1,687 matches
-
Africae" (pe strada capului Africii) non "vico caput Africae" (pe strada Capul Africii) Derivare în care ambele variante sunt corecte, dar autorul o considera corectă numai pe prima: "catulus" non "că<te>llus (cățel) Preferință pentru utilizarea diminutivelor că marca stilistica pentru limbajul afectic familial : "auris" non "oricla"("urechiușa- diminutiv corespunzător formei corecte) - Română a făcut diminutiv de la diminutiv ("oricla"); "auricla" cu "au" contras în "o" și cu sincopa lui "u". -geminarea expresiva a consoanelor (marca stilistica): "draco" non "dracco".
Appendix Probi () [Corola-website/Science/323074_a_324403]
-
utilizarea diminutivelor că marca stilistica pentru limbajul afectic familial : "auris" non "oricla"("urechiușa- diminutiv corespunzător formei corecte) - Română a făcut diminutiv de la diminutiv ("oricla"); "auricla" cu "au" contras în "o" și cu sincopa lui "u". -geminarea expresiva a consoanelor (marca stilistica): "draco" non "dracco".
Appendix Probi () [Corola-website/Science/323074_a_324403]
-
Această carte nu este una didactică, cum ar părea din titlul ei, impus de editură, pentru a putea s-o încadreze în profilul ei, ci una de investigație critică, atât în perspectova tradițională, cât și prin aplicarea unor metode aparținând stilisticii, lingvisticii structurale, comparaticticii, lingvisticii matematice, fără absolutizarea vreuneia dintre acestea, fapt reliefat de toți cronicarii și recenzenții ei, din care unii sunt amintiți mai jos. Sunt investigate opere de Constantin Negruzzi, Alexandru Odobescu, I.L. Caragiale, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Ștefan
Ieronim Tătaru () [Corola-website/Science/311726_a_313055]
-
sa literară și științifică s-a orientat în două direcții: studiile de folclor ("Miorița în Moldova, Muntenia și Oltenia", 1924) și exegeza operei eminesciene ("Arta cuvântului la Eminescu", 1938; "Creativitate eminesciana", 1943). "Expresivitatea limbii române" reprezintă un important studiu de stilistică literară.
Dumitru Caracostea () [Corola-website/Science/298999_a_300328]
-
dintre facultățile Universității Naționale de Muzică din București, cea de dirijat de orchestră, la clasa profesorilor Ludovic Bács și Petru Andriesei, precum și cea de interpretare muzicală (tuba), la clasa conf. univ. Ion Popescu. S-a perfecționat apoi în cadrul Studiilor aprofundate - stilistica dirijorala cu Horia Andreescu și a urmat cursuri de măiestrie susținute de dirijorii Alain Paris și Adrian Sunshine. Preocupat permanent de îmbogățirea cunoștințelor muzicale, Tiberiu Soare a participat și la cursul de compoziție predat de Dan Dediu la aceeasi Universitate
Tiberiu Soare () [Corola-website/Science/309341_a_310670]
-
nouă orientare muzicală: metal-industrial-hardcore cu elemente preluate din folclor, funk, electro...În cele două demo-uri înregistrate în perioada imediată (Revolution - 2004, Different - 2005) formația experimentează în căutarea unui nou stil, ceea ce îi aduce aprecieri contradictorii în presă, unele apreciază diversitatea stilistica și potențialul trupei, altele criticând lipsa de omogeneitate muzicală. În anii următori, formația continua cu o activitate scenica intensă, având concerte în România, Ungaria, Franța și Belgia. DIRTY SHIRT participa la turnee naționale alături de formații importante din străinătate: Tripod (Franța
Dirty Shirt () [Corola-website/Science/324616_a_325945]
-
perioadă a fost bazat pe tehnicile de construcție moderne și a materialelor, cum ar fi beton armat, fier, oțel, si, adesea, acoperișuri din sticlă, si, în multe cazuri folosit ceea ce a fost în esență, o structură de Beaux-Arts, cu motive stilistice pasive asociate cu arhitectura originală din care a fost inspirat. Aceasta s-a axat spre exterior pe forme și motive care să fie văzut în mod tradițional “otoman”, cum ar fi arcade amintit, decorațiuni bogate, ornamentate din faianța , console largi
Arhitectura otomană () [Corola-website/Science/330117_a_331446]
-
Timișoara pe care o absolvă în 1995, unde studiază cu mezzosoprana Lucia Papa-Kriska. Își desăvârșește studiile urmând cursul de Masterat la Academia de muzică Gh.Dima din Cluj sub îndrumarea lui Alexandru Farcaș, obținând în 1996 Diplomă de Master în Stilistica interpretativa - Canto. Urmează cursuri de masterat de scurtă durată cu maeștrii Mariana Nicolescu 1996, Alexandru Farcaș 1997, Ionel Pântea 2000, Renato Bruson 2004, Viorica Cortez 2009. În 2011 obține titlul de doctor la Academia de Muzică "Gheorghe Dima" - Cluj Napoca , în urma
Silvia Sorina Munteanu () [Corola-website/Science/313113_a_314442]
-
de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman constată că Mircea Veroiu își confirmă în "Să mori rănit din dragoste de viață" preocupările sale stilistice dominante, secvențele în care creează o atmosferă de epocă realistă având o deosebită vigoare compozițională: balul simbriașilor publici, un cinematograf din vremurile de altădată, culisele circului „Gaetano”, călătoria în vagonul de tren cu manechine. La realizarea atmosferei concură decorurile reconstituite
Să mori rănit din dragoste de viață () [Corola-website/Science/327485_a_328814]
-
În rostirea poeziei, definește pe deplin nu o stare, nu un fapt, ci o mentalitate. Versuri de o asemenea factură, doar aparent șăgalnice, Întâlnim la un Anton Pann, la care apropierea de folclor a fost pilduitoare, cumva și de folos. Stilistica limbajului scade În intensitate, chiar se rarefiază când poetul Își mărturisește biografia - notițiar de stare civilă: De unde mă trag și unde mă-ntorc, Viața mea În Canada, Acolo, dealurile mele, Mă gândesc adeseori, Întrebare, Scrisoare mamei (două versuri memorabile - „Iar
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_318]
-
Stilistica este disciplina ce se ocupă cu studiul aspectelor legate de stil și este îndeobște aplicată artei în general, sau unei ramuri anume a acesteia. Ansamblul de concepte și noțiuni cu caracter general, care își dovedesc validitatea sau aplicabilitatea în oricare
Stilistică muzicală () [Corola-website/Science/300949_a_302278]
-
stil și este îndeobște aplicată artei în general, sau unei ramuri anume a acesteia. Ansamblul de concepte și noțiuni cu caracter general, care își dovedesc validitatea sau aplicabilitatea în oricare dintre domeniile artistice concrete constituie reperele unei teorii generale a stilisticii. Reflectarea acestora în strânsă legătură cu aspectele distincte ale fiecăruia dintre domeniile artistice particulare constituie obiectul stilisticilor speciale (literară, muzicală, arhitectonică, etc). Stilul, într-o încercare de definiție cât mai succintă și generală, ar desemna "modalitatea" specifică de "utilizare a
Stilistică muzicală () [Corola-website/Science/300949_a_302278]
-
și noțiuni cu caracter general, care își dovedesc validitatea sau aplicabilitatea în oricare dintre domeniile artistice concrete constituie reperele unei teorii generale a stilisticii. Reflectarea acestora în strânsă legătură cu aspectele distincte ale fiecăruia dintre domeniile artistice particulare constituie obiectul stilisticilor speciale (literară, muzicală, arhitectonică, etc). Stilul, într-o încercare de definiție cât mai succintă și generală, ar desemna "modalitatea" specifică de "utilizare a unui limbaj". Etimologic noțiunea derivă de la cuvântul "stylus" ce desemna în antichitate ustensila cu care scribul (cunoscătorul
Stilistică muzicală () [Corola-website/Science/300949_a_302278]
-
de la definiția frumosului, dezvoltă un evantai de categorii de mare generalitate și subtilitate, prin care se străduiește să circumscrie esența artei, a raporturilor ei cu realitate și a receptării ei. Din cele expuse până aici se poate aprecia că locul stilisticii în acest tablou se situează între ansamblul compact al disciplinelor "tehnologice" și domeniul "esteticii". La nivelul tehnologiei urmărim un "proces de producție", la nivel stilistic ni se revelează configurația particulară a produsului artistic, iar la nivel estetic valorizăm acest produs
Stilistică muzicală () [Corola-website/Science/300949_a_302278]
-
a ceea ce poate fi caracterizat ca specific al "rostirii" (formularea aparține prof.dr.Valentin Timaru). Am menționat mai sus existența acelei problematici și terminologii ce se situează pe un plan general, comun mai multor ramuri ale artei, ceea ce ar constitui o "stilistică generală", alături de care se particularizează disciplinele adecvate fiecărei ramuri artistice în parte, stilisticile particulare. În ceea ce privește muzica, avem de a face cu o situație aparte, pornind de la faptul că, în cazul muzicii culte, comunicarea operei muzicale către publicul receptor se realizează
Stilistică muzicală () [Corola-website/Science/300949_a_302278]
-
Timaru). Am menționat mai sus existența acelei problematici și terminologii ce se situează pe un plan general, comun mai multor ramuri ale artei, ceea ce ar constitui o "stilistică generală", alături de care se particularizează disciplinele adecvate fiecărei ramuri artistice în parte, stilisticile particulare. În ceea ce privește muzica, avem de a face cu o situație aparte, pornind de la faptul că, în cazul muzicii culte, comunicarea operei muzicale către publicul receptor se realizează prin intermediul unei verigi obligatorii, înalt specializate, aceea a interpretului. Ca atare, stilistica muzicală
Stilistică muzicală () [Corola-website/Science/300949_a_302278]
-
parte, stilisticile particulare. În ceea ce privește muzica, avem de a face cu o situație aparte, pornind de la faptul că, în cazul muzicii culte, comunicarea operei muzicale către publicul receptor se realizează prin intermediul unei verigi obligatorii, înalt specializate, aceea a interpretului. Ca atare, stilistica muzicală se diferențiază prin două unghiuri de abordare, "stilistica creației" și "stilistica interpretării". Obiectul paginilor de față este constituit cu precădere din problematica stilisticii creației.
Stilistică muzicală () [Corola-website/Science/300949_a_302278]
-
cu o situație aparte, pornind de la faptul că, în cazul muzicii culte, comunicarea operei muzicale către publicul receptor se realizează prin intermediul unei verigi obligatorii, înalt specializate, aceea a interpretului. Ca atare, stilistica muzicală se diferențiază prin două unghiuri de abordare, "stilistica creației" și "stilistica interpretării". Obiectul paginilor de față este constituit cu precădere din problematica stilisticii creației.
Stilistică muzicală () [Corola-website/Science/300949_a_302278]
-
aparte, pornind de la faptul că, în cazul muzicii culte, comunicarea operei muzicale către publicul receptor se realizează prin intermediul unei verigi obligatorii, înalt specializate, aceea a interpretului. Ca atare, stilistica muzicală se diferențiază prin două unghiuri de abordare, "stilistica creației" și "stilistica interpretării". Obiectul paginilor de față este constituit cu precădere din problematica stilisticii creației.
Stilistică muzicală () [Corola-website/Science/300949_a_302278]
-
către publicul receptor se realizează prin intermediul unei verigi obligatorii, înalt specializate, aceea a interpretului. Ca atare, stilistica muzicală se diferențiază prin două unghiuri de abordare, "stilistica creației" și "stilistica interpretării". Obiectul paginilor de față este constituit cu precădere din problematica stilisticii creației.
Stilistică muzicală () [Corola-website/Science/300949_a_302278]
-
a fost pictor și scenograf român. "Prin însăși formația să, din anii `40, sub îndrumarea prestigioasa a unui Nicolae Dărăscu, a unui Lucian Grigorescu, pictorul se înscrie de la bun început pe o traiectorie a echilibrului dintre tradiție și modernitate. ...Identitatea stilistica a picturii lui ar putea fi căutată prin raportare la un neoprimitivism al senzației, al emoției și, deopotrivă, al formulărilor plastice. Este matcă în care se întâlnesc pentru el, lecția întemeietorilor de modernitate (Paul Gauguin, Van Gogh) și formulele vizuale
George Ștefănescu () [Corola-website/Science/303533_a_304862]
-
monumentale, încadrate în rame de marmură. „Sala cu șemineu” - un interior nobil, o încăpere ce creează o impresie nemaipomenită. Elementul predominant în decorul acestei săli este șemineul, generînd o atmosferă caldă și relaxantă. Gama de culori a interiorului, decorațiunile, accentuează stilistica vînătorească. „Casa Mare” - sala ce poartă numele celei mai frumoase odăi a unei case tradiționale din zona rurală a Moldovei. Sala este decorată cu mobilier din lemn de stejar, bogat ornamentat cu motive decorative naționale. Atmosfera rustică predomină în această
Cricova (vinărie) () [Corola-website/Science/330915_a_332244]
-
să l c i i lo r, pentru prezentarea Intervenția lui Gabriel Liiceanu, moartea marelui savant?” obiceiurilor profane și religioase direct în Franța, a făcut ca ordinea și Identic, în aceeași tonalitate fundamentale ale românilor”. adevărul să fie restabilite, iar stilistică, își continuase precedentul În cadrul departamentului numit aberațiile formulate să fie înlăturate. studiu: „În 1942, în plin război, pe de noi evocări, formulate cu bucuria Aș defini toate comentariile cărții vremea când era atașat cultural al unei lucidități meritorii, am include
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
cerut tov[arășului] Tomescu 7, dar nu ne-a abonat pe acest an. Ceri, dar în zadar. Sunt mulțumit că, în fine, a apărut cartea mea8 cu prefața generoasă a lui Perpessicius, aveți acasă un exemplar rezervat! Câteva lucrări de stilistică și ist[orie] literară luate de aici o să ne folosească pentru alte lucrări. Monografia Densușianu 9 a apărut? Se anunță aici ediții mari Maritain, Simenon, Balzac etc. Le chut al lui Simenon, apărut acum, e al 250 roman al său
Intregiri la biografia lui Gheorghe Bulgăr by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2751_a_4076]
-
Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1979 "Epistemologia muzicii că arta și știința", în revistă „Muzică”, Editura Muzicală, București, nr. 3/1979 "Muzicologia și metodă istorică", în „Lucrări de muzicologie”, vol. X-XI, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1979 "Momente în evoluția stilistica a lui Sigismund Toduță", în <nowiki>"</nowiki>Lucrări de muzicologie<nowiki>"</nowiki>, vol. XIV, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1979 "Das Musikleben în Grosswardein - Oradea, im XVIII Jahrhundert", în „Haydn‑Jahrbuch”, 10, Universal Edition, Wien, 1979, p. 49-52 " Das
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]