40,154 matches
-
versuri. Uneori mascată cu poleiala metaforelor ori în volutele parabolei, alteori "cântată" cu o oarecare poză a umilinței: "sârma ghimpată ne-a devenit atât de familiară/ încât o mâncăm cu pâine/ cu aceeași pâine pe care alături de sare o oferim străinilor/ cu aceeași pâine care doarme între mine și femeia mea./ În spatele pâinii acționează clandestin grâul/ același grâu care a proclamat victoria/ și a mâncat florile armatelor de ocupație./ Iar în spatele grâului - surâsul lui Stalin/ din care izvorăsc în fiecare an
Poetul în două limbi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11740_a_13065]
-
cu înțeles/ peste măștile lor de tifon/ când două mâini au redeschis matricea/ născătoarei mele/ și m-au culcat din nou în ea.// un foșnet uscat/ printr-un lan de vergele de sticlă/ se-auzeau mâinile lor cum cos/ corpul străinului/ în valea vie a mamei lui.// m-am uitat la ceas/ și i-am zis,/ cu vocea ei: bună seara.// bună dimineața,/ mi-a răspuns,/ absentă,/ cu vocea mea.". O metempsihoză sui generis, nu doar pe axa timpului, ci și
Poemele luminii by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11767_a_13092]
-
alte mici șopârle, agreate la vremea lor. Oamenii au intrat în colhozuri "întunecați" (p. 113). Un bărbat, coleg de generație, îi reproșează celui plecat că nu a fost în țară în anii '60, "când mai urlau lupii" (p. 149). Călătoria "străinului" prin raion e întreruptă de o telegramă a surorii lui din capitală, care amintește condițiile statului polițienesc: "Veniți urgent stop. Neplăceri. Unchiul neînregistrat miliție stop" (p. 149). Se întâlnește cu soțul fostei sale logodnice, între timp decedată. Nepotul îi amintește
Un romancier basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11748_a_13073]
-
intonat un imn de slavă pentru Nicolae Ceaușescu, subliniind cât de democratic, cât de liberal, cât de deschis pentru cultură este acesta. în 1988 generalul Ilie Ceaușescu a organizat un congres internațional de istorie la care au participar doar doi străini: Iosif Constantin Drăgan și Vladimir Iliescu! Iosif Constantin Drăgan, deplâng degradarea biologică în care se află, a jucat un rol nefast atât prin teoriile sale tracomane, cât și prin persoanele pe care le-a susținut și promovat. Demența semidoctă tracomană
Absurdul și grotescul unui sistem by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11783_a_13108]
-
Universitatea din Barcelona. A fost, de asemenea, profesor la Ohio State University (1971) și la C.E.L.L. (Centro de Estudios Lingüísticos y Literarios) de la El Colegio de México (1986-1987). Timp de 25 de ani a predat la cursurile de vară pentru străini ale Universității din Zaragoza. A condus numeroase teze de doctorat. Muncă să de cercetare a fost încununată de diverse cărți realizate în colaborare sau coordonate de el despre gramatică spaniolă, dicționare de sinonime și antonime, relația dintre filologie și informatică
Don Quijote - 400 - José Manuel Blecua - Chei de lectură by Horia Barna () [Corola-journal/Journalistic/11778_a_13103]
-
aud bătând în poarta încuiată. E-o mănăstire veche între tei. I-au apucat furtuna și bezna și își cată Un adăpost cu gloata după ei. Călugărul din poartă-i adormit Cu cheia spânzurată lângă broască. De zeci de ori străinii au lovit În lemnul surd, și poarta nu se cască. Dar ce să-ncapă-n schit atâta turmă Cu-atâți ascultători, câini și măgari! Plâng, fulgerate, oile din urmă Și prinse-n drum de secetele mari. Baciul Isus și-apostolii
Poezia - scară spre cer by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11792_a_13117]
-
crezi că i-ai descoperit urmele, afli, cu dezamăgirea micii comunități din stațiune, că "victimele juntei nu puteau fi omagiate la căpătîiul morților de ciumă." Ciumă adevărată. Ignorînd-o, trecînd peste probele istoricilor, dar nu, pînă la urmă, și peste spusele străinilor poți acoperi, poți închide într-n falanster, rod al unei utopii, o boabă de realitate sub spuză de povești. O poți sfinți, nemeritat, prin pelerinaje și rugi. Poți crede sau te poți îndoi. Cîte ceva din toate astea se întîmplă
Falange și falanstere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11786_a_13111]
-
de tandrețe prost plasate, susținându-se și completându-se reciproc. Din lumea mijlocitorilor, Marius Florea Vizante, traducătorul impresarului japonez încearcă să asigure raționalitatea dialogului implicit. Nu reușește și descrierea acestui eșec se face cu bune mijloace actoricești. Aurelian Bărbieru e străinul, prezență exotică, fără de care nimic nu s-ar fi întâmplat. Mircea Cornișteanu nu și-a propus să producă o revoluție în estetica teatrului mondial sau românesc, a făcut un spectacol cinstit, profund, plăcut de privit, antrenant, unde actorii se potrivesc
Femei în tranziție by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12858_a_14183]
-
ni-l arată expirînd într-o splendidă noapte cu luna la piciorul unui palmier pe care niciodată nu l-a uitat. El își reintegrează astfel propriul „spațiu mioritic”. Și această moarte o resimțim ca o reconciliere. Otello nu moare în străin. În timp ce Iago sfîrșește în asasin, căci Șerban inovează făcîndu-l să-și ucidă brutal și mediocru soția care, pînă la urmă, i-a descoperit identitatea. Ea îl denunță, el o ucide. Iago - Emilia (Elena Cassian), dublu burghez al dublului tragic Otello
Un Otello neașteptat spectacol pus în scenă de Andrei Șerban la Opera din Paris by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12934_a_14259]
-
și la finele romanului. Deși cunoașteți de-acum România, nu cumva imaginea ei a rămas și pentru Dumneavoastră difuză, evanescentă, "schwankend"? C.H.: Da, așa este! Cred că una din sursele fascinației pe care țara și oamenii ei o exercită asupra străinilor se explică și prin absența unor contururi nete, precise ale realității, prin existența unor ambiguități, a unei pluralități de semnificații , a mai multor înțelesuri date faptelor, limbajului. Toate acestea generează o anumită atmosferă, insuflă dinamism și culoare tabloului, dau importanță
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
Cristian Măgura Nu este întotdeauna ușor să înțelegi un străin, pe unul care nu-ți seamănă, decât dacă îl desprinzi de lumea sa. În mod obișnuit domolim diferențele dintre noi folosind un soi de arbitraritate metodologică: dimensionăm universul celuilalt prin derogări succesive de la habitudinile noastre de gândire, de limbaj ș.a.
O lume mai ușor de înțeles by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12974_a_14299]
-
elitei, derapînd pe nesimțite în vecinătatea hegemoniei tribale. Prioritatea deferentă făcu locul meleului rugbistic. Darea de mînă se înfrăți cu darea de buznă. Doamnele se văzură dislocate de domni, tinerii luară fața vîrstnicilor și - firește - românii obținură prim-planul în fața străinilor. (...) Două furculițe se înfipseră concomitent în același șnițel. Două linguri hulpave pescuiră cu o obstinație asiatică buchetiera de legume amplasată în mijlocul unei tăvi, nici una dispusă să cedeze. Două palete traseră orbește de aceeași omletă.” (pp. 130-131) Experiența de traducător din
O plimbare prin România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12973_a_14298]
-
numai de limbaj) a românilor de după 1989, despre degradarea civic-morală a unui popor ce se laudă cu un creștinism chiar al etnogenezei sale; într-o călătorie cu trenul paginile par o schiță caragialescă) observă obedienta lingușire a unor români față de străini, față de tot ce înseamnă occident; la un simpozion din New York - unde se prezenta Dicționarul Scriitorilor Români, Aurora Cornu, acum stabilită de mulți ani în Occident, disprețuiește în limbaj violent literatura României de după al doilea Război Mondial, uitându-și propriile-i
Întâlnirea cu sine by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13001_a_14326]
-
expoziție comemorativă de la Grand Central. Nimeni n-a scris pagini mai emoționante despre singurătatea Profesorului Zaciu: “L-am văzut adeseori pe Mircea Zaciu în zile sfâșietor de triste. Era, în acele momente, atât de departe de oameni și atât de străin lumii în care i-a fost dat să respire încât nu-i mai ajungea cerul dinspre sud pentru refugiu. Deschidea primăvara ușa balconului și privea ramurile înflorite ale vișinului ca pe un miracol al începutului de lume. Atunci petreceam împreună
Întâlnirea cu sine by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13001_a_14326]
-
această chestiune; să fie preocupați de ea, sigur, e important, însă, după părerea mea, nu numai actualul guvern, dar și cel precedent, erau obsedate de această chestiune, și atunci când ai o obsesie riști să te faci de râs. Foarte mulți străini și mulți dintre colegii mei din alte țări care se ocupă de studii românești sunt de părere că această obsesie riscă să facă țara de râs. Se organizează la diverse ambasade ale României de pe glob întâlniri în care se discută
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
înțeleagă contextul acestui roman. IM: Revenind la scrierile științifice, la lucrările de cercetare: una dintre ideile preconcepute care circulă, nu numai în spațiul românesc, ci și în orice alt spațiu cultural, este aceea potrivit căreia, în domeniul umanist, perspectiva unui străin sau interpretarea unui străin nu este cea mai bună, și prin urmare ea trebuie din start exclusă pentru că emițătorul ei nu are capacitatea de empatie cu acea cultură, nu are posibilitatea unei vederi din interior: nu ești român, n-ai
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
IM: Revenind la scrierile științifice, la lucrările de cercetare: una dintre ideile preconcepute care circulă, nu numai în spațiul românesc, ci și în orice alt spațiu cultural, este aceea potrivit căreia, în domeniul umanist, perspectiva unui străin sau interpretarea unui străin nu este cea mai bună, și prin urmare ea trebuie din start exclusă pentru că emițătorul ei nu are capacitatea de empatie cu acea cultură, nu are posibilitatea unei vederi din interior: nu ești român, n-ai cum să înțelegi ce
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
care am primit-o de la diverși directori de editură a fost una favorabilă în sensul că, pentru subiectele pe care le-am tratat, și anume istoria Securității sau perioada celui de-al doilea război mondial, ei preferă să aibă un străin care să scrie despre aceste epoci foarte controversate pentru că au impresia că un străin poate să le privească cu mai multă obiectivitate, lucru pe care îl cred și eu. Un istoric străin nu aduce bagajul implicării politice, este mai echidistant
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
sensul că, pentru subiectele pe care le-am tratat, și anume istoria Securității sau perioada celui de-al doilea război mondial, ei preferă să aibă un străin care să scrie despre aceste epoci foarte controversate pentru că au impresia că un străin poate să le privească cu mai multă obiectivitate, lucru pe care îl cred și eu. Un istoric străin nu aduce bagajul implicării politice, este mai echidistant față de subiectul pe care îl abordează și asta cred că îl face pe cel
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
doilea război mondial, ei preferă să aibă un străin care să scrie despre aceste epoci foarte controversate pentru că au impresia că un străin poate să le privească cu mai multă obiectivitate, lucru pe care îl cred și eu. Un istoric străin nu aduce bagajul implicării politice, este mai echidistant față de subiectul pe care îl abordează și asta cred că îl face pe cel care te citește să aibă mai multă încredere în argumentele tale. Singurii oameni care m-au criticat au
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
chemare s-a dovedit a fi literatura. Edituri cunoscute i-au publicat în original sau în traducere romanele: Selbfaulöser (Autodesprindere), 1983; Die neue Sheherazade (Noua Șeherezadă), 1989; Lustspiel (Comedie), 1989; Frau mit drei Flugzeuge (Femeie cu trei avioane), 1993; Ortsfremd (Străin de lac), 1994; Sprünge (Salturi), 1994; Wiener Passion (Pasiune vieneză), 1994; Paarweise (Perechi), 2002. În calitate de poetă, Lilian Faschinger a fost răsplătită, printre altele, cu prestigiosul premiu Klagenfurt. Este și autoare a mai multor scenarii și piese de teatru. Romanul Magdalena
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
poartă titlul de Getica (p. 15-70), fiind dedicată perioadei istorice cuprinse între colonizarea greacă în bazinul Mării Negre (sec. VIII-VII a.Chr) și sfârșitul secolului I a.Chr. (regalitatea lui Burebista). Primul subcapitol al acestei părți a fost intitulat de autor Străinii de peste mări, tratând foarte pe scurt problema colonizării grecești în Pontul Stâng și interacțiunea coloniștilor cu populația alogenă, apoi făcându-se referire la prezența Imperiului Persan la Dunărea de jos, insistându-se asupra campa niei lui Darius (514/513) în
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
ambient. Gunoiul de ieri-alaltăieri, de o lună și de un an, pe maidan risipit, al mizerului consumator ce de-abia mai are puterea să-l arunce peste umăr, redându-l naturii, se strânge în movile, ținând locul bornelor de distanță. Străinii care-l observă sunt, bineînțeles, la vânătoare de exotisme, dinainte montați de surse răuvoitoare, văzătoare de numai ce este deasupra, adică gunoiul. Sufletul candid al celui ce lasă din mână departe de orice ghenă conținutul pungii de plastic, îi rămâne
Un tăciune și-un cărbune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13019_a_14344]
-
prin toate porțile Petersburgului și a fost rău impresionat de grămezile de gunoi pretutindeni împrăștiate, pe câmp, de-a lungul șoselelor. Obsedat de hamletica întrebare a fi sau a nu fi în U.E., nu i-a scăpat efectul asupra unui străin al acelor covoare ale pestilenței. S-a trezit în el stăpânul, dominus, împăratul și precum Darius a poruncit să fie biciuită marea, pentru neobrăzarea-i, iar căpitanii săi au și intrat la apă, ca s-o pliciue, tot astfel primarii
Un tăciune și-un cărbune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13019_a_14344]
-
la ceea ce fac românii la ei acasă, cu ei înșiși: politica sinistră a adopțiilor de copii, corupția identificată cu structurile de putere și libertatea presei, cu accent pe maltratarea ziariștilor. Unde sunt aici „interesele” străine? A, există o categorie de străini dubioși, pe care guvernul Năstase îi curtează cu asiduitate. Sunt nelipsiții licitatori la privatizări, posesorii de firme-fantomă în țări dominate de politici financiare dubioase, „spălătorii de bani” gen Matser. Aceștia e posibil să fie interesați de-o Românie murdară, condusă
Primadona și ciomăgarii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13052_a_14377]