanților Școlii Ardelene li se adaugă un nume nou, necunoscut
Școala ardeleană în câteva restituiri literare by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5269_a_6594]