828 matches
-
20" etc. Poezia lui Vasile Nicolescu exprimă sentimente esențiale în forme intelectualizate, considera criticul Emil Manu. Volumul său de debut, "Liturghii negre" (1946), conține poeme de atmosferă bacoviană care, în opinia lui Eugen Simion, „evocă „poeții descompuși de suferință”, delirul stihiilor, plînsul clopotelor și clavirul”. Poeziile din volumele de tinerețe "Enescu. Suită lirică" (1958), "Poeme" (1963) și "Parabola focului" (1967) sunt o sărbătoare a focului, o expresie unui temperament romantic, care cutreieră spațiul și timpul în căutarea înțelesurilor universale. Poetul este
Vasile Nicolescu () [Corola-website/Science/337567_a_338896]
-
orgasmul inițiatic”: „poeme interminabile”, de Eugen Evu Evu (chiar dacă, lucid, știe că “păstrăvii-n amonte mor la praguri” și, spre amurgul lui ICHTHEOS/HristosDumnezeu, “Nici icre de sămânță n-or mai fi...” - ambiguu, spre apoteoza...”nocturnului”: “Sub parapante, corbii zbat stihii” - CORBUL fiind nu doar simbol funebru, ci și Pasărea FOCULUI!) se situează (militant ANAMNEZIC, răzvrătit contra “iernii” existențial-proliferante!) sub semnul solar și armonic al COCORULUI. Pasărea lui Apollon! (“Cocorul este pasărea lui Apollo, zeul soarelui (...). Cocorul este asociat cu poeții
Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/95_a_374]
-
ci “șTIRE ÎNTRU SINELE UMANO-DIVIN/înțelepciunea Magului Kogaionic” - altfel, se micșorează șansa Revelației Soteriologice (fanta dinspre Misterul Învietor se îngustează!): “Hristos știind aflase. Eternitatea scade” - cf. Oarba empatie. Voind să descânte Kali Yuga/Vârsta Întunericului/Fierului (când “Moartea bătrână-n stihii/Urlă gravidă prin gloate...” - cf. Kali Yuga) Poetul este/devine, inițiatic, “Pasărea Haar”, orfică și thanatică, totdeodată (dar exorcizarea de moarte se face tocmai prin... ”murirea” întru CÂNTEC-REARMONIZARE, ÎNTRU NOU COSMOS! - “cu moarte pre moarte călcând”): “Acea pasăre prea-înaltă plutind
Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/95_a_374]
-
a învăluirii dușmanului, bătălia este crâncenă, încât „curse sânge până la țurloaiele cailor". Importantă este însă nu desfășurarea de forțe, ci dimensiunile aproape fabuloase ale personajului central, care a măturat totul în cale ca și când în acest bătrân s-ar fi întrupat stihiile naturii dezlănțuite. Odată cu sosirea lui Ștefan cel Mare în cetatea de scaun, se manifestă primul conflict al dramei (previzibil încă din actul I): trei mari boieri (paharnicul Ulea, jitnicerul Stavăr și stolnicul Drăgan) uneltesc împotriva voinței domnitorului. Din punct de
Apus de soare () [Corola-website/Science/335840_a_337169]
-
eu însumi mi-am făcut scenariul, mai bine zis l-am trăit. Da, am văzut tot ceea ce voi descrie”. Subiectul cu elementele descriptiv-narative principale (ca: marea liniștită, marinarul filosof, marea care se înfurie, un naufragiu, un sacrificiu omenesc și potolirea stihiilor), fiind inspirate din viața compozitorului, capătă semnificație și putere de convingere. Referitor la punerea în pagină, raportul voci-orchestră ridică anumite probleme (un exemplu este introducerea corului de tenori în scenă doar pentru a spune „ah” de patru ori); în pofida acestui
Vox Maris () [Corola-website/Science/336367_a_337696]
-
și-a exprimat mai târziu bucuria de a filma ospățul pantagruelic al lui Flâmânzilă și Setilă. Muzica a fost compusă de Dumitru Capoianu. Versurile cântecului de pahar sunt scrise de Jak Fulga, iar muzica de compozitorul Henri Mălineanu. Versurile cântecelor stihiilor sunt scrise de Mihai Maximilian, iar muzica de compozitorul Nicolae Kirculescu. Orchestrația este realizată de Orchestra Simfonică a Cinematografiei dirijată de Paul Popescu. Coregrafia este realizată de maestrul de balet Nicolae Sever, dansurile fiind executate de balerinii Ion Alexe și
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
pentru om, de exemplu insula Mednîi, își petrec noaptea pe uscat, la 10-15 m de țărm, mai ales pe vreme de furtună. Când marea este zbuciumată, animalele mari sau bătrâne ies frecvent la țărm, deoarece nu au putere să înfrunte stihia. În afară de aceasta, femelele își nasc puii pe uscat: pe mal sau pe pietrele litorale. Pe de altă parte, vidrele de mare care viețuiesc în regiuni populate de oameni, de exemplu vidra de mare californiană, nu ies niciodată pe uscat. Construcția
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
și volumul cel mai ridicat. Debitul mediu al râului Rebra era în 1900 de 0,73 m/s. Potențialul energetic este astăzi de aproximativ 15.700 km, iar liniar 2.800kw/km. În memoria sătenilor se păstrează încă vie hidoasa stihie a inundațiilor din 1970, când apele au depășit albia majoră provocând distrugerea unor însemnate suprafețe din terenurile arabile. Alunecările de teren constituie fenomene frecvente în perioada ploilor de primăvară și toamnă. S-au înregistrat ani când apele râului Rebra prin
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
Dor Femeia știe, carnea ei se zbate Pe-atlazuri de dorință și păcate... Gelos pe cheruvimi eu te voi scoate Din zăbrelitul paradis, ghimpat Că trandafirii-n brize rourate Mi-s Cântecul și Verbul întrupat. Tu, adormită-n veacul de stihie, Te vei trez, să-mi fii iubire numai mie, Fecioara, maica lumilor, Mărie. Alex către Eugen: În drumul lung spre Tirana, așa cum ți-am mai spus, am cântat, am glumit, am povestit, am râs cu poftă ...Iată glumă despre moarte
Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]
-
sat. O mare varietate cunosc și obiceiurile de peste an. Zonă deluroasă și submontană, ocupațiile de bază fiind agricultura și creșterea animalelor, Plaiul Cloșani este caracterizat prin obiceiuri și practici care să contribuie la apărarea holdelor, animalelor sau a oamenilor de stihiile pământului sau ale naturii: “Răscocitul”, “Năprăorul”, “Lăsatele”, “Sântoaderii”, “Mucenicii”, “Mama-Mușa” sau “Ciumarca” - “Vinereaua”, “Barbura”, “Sângeorzul”, “Rusalele” etc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Șovarna se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
Comuna Șovarna, Mehedinți () [Corola-website/Science/301614_a_302943]
-
chiar Ana, soțioara lui. Constructorul trăiește o drama de consecință, pentru ca este nevoit să zidească ce are mai de preț. Sperând să schimbe destinul, el se adresează Divinității ca s-o oprească. Cerul se înduplecă și răspunde rugăminților omului, dezlănțuind stihiile naturii, în încercarea de a o opri pe Ana. Fenomenele naturale sunt hiperbolizate, evidențiind astfel și mai mult calitățile Anei, pe care nimic nu o poate întoarce din drum. Punctul culminant este motivul zidirii treptate asupra căruia autorul anonim insistă
Monastirea Argeșului () [Corola-website/Science/299511_a_300840]
-
, comuna Săcuieu, județul Cluj, edificată în preajma anilor 1800, e o nouă mărturie a faptului că, acolo unde stihiile naturii, în ciclicitatea lor firească, nu apucă să își lase amprenta în mod definitv asupra vestigiilor, intervine omul în mod conștient și distruge tot ceea ce a mai rămas mai valoros în urma strămoșilor săi. Biserica, aflată în situația prezentată în fotografii
Biserica de lemn din Vișagu () [Corola-website/Science/315750_a_317079]
-
Troian, prin ajutarea muritorilor de către forțe supranaturale (ceața în primul caz, intervenția zeilor în cel de-al doilea). Cadrul mitic creat astfel își are originea în triada legendară om-natură-pământul străbun, lupta oamenilor pentru apărarea pământului străbun fiind susținută de dezlănțuirea stihiilor naturii. În acest context, Ștefan cel Mare apare a fi „alesul”. Imaginea domnitorului moldovean care se evidențiază în acest film este cea a unui strateg înțelept, cu legături tainice cu lumea spiritului și cu o tărie de erou legendar. Filmele
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
care-i sunt favorabile omului dacă acesta este capabil să le înțeleagă sau dimpotrivă adversare dacă s-a încălcat coexistența armonioasă. Sadoveanu înzestrează pădurea cu o capacitate de a se apăra de cei care vor să o distrugă, ea controlând stihiile care spulberă așezarea francezului și întrerup exploatarea forestieră. Deznodământul romanului (victoria pădurii și înfrângerea inginerului francez) este unul fantastic, deoarece codrul nu se poate apăra în realitate de intențiile celor care vor să-l defrișeze. „"Nopțile de Sânziene" este mai
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
schimbă crângul cerului după porunca cea prea înaltă și soarele începe să deie îndărăt. De aceea în zodie e zugrăvit la vremea asta semnul racului. La miezul nopții a rânduit Dumnezeu un răstimp de liniște, când stau în cumpănă toate stihiile, și cerurile cu stele și vânturile, după care dintrodată toate purced în scădere. Iarna începe a-și pregăti harmasarii în grajdurile ei din miazănoapte. În acel ceas al cumpenei, Dumnezeu a orânduit pace între toate animalele, jigăniile și paserile. Le
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
și cele asemenea. Deoarece aceste patimi obișnuiesc să urmeze firii noastre, trebuie să le omorâm în apă”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre viața lui Moise sau despre desăvârșirea prin virtute, PSB, vol. 29, p. 62. footnote>. Apa e și stihie care aduce la viață, dar și una care îneacă. Este simbolul natural al vieții, pentru că nu există viață fără apă, dar este, de asemenea, simbolul distrugerii, al morții și al purificării, pentru că nu există curățenie fără ea. Când se unește
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
nu se atinge de chipul dumnezeiesc din el. E drept că trupul se destramă pe încetul, dar nu se nimicește, căci nimicirea e tocmai trecerea în neexistență, câtă vreme destrămarea e numai o împrăștiere, respectiv, o reîntoarcere a trupului la stihiile pământene din care fusese luat. Iar ceea ce se află în această stare, nu se pierde, cu toate că așa ceva trece dincolo de înțelegerea noastră simțuală”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, cap. 8, PSB, vol. 30, pp.
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Ptolemeu I (323 - 283 î.Hr.). Despre viața lui Euclid nu s-au păstrat nici un fel de date, de aceea se spune că viața lui se confundă cu opera. Dar nici aceasta nu s-a păstrat în întregime. În afara de cartea "Stihia", în traducere românească Elementele, tradusă în peste 300 de limbi, în care Euclid pune bazele aritmeticii și ale geometriei plane și spațiale, s-au mai păstrat câteva cărți dintre care: "Datele", lucrare ce cuprinde teoreme și probleme care completează "Elementele
Euclid () [Corola-website/Science/299447_a_300776]
-
ar fi meritat, pentru opera sa, același premiu Nobel. (oct. 2012). Pamflet, ma non troppo TEROAREA IMAGINARULUI, TERROR MENTIS Lui Luc și celorlalți A scrie auto-observabil, iată, pe termen lung, riscul manierismului, eșuabil în maniacal. Alienarea acesta vine din veac, stihie bătrână, Menmosyne oarbă. O știu câțiva mari psihanaliști, au conștientizat-o nenumărați geniali, majoritatea suicidarireferindu-ne doar la scriitori. (vezi pe internet „ Zece scriitori suicidari). Orice aspirație venind din acest „atavism” ancestral, e un simptom al unor moștenite, sau dobândite (induse
Editura Destine Literare by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_210]
-
pp. 213, 218. 9 Dicționarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Univers Enciclopedic, 1998, p. 254, 287. 10 Ibidem. 11 Ibidem, pp. 282, 398. 12 Prof. Ion Lazăr, Pedeapsa neascultării sau Păcatul strămoșesc oglindit în stihia plăcerii sexuale, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 1997, p. 68. 13 Evagrie, De octo spiritus malitae 4, P.G. 79, 1148, apud Tomas Spidlik, Spiritualitatea răsăritului creștin I. Manual sistematic, trad. de Diac. I. Ică Jr., ed. Deisis, Sibiu, 1997, p. 290
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
oglindă 43Prof. V.V. Zenkovski, op. cit., p. 83. 44 Denis de Rougemont, Partea diavolului, Traducerea Mircea Ivănescu, Edit. Anastasia, București, 1994, p. 141. 45 Prof. V.V. Zenkovski, op. cit., p. 33. 46 Prof. Ion Lazăr, Pedeapsa neascultării sau Păcatul strămoșesc oglindit în stihia plăcerii sexuale, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 1997, p. 150. 47 Marko I. Rupnik și Serghei S. Averințev, op. cit., p. 23. 48 Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 139. 49 Ibidem. 50 Prof. Ioan Lazăr, op. cit., p. 105. 51 Monahul Cleopa M., Viața
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
desfrânare, decât imaginația asociată cu texte, desene, fotografii erotice sau imagini filmate în timpul unei împreunări sexuale. Asistăm astăzi la o adevărată inundație copleșitoare de romane erotice, reviste, casete video, compact discuri, etc. Un tânăr care dorește să lupte pentru îmblânzirea stihiei sexuale, dacă se întâmplă să privească asemenea filme, este aproape imposibil să nu fie biruit și să nu cadă în mrejele patimii desfrânării. 101 Georges Habra, op. cit., p. 214. 102 Sf. Ioan Scărarul, Scara dumnezeiescului urcuș, Traducere, introducere și note
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
toate celelalte” (1843, 16 decembrie, tr. ns.). Pictura, după Delacroix, se sustrage limbajului, de unde oroarea sa de abstract, de perfecțiune formală pro se : „Există linii care sunt veritabili monștri: dreapta, serpentina regulată, mai ales două paralele. Când omul le instaurează, stihiile le rod. Mușchii, accidentele frâng liniile drepte (...). În schimb, câte animale se stră- duiesc cu îndârjire să distrugă regularitatea! De aici, farmecul lucrurilor vechi și ruinate. Ceea ce se numește lacul timpului: ruinarea apropie obiectul de natură. Câte cărți ce nu
Un pictor diarist: Eugène Delacroix by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4809_a_6134]
-
care în unele formulări lirice capătă valoare aforistica: „Moartea Veacului e una cu Moartea Prietenilor”. Cu tema morții U. se intoarce tot spre lumea de acasa: „Și că pastorul nedezlegat al Patriei mele/ Te-am așezat departe, între stele, măreață stihie,/ Și te-am privit acolo îndelung în noapte/ Când m-am ospătat la ospățul brazilor/ Al izvoarelor și al luncii de argint în luna”. Poet modern, utilizând în cele mai variate maniere versul liber, de la frază amplă, cu cadențe clasice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
legea firii apei, care nu poate susține trupul la suprafață, și începe să se scufunde. Dar când credea în Hristos, avea din El puterea să umble pe mare. Credința nu ne mai ține în duhul fricii și al robiei de stihii, ci ne ridică la libertatea față de ele și deci în duhul îndrăznelii de fii ai lui Dumnezeu, Care ne apără de toate, pentru viața veșnică. (n.s. 383, p. 324) footnote>”. (Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, cuv. 62, în Filocalia
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]