1,511 matches
-
afară și nu pot să-l găsesc Să-l blestem să asculte ce simt când îl pândesc. E cineva afară și anii cresc mereu Și mi se pare,-n ceață și-n toamnă, că sunt eu. Vânatul regal Era un stol de lacrimi, de sunet și culoare, De forme neștiute arteziind solemn, Un templu de tăcere, lumină și mirare, Cu inima de piatră și trup mănos de lemn. Ochi fără de odihnă îl devorau în toate, Adulmecându-i urma, vânat de preț
Poemul și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7963_a_9288]
-
contempla apoi o pictură murală de mari dimensiuni - Ceaușescu survolînd Carpații la bordul unui helicopter și trăgînd cu pușca-mitralieră într-o turmă de capre negre. Ne-ar fi reținut în fine atenția o vastă compoziție în mozaic - Ceaușescu țintind un stol de rațe sălbatice ce-și urmează nepăsătoare zborul, salutate cu patos de vocea bardului oficial: "Priviți aceste rațe! Și moarte ele zboară!/ Le ține sus în aer iubirea lor de țară!" Dar toate amintitele opere au rămas nerealizate, deși ar
Epistolă către Odobescu (XI) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7689_a_9014]
-
zgârcită e noaptea la explicații, elucidări. Mie îmi este groază de acest subiect, Însă una, intuitiv, el ghicește, știe, - De ce, nerecunoscut de nimeni, - predilect, De undeva de dânșii eu sunt luat în chirie. 1913, 1928 Improvizație Din palmă hrănii claviatura - stol de clape Sub bătăi de aripi, plesnete, croncănire, În vârful degetelor stând, le-ntinsei mâna aproape, Și noaptea se freca de coate sub mâneci în răsucire. Și era întuneric. Și un heleșteu cu apa amară Vălura, unduia. - Și păsări din
Boris PASTERNAK (1890 – 1960) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7531_a_8856]
-
Eul se trezește în centrul unui cataclism, totul se prăbușește în jur, spațiul vital se arată tot mai meschin, copiii se nasc bătrîni, bătrînii nu se-ndură să mai moară: "căzuse-n genunchi în noroi și-acum se tîra / nesfîrșite stoluri de păsări necunoscute treceau/ în zbor jos dintr-o zare în altă zare / își ținea capul deasupra mlaștinilor dospinde / ar fi vrut să se ridice dar era atît de obosit / rupsese toate nodurile și-acum se tîra eliberat / înlăuntrul celei
O sensibilitate transilvană by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7337_a_8662]
-
adulți vii vii 38. Dendrocopos syriacus (Hemprich and Ehrenberg, 1833) Ciocănitoare de grădini 100 Juvenili și/sau adulți vii vii 39. Melanocorypha calandra (Linnaeus, 1758) Ciocârlie de Bărăgan 500 Juvenili și/sau adulți vii vii 40. Calandrella brachydactyla (Leisler, 1814) Ciocârlie de stol 500 Juvenili și/sau adulți vii vii 41. Galerida cristata (Linnaeus, 1758) Ciocârlan 100 Juvenili și/sau adulți vii vii 42. Lullula arborea (Linnaeus, 1758) Ciocârlie de pădure 100 Juvenili și/sau adulți vii vii 43. Alauda arvensis (Linnaeus, 1758) Ciocârlie de câmp
ORDIN nr. 120 din 13 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251106]
-
regiunea Dobrogea de pe teritoriul României și Bulgariei. Prima apariție în România este din septembrie 1890 când o gâscă cu gât roșu a fost împușcată la Geaca (Klemm & Kohl 1988). După 1960, gâștele cu gât roșu au fost văzute în stoluri de gârlițe mari, în principal de-a lungul Insulei Mari a Brăilei și Balta Ialomiței (Carol 1934, Linția 1935, Papadopol 1965, Tălpeanu 1963, Tălpeanu 1971, Scott 1939). Papadopol (1965) a descris la Călărași, în perioada 1962 -1963, un număr impresionant
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
Balta Ialomiței (Carol 1934, Linția 1935, Papadopol 1965, Tălpeanu 1963, Tălpeanu 1971, Scott 1939). Papadopol (1965) a descris la Călărași, în perioada 1962 -1963, un număr impresionant de gâște cu gât roșu și gârlițe mari. În 1963, Tălpeanu declara că stoluri de zeci chiar sute de indivizi, apăreau anual în România, în principal în zona Călărași. În perioada 1964 - 1970, lacurile și mlaștinile din Insula Mare a Brăilei și Balta Ialomiței, situate între Călărași, Hârșova și Brăila au fost drenate și
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
locali, Ciochia și colab. (1969) și Tălpeanu (1971) au afirmat că numărul gâștelor cu gât roșu de pe coasta Mării Negre a crescut din 1965. Prezența speciei în Dobrogea, în număr mare, a fost confirmată în 7 decembrie 1968. Un stol de păsări între satele Istria și Sinoe, a fost estimat la 25.000 de gâște cu gât roșu și 500.000 de gârlițe mari (Johnson & Hafner 1970, Ciochia și colab. 1969). În perioada 1968 - 1974, gâștele au fost numărate în România în
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
pornească în migrația de primăvară care are loc la începutul lunii martie. În afara arealului lor din sud-estul țării, există numeroase date privind observarea unor exemplare solitare de gâscă cu gât roșu și grupuri mici de câteva exemplare, amestecate în stoluri cu gârlițe mari, în diferite părți ale țării. Aceste observații sunt în afara arealului de distribuție a speciei, fiind înregistrate în zone umede sau lacuri din regiunile joase și deschise din Moldova, Transilvania, Banat, Crișana și Oltenia. Exemplare rătăcite pot
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
perioada 2022–2032 La juvenil sunt 4-5 benzi albe, subțiri pe aripa strânsă, pată mică, de un roșu-șters pe obraji (aproape absentă la unii indivizi), înconjurată de bandă albă, lată. Scoate sunete sacadate și ascuțite, „chi-cui” sau „chi-iic”. În zbor, stolul de gâște cu gât roșu are o formă neregulată și zboară foarte jos uneori, schimbând direcția de zbor foarte brusc. Acest comportament este foarte evident atunci când gâștele sunt pe câmpurile de hrănire. Între zonele de înnoptare și câmpurile de
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
o formă neregulată și zboară foarte jos uneori, schimbând direcția de zbor foarte brusc. Acest comportament este foarte evident atunci când gâștele sunt pe câmpurile de hrănire. Între zonele de înnoptare și câmpurile de hrănire, gâștele cu gât roșu fac stoluri tipice în linii extinse și mai puțin în formă de V. Cel mai frecvent, stolurile de gâște cu gât roșu stau amestecate cu stolurile de gârliță mare. Cerințe privind habitatele în România Gâsca cu gât roșu are cerințe specifice, în
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
comportament este foarte evident atunci când gâștele sunt pe câmpurile de hrănire. Între zonele de înnoptare și câmpurile de hrănire, gâștele cu gât roșu fac stoluri tipice în linii extinse și mai puțin în formă de V. Cel mai frecvent, stolurile de gâște cu gât roșu stau amestecate cu stolurile de gârliță mare. Cerințe privind habitatele în România Gâsca cu gât roșu are cerințe specifice, în ceea ce privește habitatele de înnoptare, zonele de hrănire și combinația acestora, în perioada cuprinsă
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
câmpurile de hrănire. Între zonele de înnoptare și câmpurile de hrănire, gâștele cu gât roșu fac stoluri tipice în linii extinse și mai puțin în formă de V. Cel mai frecvent, stolurile de gâște cu gât roșu stau amestecate cu stolurile de gârliță mare. Cerințe privind habitatele în România Gâsca cu gât roșu are cerințe specifice, în ceea ce privește habitatele de înnoptare, zonele de hrănire și combinația acestora, în perioada cuprinsă între începutul lunii noiembrie și prima parte a lunii
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
Todorov, – comm. pers.). Mai rar, gâștele includ în dieta lor rapița, precum și diferite ierburi găsite pe pajiști. Efectivele de gâsca cu gât roșu efectuează zilnic zboruri de la locurile de înnoptare, spre locurile de hrănire, cel mai frecvent în stoluri mixte împreună cu efectivele de gârliță mare. Deplasările spre zonele de hrănire sunt bine cunoscute datorită faptului că există date obținute cu emițătoare satelitare. Distanța maximă dintre lacuri și zonele de hrănire variază între câteva sute de metri și câțiva
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
dintre lacuri și zonele de hrănire variază între câteva sute de metri și câțiva zeci de kilometri. Stolurile zboară în căutarea câmpurilor potrivite de hrănire, la o distanță maximă de 20-30 km față de zonele de înnoptare. În jurul prânzului, stolurile zboară înapoi spre lacuri, pentru a bea apă. Adăpatul durează 30 minute - 1 oră, după care gâștele se întorc înapoi pentru hrănire. Dacă nu este deranj intenționat și repetat, gâștele se vor întoarce în același loc de hrănire. Odată cu
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
este deranj intenționat și repetat, gâștele se vor întoarce în același loc de hrănire. Odată cu apusul soarelui, gâștele se întorc spre locul de înnoptare dar unele continuă să ajungă chiar și după căderea nopții. Dacă condițiile sunt favorabile, unele stoluri pot continua să se hrănească noaptea, ieșind pe malurile lacurilor. Observațiile și datele provenite din studii de telemetrie satelitară, arată că în România, gâștele se hrănesc și în afara ariilor naturale protejate. Zone ca Insula Mare a Brăilei, Balta Ialomiței
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
și deschise, în special în Bărăgan, Dunăre între Călărași și Tulcea, Delta Dunării și Dobrogea litorală (Fig. 3), în apropierea lacurilor mari sau a zonelor umede pe care le folosește în timpul nopții. De obicei, gâștele se adună într-un stol compact pe lacurile sau zonele umede, cel mai adesea lângă suprafețele de stuf de la periferia corpurilor de apă. Când lacurile îngheață, în special în zona Bărăganului și a lacurilor de pe Dunăre, la începutul lunii ianuarie, gâștele pot petrece
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
nu este încă înghețată. Datorită condițiilor meteorologice mult mai favorabile și a temperaturilor ridicate de pe litoral, lacurile din zona Razim-Sinoe oferă un adăpost esențial pănă la sfârșitul lunii februarie, când gâștele pornesc în migrația prenupțială. Uneori există cazuri când stolurile petrec noaptea în câmpuri arabile inundate (E. Todorov – comm. pers.). Din locurile de înnoptare, gâștele cu gât roșu pleacă relativ mai târziu decât gârlițele mari și ajung pe câmpurile de hrănire atunci când acestea și-au ales deja locul. Acest
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
chimice și a altor substanțe pe câmpurile agricole. Raticidele, cu toate că au un impact puțin cunoscut la păsări, reprezintă o amenințare semnificativă. În februarie, pe vreme fără zăpadă, tractoarele împrăștie azotat de amoniu pe terenurile agricole unde se hrănesc stolurile de gâște, existând posibilitatea otrăvirii sau îmbolnăvirii lor. Dezvoltarea urbană în locurile de înnoptare și hrănire Grad de intensitate – mic Extinderea urbană în habitatele de hrănire sau în apropierea zonelor de înnoptare și schimbarea categoriei de folosință a terenurilor agricole
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
gât roșu (Cranswick și colab., 2012), 3 - 5 % din populația mondială este împușcată mortal sau rănită anual pe întregul traseu de migrație. Gâsca cu gât roșu efectuează zilnic zboruri de la locurile de înnoptare, spre locurile de hrănire, împreună cu stoluri mixte de gârliță mare . În condiții de vizibilitate redusă , lumină slabă sau confundarea cu alte specii la care vânătoarea este permisă este posibilă înregistrarea de cazuri de împușcare accidentală. Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
produs de activitățile în timpul liber Grad de intensitate - mediu Nu sunt rare cazurile de deranj produs de activitățile de agrement, în special fotografiatul și observațiile ornitologice. Specia este destul de atractivă pentru mulți fotografi de natură, care uneori, urmăresc stolurile de gâște ca să ajungă cât se poate de aproape de ele pentru a le fotografia. Același lucru se întâmplă și cu oamenii pasionați de observarea păsărilor. Sunt cazuri de nerespectare a normelor etice și legale privind observațiile în natură
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
începutul anilor 2000, în România a fost efectuat un studiu pe acest subiect, dar datele trebuie actualizate deoarece au fost colectate în zona litorală a Dobrogei, unde condițiile sunt diferite față de zonele din Bărăgan și Muntenia. Uneori sunt înregistrate stoluri mixte de peste 100.000 de exemplare de gârlițe mari, împreună cu gâște cu gât roșu ce pot produce pagube însemnate pe culturile de toamnă (rapiță, grâu și orz) și genera conflicte cu fermierii. Efectuarea unui studiu privind pagubele produse de
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
amenințări durata perioadelor de hrănire, înnoptare și a deplasărilor efectuate distribuția speciei și studiul relațiilor dintre locurile de înnoptare și locurile de hrănire din sud-estul României, se vor face cu ajutorul telemetriei (satelitare, radio, geolocatoare, etc) și prin inelare deplasările stolurilor de gâște determinate de activitățile antropice impactul prădătorilor naturali (păsări răpitoare de zi, șacali, câini) asupra populației de gâscă cu gât roșu Prioritate: Mare Termen: Permanent Responsabili: autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, ANANP, ONG-urile, universitățile, institutele de cercetare
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
fostă iubită, altă dată când pe o bancă am cerut de nevastă o altă iubită și, de vreo trei ori, cu câinele. Atunci un gardian public beat criță a vrut să scoată pistolul la mine și la câine. Noroc cu stolurile de pensionari vehemenți care au intervenit. Așa că nu mai cobor în parc... de fapt fosta Groapă Floreasca. Ba nu! Într-un an am căutat banca unde o cerusem pe aia de nevastă. Nu mai era acolo... apăruse în locul ei un
Numărătoarea continuă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6026_a_7351]
-
de vară, fiu al Babei Dochia și cumnat al eroului vegetațional Lăzărică. Dragobetele este identificat cu Cupidon, zeul dragostei din mitologia romană și cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă. Tradiții În ziua de Dragobete, păsările nemigratoare se strâng în stoluri, ciripesc, se împerechează și încep să-și construiască cuiburile. Păsările neîmperecheate în ziua de Dragobete, se spune că rămâneau fără pui până în aceeași zi a anului viitor. În această zi, fetele și băieții trebuiau să se întâlnească pentru a fi
Cine era DRAGOBETE. Superstiții și tradiții de ziua îndrăgostiților by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/62533_a_63858]