443 matches
-
este în viață! 6,51 de minute, comunicăm! "JET A1 30/1202 IF 02 TPT" cisternă în loc de combustibil, ziua ca despărțire, deși rămîne și partea de dinainte, una dintre părți, blonda, m-am așezat, nasul pe potriva fetei vecine, rude, bascul stilizat pe șapcă în tradiția industrială Ploiești, "Iatsa" Cîmpina, "Steaua" cel mai slab sezon cu "Slavia" Praga acasă, o rupi, de ce tragi de ea, e altă mașină! "Paty-paty" patiseria, "Optica-oftalmologie ochelari", "FIBEC" obiectele se confundă, reclamele nu, cealantă, șefu', dacă nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
poate că puțin histrionică? Pe urmă însă mi-am spus: nu, asta-i vocea mea, s-o asculte așa cum e. Când va citi scrisoarea, nu cred că o va analiza cu un ochi critic. Dacă aș corecta-o și aș stiliza-o, s-ar putea să pară nesinceră și să-și piardă din forță. Cât despre egocentrism, bineînțeles că sunt egocentric. Las-o să fie sigură că eu nu fac decât să-mi urmăresc propriile interese, și nu că mă gândesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
de moneda națională sau de valute străine. Aurul este elementul de bază al celui care primește. El se oferă de regulă în "cocoșei". Monedă de aur cu denumire improprie, care vine de la cocoș, simbol al națiunii franceze, care se află stilizat pe una dintre fețe. Este vorba de "cocoșei" din aur297. Fetele care primesc aurul în dar îl poartă în timpul ceremoniilor de nuntă, după care acesta intră, de regulă, în seifurile de păstrare ale băncilor. Darul aici are încărcătura și mai
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
marilor cronici. În primul rând, sunt preluate o serie de cuvinte, frazeologisme, vorbe memorabile etc. De cele mai multe ori, se citează sursa în subsol sau în text ("cum zicea și cronicarul", "vorba cronicarului" etc.). Alteori fragmentele de cronică sunt ușor schimbate, stilizate conform limbii literare în plin proces de modernizare și adaptate, mai mult sau mai puțin inspirat, prozei artistice respective. În al doilea rând, în multe cazuri sunt preluate numai unele procedee ori modalități de utilizare a unor figuri de stil
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
a susține examenul de licență. Este membră a Societății Scriitorilor Români din 1929. Deține funcția de inspector al teatrelor și spectacolelor în Direcția Generală a Teatrelor între 1937 și 1947. Din 1946 devine colaboratoare permanentă a Editurii Cartea Rusă, unde stilizează traduceri din literatura rusă și sovietică. Debutează cu poezie în 1912, în revista „Viața românească”, și cu proză în 1919, în „Însemnări ieșene”. În 1923 îi apare cel dintâi volum de poezii, Lumini și umbre. Scrie poezie, proză, literatură pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286152_a_287481]
-
de gravitație al inspirației lirice. Ca mulți poeți ai exilului, Ț. proiectează imaginea unei Românii simbolice, atemporale. Registrul grav, emoția spiritualizată, solemnitatea, religiozitatea vor caracteriza de multe ori și textele ce alcătuiesc volumul Din crucea pădurii (1955). În general, autorul stilizează poezia populară, versul sunând deseori arghezian: „Mohorât și cu zâmbre la gură/ de-atâta clacă și umblătură/ Mă-ntorceam la miezul nopții din sat/ ca un pui de satană-nțărcat” (Ucigă-l toaca) sau: „Unde mi-am încropit eu culcușul/ A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290211_a_291540]
-
în 1958 la „Gazeta literară” cu o cronică plastică, iar primele schițe îi apar în 1968 la „Luceafărul”. Mai e prezent în „Arta”, „România literară”, „Secolul 20”, „Vatra”, „Viața românească” ș.a. Face traduceri din Stendhal, Hippolyte Taine, Henri Focillon și stilizează transpuneri din Boris Bednâi, Serghei Krutilin, Alexandr Ceakovski. Un timp realizează emisiunea radiofonică „Săptămâna unui meloman”. Deși de origine bucovineană și stabilit în București, Ț. poate fi situat, ca modalitate literară, printre „târgoviștenii” Radu Petrescu, Mircea Horia Simionescu și Costache
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290226_a_291555]
-
câteva luni C. moare subit, în urma unei congestii cerebrale. C. era un poet deplin format la apariția volumului Balade și idile. Poemele s-au impus prin prospețime, siguranța tonului, prin legătura nemijlocită cu mentalitatea țărănească, ale cărei ipostaze fundamentale le stilizează. Totuși nu autenticitatea țărănească, ci un clasicism de nuanță populară definește originalitatea profundă a poeziei lui C. Proiectarea generalului în particular, lirismul discret, subtextual în viziunea obiectivată epic sau dramatic, caracterizează idilele. Poetul prinde în mici scene de un firesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
puneri în scenă” a reacțiilor, gesturilor și replicilor care compun imaginea esențializată a psihologiei și comportamentului erotic. Alegerea întâmplării are însă un rol decisiv în crearea impresiei de autenticitate a întregului. Se remarcă simplitatea situațiilor, extrase dintr-un cotidian țărănesc stilizat cu grație și expresivitate. Un flăcău descoperă cu o hazlie indignare că a fost înșelat de fata care nu i-a dat, după înțelegere, atâtea sărutări câte „fușteie” are scara, altă dată se încearcă ademenirea fetei de pe un mal pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
pe Baudelaire: „De mult au fost acestea - Pe unde-o fi studentul/ care citea la vie pe Dante și Baudelaire?/ Privește-te-n oglindă cum te-a crispat prezentul, / Tu, visător de glorii și aripi pentru cer.” Nu lipsesc evocările stilizate în maniera lui Mateiu I. Caragiale, cel din Pajere, reînviind amintirea domniței Ralu Caragea, întemeietoarea teatrului: „Comedianții-s în favor la Curte./ S-amestecă cu dânșii chiar Ralu / Și parc-aud grăind pe-un velpostelnic:/ «Diseară avem teatru, psihimu».” Aproximativ
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288987_a_290316]
-
17. Daniels îl consideră pe Joker cel mai cunoscut "super-ticălos", al cărui model îl constituie și cartea de joc de poker, dar și filmul The Man Who Laughs, din 1928. Dacă Joker îndeplinește rolul arhetipal de trikster, The Penguin este stilizat, iar Two-Face este o reiterare a temei din Dr. Jeckyll and Mr. Hyde. Les Daniels, op. cit., p. 39. Personajul negativ ajută la definirea eroului, mai cu seamă că uneori cititorul cu acesta se poate identifica, tocmai pentru că este fictiv (imposibilitate
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Dimitrie Gusti. A participat, împreună cu Mircea Vulcănescu, Henri Stahl, N. Argintescu-Amza, Petru Comarnescu, Xenia Costa-Foru, Paul Sterian și alții, la campanii monografice organizate de școala sociologică de la București în localitățile Cornova, Drăguș și Șanț. A lucrat covoare cu motive populare stilizate în atelierul propriu, având expoziții personale de tapiserie în 1934, 1935, 1947, 1970 și 1971, la București și Ankara. În 1950 a fost arestată în lotul Lucrețiu Pătrășcanu, ca „uneltitoare” împotriva regimului „democrat-popular”. Este eliberată din temniță în 1962. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286364_a_287693]
-
am reconstituit acel moment, m-am dus la raftul bibliotecii și am luat volumul cu pagini îngălbenite, cu coperta de culoarea paiului de grâu, purtând numele autorului (Matei Călinescu) și titlul operei (Viața și opiniile lui Zacharias Lichter) în litere stilizate după modelul scrierii gotice. Astfel a început povestea (ne)cunoașterii lui Luca Pițu de către subsemnatul. Al doilea ciob Portretul anarh(ist)ului în tinerețe Feriți-vă de cărturăresele modeste "d'un certain âge" și de bărbații cu zâmbet blajin. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
autorului se traduce printr-o ceremonialitate consonantă ființei etnice, prin mirări și căderi în rutină, prin sondaje și partituri țintind spre organicitatea de substanță. E momentul fast în care Arghezi, Blaga, Brâncuși, Enescu, fiecare din alt unghi, operează sinteze, topind, stilizând, eliminând și potențând, revitalizând și interogând, cu aspirații spre totalitate. Ca poet al timpului în mers, M. se vrea deopotrivă un explorator al efemerului și al eternității. Totuși, el e mai puțin un meditativ, cât un constatator, în ochii căruia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
interesante sunt unele teme și motive simboliste, C. făcând o timidă încercare de a se racorda la orientarea mai nouă a poeziei: peisaje autumnale cu arbori goi, frunze moarte și ploi neîntrerupte, câmpuri cu corbi, ca la J. Laforgue, orașul, stilizat în felul lui G. Rodenbach, ca o cetate moartă unde străjuiesc doar lebedele. Sunt cultivate, de asemenea, imagini nocturne, lunare, reci, se invocă sunete înfiorate, de flaut sau viori, căderea apei în bazine, muzicalitatea versului devenind, câteodată, plină. Lipsit de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286278_a_287607]
-
cu iluzorie înfățișare angelică și bune intenții, stupizii ticăloși de tot soiul. Nu are nici măcar impresia de a fi autor de literatură satirică, deoarece nu este interesat de amuzament, ci de viața involuntar comică, căreia nu e nevoie să îi stilizeze sau caricaturizeze faptele și personajele. Este conștient că substanța literară se găsește pretutindeni în jur, autorului revenindu-i doar rolul de a o identifica și de a o face vizibilă celorlalți. La sfârșitul anilor ’50, în perioada reportajului conjunctural, care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
poetul își conturează sentimentele în piruete verbale grațioase, ca mai târziu G. Topîrceanu. Și cugetările, fără profunzime, dar agreabile, se concentrează în versuri gnomice, ușor detașabile, ca niște refrene. Dar G. a ilustrat, până la manierism, îndeosebi ipostaza poetului galant care, stilizând modelul popular, articula noi „cântece de lume”. Este un fel de pornire mai degrabă neoanacreontică, și pentru că rareori se întrezărește aici un joc rafinat de-a naivitatea. Așadar, suferința e dulce, fericirea amară, iubirea e înlocuită de amorul care stârnește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287230_a_288559]
-
relație cu religia casnică. La Gagarino s-au găsit, lângă pereții unei locuințe, șase figurine sculptate în os de mamut. Ele sunt sumar cioplite, cu un abdomen de proporții exagerate și capul fără trăsături. Piesele descoperite la Mezin sunt puternic stilizate; unele pot fi interpretate ca forme feminine reduse la elemente geometrice (acest tip este atestat de altfel în Europa Centrală); altele reprezintă, foarte probabil, păsări. Figurinele sunt decorate cu diferite desene geometrice, între altele, crucea gamata. Pentru a explica eventuala
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
dogmatic, În timp ce tu erai greu de definit. O altă comparație poate lămuri mai bine poziția ta În contextul de atunci. Dacă priveai realizările lui Penciulescu, vedeai un regizor care Înțelesese cel mai adânc realismul ca adevăr al trăirii. Chiar când stiliza sau sublinia teatralul, era mai interesat de prezența vie a actorului În comunicare decât de orice altceva. Tu te lăsai dus de amestec, nu de dragul amestecului În sine, ci căutând libertatea gândului și a acțiunii scenice. De foarte tânăr, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
el e „star“: „Eu când cânt, nu am nevoie să mă mișc de colo-colo ca la balet!“. Gwyneth intervine prompt: „Caro Franco, Încearcă doar și ai să vezi ce bine o să te simți. Tot spectacolul e conceput pe mișcare, e stilizat ca În kabuki. Placido s-a Încadrat perfect“. Comparația l-a scos din sărite pe Franco: „Să n-aud de Domingo. |la nu ia acutele și se mișcă prea mult, ca să compenseze că nu poate să cânte. Dar eu Îl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
bineînțeles, nu m-am încumetat să le realizez singur. Or, cum Mihai, pe lângă nenumăratele sale preocupări, o mai avusese și pe cea a botanicii, l-am cooptat pe dânsul. Eu făceam o primă traducere tale quale, pe care apoi o stilizam împreună, precizând totodată și termenii științifici cărora nu le putusem face față. În sfârșit, băteam lucrarea la mașină, iar banii îi împărțeam pe din două. A fost o colaborare plăcută și instructivă. În materie de aventuri amoroase însă, fiecare din
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
consens între oameni asupra interpretării pe care o acordă faptelor. Poți avea încredere că va da fiecare „fluxului vieții“ o interpretare pe care să te poți bizui? Pe de altă parte, nu cred că „intelectualizez“ atât de mult. Mai curând stilizez experiența de viață, iar aceasta se poate confunda cu ceea ce numiți „intelectualizare“. Uneori caut pur și simplu să mă amuz. În Herzog, de pildă, s-ar putea crede că „intelectualizez“, dar nu fac decât să-i ridiculizez pe intelectuali și
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
și privindu-l, mi-am dat seama ce sar putea ascunde în el, luând astfel naștere în mintea mea ideea ce doream s-o realizez. Era legată de discuțiile contradictorii pe care le avusesem cu ceva timp înainte: două case stilizate la bază, dintre care iese un cap de țăran. Odată cu fixarea formei pe care doream s-o scot din bucata de lemn, dalta începea să contureze primele volume ajutătoare, care mai târziu îmi permiteau să realizez forma dorită. Pentru unii
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
autori români, de la Neacșu din Câmpulung, Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce, Antim Ivireanul, Dimitrie Cantemir la I. L. Caragiale, Ion Creangă sau la Mateiu I. Caragiale, I. Al. Brătescu-Voinești, I. A. Bassarabescu, D. D. Pătrășcanu și până la scriitorii contemporani. A stilizat traducerile câtorva romane: Liviu Rebreanu, Ion (1968), Mihail Sadoveanu, Under the Sign of the Crab (Zodia Cancerului) (1967) și Augustin Buzura, Refuges (Refugii) (1993). Pandant al acestei vaste activități este transpunerea în limba română a aproape o sută de piese
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285607_a_286936]
-
pentru a-i ilustra tezaurul. Relatările diaristului perspicace, notele lui de drumeție pe itinerarii de la Balcic și Mangalia până în Deltă (1908 și 1914) cu rezonanțe în Priveliști dobrogene (1914) și-n Ostrovul lupilor (1941), cele din 17 iulie-2 august 1919, stilizate în Drumuri basarabene (1921) ori contactele transilvane (din luna mai 1927) la Deva, Uioara, Blaj, Crăciunel și Cheresig toate vorbesc de particularități și regionalisme. Precum textele prozatorului, liste de termeni comentați oferă stilisticienilor și lexicografilor puncte de vedere de certă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]